Consulat moldovenesc la Iaşi

Consulat moldovenesc la Iaşi

Universitatea din Iasi trece Prutul

Consulatul Republicii Moldova la Iaşi va fi inaugurat, vineri, opt octombrie, în prezenţa ministrului Afacerilor Externe şi Integrării Europene moldovean, Iurie Leancă, şi a omologului său român, Teodor Baconschi. Ambasadorul Republicii Moldova la Bucureşti, Iurie Reniţă,  a declarat pentru Agerpres că este un eveniment important pentru că la Iaşi este o comunitate consistentă de cetăţeni moldoveni. Oficialul a mai precizat că deschiderea consulatului la Iaşi este tocmai pe linia a ceea ce s-a convenit anterior, odată cu deschiderea celor două consulate româneşti la Cahul şi Bălţi. Ministerul de Externe din Republica Moldova a informat, miercuri, că Iurie Leancă ‘va conduce deschiderea festivă’ a consulatului, iar Teodor Baconschi va conduce delegaţia Ministerului de Externe român, care va fi prezentă la evenimentul de vineri. Cezara Gheţu este diplomatul ales pentru funcţia de consul al Republicii Moldova la Iaşi. Potrivit ambasadorului Republicii Moldova la Bucureşti, sediul consulatului de la Iaşi este pe strada Gavriil Muzicescu, nr. 6. De altfel, el a precizat că, după deschiderea recentă a consulatelor româneşti de la Cahul şi Bălţi, se află în proces de finalizare şi inaugurarea unui birou consular al României la Ungheni.

Share our work
Pod peste strâmtoarea Kerci

Pod peste strâmtoarea Kerci

Marea NeagraPreşedinţii Rusiei şi Ucrainei, Dmitri Medvedev şi Viktor Ianukovici, au anunţat construcţia unui pod care va lega peninsula ucraineană Crimeea şi sudul Rusiei prin strâmtoarea Kerci, obiectul unui vechi litigiu între cele două ţări.
Cele două ţări vor ca podul să fie terminat până la Jocurile Olimpice de Iarnă din 2014 de la Soci (staţiune rusă situată pe ţărmul Mării Negre), a subliniat Dmitri Medvedev.
Podul va permite stabilirea unei legături între staţiunile balneare din Crimeea şi sudul Rusiei. Experţii ruşi au evaluat costul la 2,5 miliarde de dolari (1,82 miliarde de euro).
Controlul strâmtorii Kerci face obiectul unui mai vechi litigiu între Moscova şi Kiev legat de împărţirea frontierei lor maritime în Marea Azov.

Share our work
Republica Moldova în fierbere electorală

Republica Moldova în fierbere electorală

harta RM cu veciniPreşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a semnat decretul de dizolvare a parlamentului şi a stabilit alegeri parlamentare anticipate pentru 28 noiembrie. Actualul parlament a fost dizolvat în conformitate cu prevederile legislative, deoarece nu a reuşit alegerea preşedintelui ţării. Cele două tentative, la 10 noiembrie şi 7 decembrie 2009, au eşuat deoarece opoziţia comunistă a refuzat să susţină candidatul Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE), Marian Lupu. Potrivit corespondentului Agerpres, în conformitate cu Constituţia moldovenească, pentru alegerea preşedintelui este necesar votul a 61 din cei 101 deputaţi, în timp ce AIE dispunea doar de 53 de mandate. De fapt, criza politică de la Chişinău a început încă din luna aprilie 2009, imediat după alegerile parlamentare, ale căror rezultate au fost contestate de opoziţia de atunci, în timp ce Partidul Comuniştilor, care era la guvernare din 2001, a obţinut 60 de mandate de deputat. Zeci de mii de oameni au protestat câteva zile la Chişinău, fiind înregistrate violenţe atât din partea protestatarilor cât şi a poliţiei. Clădirile parlamentului şi preşedinţiei au fost incendiate. În acest context, opoziţia a refuzat să susţină candidatul comuniştilor la funcţia de preşedinte – Zinaida Grecianîi, căreia nu i-a ajuns un singur vot. Preşedintele de atunci, Vladimir Voronin a dizolvat parlamentul şi a stabilit alegeri parlamentare anticipate pentru 29 iulie, dar comuniştii pierd majoritatea parlamentară, iar patru formaţiuni – Partidul Liberal Democrat (PLDM), Partidul Liberal (PL), Partidul Democrat (PDM) şi Alianţa Moldova Noastră (AMN) constituie Alianţa pentru Integrare Europeană. AIE a încercat câteva tentative de a debloca criza politică, iniţiind o modificare mai largă a Constituţiei, care însă nu este susţinută de toate partidele componente, dar şi un referendum constituţional, menit să modifice procedura de alegere a preşedintelui, eşuat şi acesta din cauza prezenţei reduse la urne. Agerpres notează că noile alegeri vin în contextul unei lupte strânse între Partidul Comuniştilor, care rămâne cea mai influentă forţă politică, şi AIE, dar şi în contextul unor neînţelegeri în cadrul alianţei, tot mai vizibile odată cu apropierea alegerilor. Sondajele arată că PCRM îşi menţine practic electoratul, în pofida faptului că în ultimul an au avut loc unele sciziuni. În plus, comuniştii vor pune accentul pe nereuşitele actualei guvernări, inclusiv majorările de tarife care au avut loc în ultimul an şi care au afectat păturile mai sărace ale populaţiei.  În acelaşi timp, AIE nu va merge într-un bloc comun la alegeri, iar divergenţele dintre partidele membre devin tot mai mari. Intenţiile unor lideri politici de a merge pe o listă comună nu au fost susţinute. PLDM, condus de premierul Vlad Filat, înregistrează o ascensiune vizibilă în sondaje, în timp ce PL condus de Ghimpu este în scădere. AMN ar putea să nici nu mai intre în viitorul parlament, chiar dacă pragul electoral a fost redus de la 5% la 4%. Campania electorală începe ‘cu stângul’ pentru AIE şi în contextul unui scandal apărut săptămâna aceasta, după o hotărâre a guvernului condus de Filat, care a provocat reacţii dure din partea celorlalţi trei lideri ai Alianţei. Este vorba de o hotărâre de luni a guvernului de a-şi asuma răspunderea pentru modificarea bugetului, deşi anterior se convenise rectificarea bugetului în parlament. În plus, invalidarea referendumului din 5 septembrie este considerată de unii analişti un eşec al AIE, care l-a iniţiat şi susţinut.  În acest context, rezultatele viitoarelor alegerilor anticipate sunt imprevizibile, atât comuniştii, cât şi partidele membre ale AIE având şanse aproximativ egale de obţinere a majorităţii parlamentare. În acelaşi timp, unii analişti şi o parte din presa de la Chişinău consideră că există posibilitatea ca PDM, condus de Marian Lupu, să prefere o alianţă de centru-stânga cu comuniştii. De asemenea rămâne în vigoare problema alegerii viitorului preşedinte, existând posibilitatea ca nici în viitorul parlament să nu existe o majoritate necesară de 3/5 pentru votarea acestuia.  Astfel, viitorul politic al Republicii Moldova rămâne la fel de incert ca acum un an jumătate, iar provocările – la fel de mari. Riscul perpetuării crizei politice este destul de mare, iar posibilitatea ca alegătorii să fie chemaţi la urne şi peste un an nu poate fi neglijată, concluzionează Agenţia Agerpres.

Share our work
South Stream versus Nabucco

South Stream versus Nabucco

Nabucco vs South StreamUna dintre cele mai recente este a premierului Vladimir Putin care a afirmat că proiectul Nabucco, la care participă şi România, are puţine şanse de reuşită. Prim ministrul a ţinut să sublinieze că principala problemă a Nabucco este lipsa asigurării volumelor de gaz necesare pentru funcţionarea conductei. Putin a adăugat că Rusia nu este furnizor al Nabucco, depozitele din Iran nu au fost încă dezvoltate suficient, iar în Azerbaidjan volumul producţiei a fost modest şi, în plus, oficialii de la Baku au semnat deja un contract pentru a livra gaze naturale Rusiei.

Astfel de declaraţii au şi reacţii cum ar fi cea a fostului ministru german de externe Joschka Fischer, în prezent consilier în cadrul proiectului concurent european Nabucco. El a declarat în această săptămână  că proiectul gazoductului rus South Stream ‘nu este în interesul’ politicii Europei şi ‘nu are nici un sens’ economic.

‘South Stream este răspunsul ruşilor la proiectul Nabucco. Totuşi el nu aduce nici o diversificare a surselor de gaz spre Europa’, a explicat Joschka Fischer, potrivit unui interviu acordat unei publicaţii germane.

Rivalităţii dintre cele două proiecte Nabucco şi South Stream i se adaugă şi interesele Ucrainei care  încearcă să convingă Rusia să renunţe la planurile privind construcţia noului gazoduct South Stream. Astfel de poziţii au fost făcute cunoscute inclusiv în cadrul negocierilor dintre autorităţile de la Kiev şi monopolul rus pentru exporturile de gaze naturale Gazprom. Ministrul ucrainean de Externe, Kostyantyn Gryshchenko a spus că Ucraina propune ca alternativă la South Stream modernizarea reţelelor sale de gazoducte, aceasta fiind cea mai scurtă cale pentru transportul gazelor naturale ruseşti spre Europa.

Ca date tehnice Gazoductul Nabucco, investiţie evaluată la 7,9 miliarde euro, va alimenta pieţele din Europa cu gaze naturale din regiunea Caspică şi Orientul Mijlociu. Proiectul, cu o capacitate de aproximativ 30 de miliarde de metri cubi, este derulat de un consorţiu format din companii  din Turcia, Bulgaria, Ungaria, Austria, Germania, România.

De altfel Consorţiul Nabucco a semnat recent un acord cu mai multe instituţii financiare internaţionale pentru începerea evaluării proiectului şi atragerii unei finanţări potenţiale de patru miliarde euro.

De cealaltă parte, Rusia sprijină, prin intermediul Gazprom construcţia gazoductului South Stream. Pe această rută , dezvoltată de Gazprom şi grupul italian Eni, vor fi  transportate gaze spre Europa pe sub Marea Neagră şi prin intermediul Bulgariei. Gazoductul, care urmează să fie finalizat în 2015, va avea o capacitate de 63 de miliarde de metri cubi de gaze pe an.

Share our work
Uniunea Europeană – scopul politicii ucrainiene?

Uniunea Europeană – scopul politicii ucrainiene?

Preşedintele ucrainean, Viktor Ianukovici, a dat asigurări că aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană rămâne o map-of-ukraine-upprioritate, în pofida apropierii de Rusia.

Succedându-i în februarie preşedintelui prooccidental Viktor Iuşcenko, ale cărui relaţii cu Moscova erau reci, Ianukovici a lansat imediat o apropiere spectaculoasă de Rusia, care i-a adus acuzaţii de „înaltă trădare” din partea opoziţiei.

De altfel, în planul apropierii, cu ocazia Zilei Naţionale a Ucrainei la 24 august, Premierul Vladimir Putin a salutat faptul că Ucraina sărbătoreşte într-o „atmosferă de stabilitate politică şi de creştere economică”, o aluzie la conflictele neîncetate ale fostei echipe prooccidentale. Mesaje de prietenie au venit şi din partea preşedintelui Dmitri Medvedev care a punctat că Rusia şi Ucraina au tradiţii seculare de bună vecinătate, rădăcini spirituale comune şi pagini glorioase în istoria lor comună.

De spus faptul că Ianukovici vede în bunele relaţii cu Moscova un avantaj pe drumul integrării ţării sale în UE. De altfel preşedintele ucrainean susţinea într-un discurs că Europa unită are nevoie de o Ucraină puternică din punct de vedere economic, democratică şi care în comun cu Rusia să contribuie la consolidarea securităţii în Europa centrală şi de Est.

Toate acest declaraţii nu pot acoperi însă provocările în relaţiile cu România, deci în plan extern, dar şi problemele interne şi acuzaţiile mai mult sau puţin justificate.

Referitor la dialogurile cu Bucureştiul, directorul departamentului de politică informaţională al Ministerului ucrainean de Externe, Oleg Voloşin acuză indirect că România ar avea pretenţii teritoriale faţă de Ucraina.

Potrivit lui Voloşin, conducerea ucraineană urmăreşte cu atenţie toate declaraţiile politicienilor români şi ale reprezentanţilor partidului România Mare, inclusiv cu privire la revizuirea frontierelor Ucrainei în favoarea României. Din aceste motive, susţine Voloşin, ministrul unrainean de Externe, Constantin Grişcenko, nu a fost în România într-o vizită oficială.

Voloşin a adăugat că Ucraina este dispusă să stabilească relaţii de bună vecinătate cu România, dar graniţele României nu vor mai fi niciodată aşa cum au fost în perioada 1918-1940, când în componenţa României intrau Bucovina de Nord şi Basarabia de Sud.

Astfel de afirmaţii surpinzătoare sunt dublate de dispute interne cum ar fi cea a prerogativelor preşedintelui. În acest sens Viktor Ianukovici a declarat într-un discurs că Ucraina are nevoie de un sistem politic stabil cu un preşedinte puternic, ceea ce implică perfecţionarea Constituţie. În opinia sa, este vorba despre un şef al statului, care deţine instrumentele practice de coordonare şi de control, pentru a realiza reforme-cheie şi a aplica o linie strategică ţării.

În urma „revoluţiei portocalii” din Ucraina, Constituţia a fost amendată la 8 decembrie 2004, astfel că organizarea statului a trecut de la o putere prezidenţială mai puternică decât cea a Parlamentului, la un Parlament mai puternic decât preşedintele.

Acest lucru a condus la nenumărate conflicte între preşedinte, de o parte, şi Guvern şi Parlament, de cealaltă parte.

Share our work