de Gorea Alexandru | feb. 12, 2024 | Știri
După destituirea Comandantului-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Valeri Zalujnîi, la data de 8 februarie, s-a produs o remaniere semnificativă în conducerea militară a Ucrainei. Prin intermediul unui videoclip postat pe platforma Facebook în seara zilei de sâmbătă, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a dezvăluit cinci schimbări majore în cadrul înalților funcționari militari.
Noul Comandant-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Oleksandr Sîrski, va fi asistat de doi noi adjuncți: colonelul Vadim Suharevski, specialist în tehnologia dronelor, și colonelul Andrii Lebedenko, expert în inovare și tehnologie militară. În plus, liderul de la Kiev a numit alți trei generali de brigadă în funcțiile de adjuncți ai șefului Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei: Volodimir Horbatiuk, care se va ocupa de operațiuni și management, Oleksi Șevcenko, care va gestiona logistica, și Mihailo Drapati, responsabil pe probleme de instruire.
Președintele ucrainean a subliniat importanța schimbărilor în conducerea militară a țării, evidențiind că succesul în conflictul actual poate fi obținut numai prin inovare și adoptarea noilor tehnologii. „Avem nevoie de o abordare practică solidă în ceea ce privește noile tehnologii. Există teorii în abundență, însă totul trebuie să fie pus în practică pentru a atinge obiectivele Ucrainei și pentru a maximiza protecția vieții soldaților noștri”, a declarat liderul de la Kiev.
Oleksandr Sîrski a evidențiat faptul că printre tehnologiile noi se numără dronele și războiul electronic. Acesta a condus apărarea Kievului la începutul războiului și a primit titlul de Erou al Ucrainei. În pofida faptului că criticii îl acuză de o conducere în stil sovietic, în acele condiții generalul a dat dovadă de flexibilitate și coordonare între acțiunile infanteriei, tancurilor, artileriei, comunicației și recunoașterii, inclusiv prin intermediul dronelor, reușind să înlăture amenințările din nordul Ucrainei.
O altă reușită remarcabilă a noului comandant șef al Forțelor Armate ale Ucrainei este eliberarea regiunii Harkov, când a reușit să mobilizeze în secret trupele și, prin lansarea unei operațiuni surpriză, a reușit să spargă liniile ruse și să recâștige controlul asupra regiunii Harkov.
Chiar dacă cei doi înalți comandanți ai armatei ucrainene, Valeri Zalujnîi și Oleksandr Sîrski, dispun de o vastă experiență în operațiuni militare și împărtășesc o viziune similară asupra conduitei în război, reputațiile pe care și le-au câștigat în rândul soldaților sunt diferite. Zalujnîi este perceput ca un lider care își exprimă deschis opoziția față de deciziile politice în contextul operațiunilor militare și este definit ca un „tată al soldaților”. În schimb, Sîrski este privit ca o persoană care nu contestă deciziile politice, îndeplinind ordinele președintelui, fiind caracterizat de camarazii săi ca fiind „pedant în planificarea operațiunilor, percepe războiul pe o matematică”.
În pofida declarației sale că: „viața și sănătatea soldaților au fost și rămân principalele valori ale armatei ucrainene”, criticii actualului comandant șef susțin că acesta nu acordă suficientă atenție numărului de victime, unii dintre cei mai înverșunați critici ajungând să-l numească „măcelar”. Divergențele în popularitatea lor sunt evidente și în rezultatele sondajelor. Potrivit unui sondaj, efectuat în decembrie 2023, peste 90% dintre respondenți au declarat că au încredere în Valeri Zalujnîi, în timp ce 48% dintre cei chestionați au admis că nu-l cunosc pe Oleksandr Sîrski.
În plan extern, liderii europeni au reacționat la schimbarea de conducere a forțelor armate ale Ucrainei cu asigurări de susținere continuă. Comisia Europeană a declarat că sprijinul Uniunii Europene pentru Ucraina va rămâne neschimbat după demisia lui Valerii Zalujnîi. Nabila Massrali, purtătorul de cuvânt al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, a numit înlocuirea o decizie internă a Ucrainei, declarând că: „Sprijinul Uniunii Europene pentru Ucraina este neclintit. Ne-am angajat să susținem Ucraina atât timp cât este indispensabil și să oferim tot ce este necesar, indiferent de cine conduce Forțele Armate ale Ucrainei.” Un mesaj similiar a venit și din SUA, Casa Albă declarând că va continua să sprijine Ucraina, indiferent de cine este comandantul-șef al Forțelor Armate Ucrainene.
de Gorea Alexandru | feb. 8, 2024 | Știri
Compania iraniană IRGC Sahara Thunder, care a devenit cunoscută la nivel internațional datorită vânzărilor de drone Shahed către Federația Rusă, a fost victima unui atac cibernetic. Gruparea de hackeri Prana Network a revendicat responsabilitatea pentru acest atac, anunțând că a reușit să spargă serverele de e-mail ale companiei Sahara Thunder, firmă fictivă condusă de Corpului Gărzilor Revoluției Islamice care facilitează vânzarea de arme către Rusia.
Datele sustrase în urma atacului cibernetic cuprind informații cruciale legate de negocierile între cele două entități referitoare la producția și achiziția dronelor Shahed-136. De asemenea, dezvăluie locul exact al producției acestor drone – zona economică specială „Alabuga” din Tatarstan, Rusia.
În debutul negocierilor dintre Iran și Rusia, pretențiile iraniene s-au ridicat la suma de 23 de milioane de ruble (375.000 $) pe unitate pentru dronele Shahed. Totuși, pe măsură ce discuțiile au evoluat, rușii au reușit să obțină un acord la un preț mult mai avantajos. Astfel, s-a ajuns la suma de 12 milioane de ruble (193.000 $) per unitate pentru o comandă de 6.000 de drone, denumite în discuție sub numele de cod „bărci cu motor de tip Dolphin 632”. Pentru o comandă mai mică, de 2.000 de drone, prețul se majorează la 18 milioane de ruble (290.000 $) pe unitate. Pe măsură ce producția ar fi fost transferată complet în Rusia, cu aportul minim al Iranului, prețul unei drone ar fi crescut până la suma de 14,9 milioane de ruble ( 165.500 $).
Valoarea totală a contractului, care include transferul de tehnologie, echipamente, 6.000 de seturi de vehicule aeriene fără pilot (UAV) și software, se ridică la impresionanta sumă de 108,5 miliarde de ruble, echivalentul a 1,75 miliarde $.
Într-o publicație recentă a Institutului pentru Studiul Războiului, au fost dezvăluite și alte detalii referitoare la diverse modele de drone. De exemplu, se menționează că o dronă Shahed-238 are un preț aproximativ de 900.000 de dolari, în timp ce o dronă Shahed-107 costă în jur de 460.000 de dolari. Potrivit informațiilor, Kremlinul intenționează să achiziționeze 2310 unități din fiecare variantă. Astfel, costul anual pentru aceste vehicule aeriene fără pilot cumpărate din Iran se ridică la imensa sumă de 4,5 miliarde de dolari.
Până la dezvăluirea costurilor reale a dronelor iraniene, se estima că prețul acestora variau între 20.000 și 50.000$.
Conform documentelor dezvăluite, de către grupul de hackeri Prana Network, relațiile comerciale între Iran și Rusia par să fie bazate pe tranzacții efectuate în aur. În luna februarie, compania „Alabuga Machines” a efectuat un transfer de peste 2 tone de aur, sub formă de lingouri, către firma iraniană Sahara Thunder. Se presupune că aceasta ar fi fost contravaloarea serviciilor și bunurilor achiziționate de la aceasta.
De menționat că, la începutul acestui an, Kremlinul a anunțat intenția de a dezvolta o variantă a dronelor Shahed, denumită „Hawk”, care vor avea o rază de acțiune de aproximativ 350 de kilometri și vor fi capabile să transporte o masă utilă de 16 kilograme. Se preconizează ca testările să fie finalizate în prima jumătate a acestui an.
În decursul conflictului, până la data de 21 decembrie 2023, Rusia a lansat peste 3700 de drone Shahed pentru atacuri împotriva Ucrainei. În ciuda acestui efort, apărarea antiaeriană ucraineană a reușit să intercepteze și să distrugă 2900 de astfel de vehicule aeriene fără pilot. Conform unei analize publicate de The Guardian, în perioada 13-17 octombrie 2023, armata ucraineană a reușit să doboare 166 de drone, 162 fiind de tip Shahed. Totuși, costul financiar al acestor operațiuni de apărare a fost enorm, depășind suma de 28 de milioane de dolari.
de Gorea Alexandru | feb. 8, 2024 | Știri
În cadrul sesiunii de evaluare a potențialilor candidați pentru alegerile din Federația Rusă, Comisia Electorală Centrală (CEC) a emis o decizie cu privire la validitatea semnăturilor depuse de către potențialii candidați Serghei Malinkovich, liderul partidului comunist din Rusia, și Boris Nadejdin, singurul politician rus anti-război. Conform anunțului oficial al CEC, s-a stabilit că aproximativ 15% din semnăturile prezentate de cei doi candidați nu corespund criteriilor de validitate.
Potrivit declarațiilor lui Serghei Malinkovich, într-un comunicat emis în urma deciziei CEC, s-a constatat că din totalul de 60.000 de semnături verificate, 8979 au fost declarate neconforme, în urma procesului de validare efectuat de către autoritatea electorală. Liderul comunist a afirmat că nu va contesta verdictul instituției, argumentând că:„…acum suntem în perioada unei Operațiuni Militare Speciale și nu vrem să perturbăm stabilitatea.”
Boris Nadejdin, singurul politician anti-război, a adus în prim-plan un nou episod în procesul de validare a candidaturilor pentru alegerile în curs. Confruntat cu decizia Comisiei Electorale Centrale (CEC) de a respinge înregistrarea sa pe buletinele de vot, Nadejdin anunță intenția sa de a contesta această hotărâre.
Potrivit datelor din protocolului final de verificare din cele 60.000 de semnături verificate – 9.209 au fost considerate nevalabile din cauza unor abateri sau discrepanțe identificate. În ciuda acestei decizii, Nadejdin se arată determinat să-și revendice semnăturile, subliniind că recunoașterea a doar 4.500 de semnături din cele respinse ar fi suficientă pentru a atinge pragul minim necesar pentru înregistrare.
Boris Nadejdin intenționează să conteste decizia. În cazul său, Comisia Electorală Centrală a refuzat înregistrarea sa pe buletinele de vot, deoarece consideră că 9.209 semnături din cele 60.000 verificate prezintă abateri: „Avem de gând să ne revendicăm semnăturile. Este suficient să fie recunoscute 4.500 de semnături din cele 9.209 semnături recunoscute ca nevalabile. Dacă Comisia Electorală Centrală refuză să mă înregistreze, voi face apel la Curtea Supremă”. Acesta a depus 105.000 de semnături, peste minimul de 100.000 pentru a anticipa un asemenea scenariu.
Conform protocolului final de verificare, aproape jumătate din semnăturile lui Boris Nadejdin (4442) au fost respinse pe baza concluziilor unui grafolog, precizându-se că numele sau data nu au fost introduse de alegători cu propriul scris de mână. Alte 858 de semnături au fost respinse de Ministerul Afacerilor Interne, calificând informațiile despre alegători drept nesigure. Pe canalul său de Telegram, politicianul a publicat câteva poze, accentuând motivele pentru care Ministerul de Interne din Rusia consideră anumite informații nesigure. Motivele prezentate sunt nefondate sau chiar absurde. De exemplu, instituția consideră neconforme semnăturile persoanelor care au greșeli gramaticale în adresă. În unele cazuri secțiunea „motiv” este pur si simplu goală. Acțiunile întreprinse de către autorități, în special numărul limitat de semnături declarate nevalabile, sugerează o reticență evidentă din partea autorităților actuale de a permite înregistrarea unui candidat care ar putea reprezenta o alternativă autentică pentru viitorul cetățenilor ruși.
În data de 6 februarie, Boris Nadejdin a trimis o scrisoare oficială către CEC, prin care solicită amânarea ședinței privind înregistrarea sa de pe data de 7 pe data de 10 februarie. În această scrisoare, Nadejdin a subliniat dificultatea de a examina și de a răspunde tuturor obiecțiilor prezentate de către CEC într-un interval atât de scurt de timp, având în vedere complexitatea și importanța acestei chestiuni. Nadejdin a evidențiat necesitatea unei analize riguroase și a unei pregătiri adecvate a argumentelor pentru a contracara eventualele probleme ridicate cu privire la validitatea semnăturilor: „Este imposibil să cercetezi toate obiecțiile CEC timp de o zi și o noapte, înainte de dimineții zilei de 7 februarie.
Potrivit datelor sondajului realizat de Russian Field, peste 10% din alegătorii ruși manifestă intenția de a vota pentru Boris Nadejdin în cadrul alegerilor prezidențiale. Rezultatele sondajului arată că aproape 79% dintre cetățenii ruși au exprimat intenția de a participa la vot, în timp ce puțin peste 16% plănuiesc să boicoteze alegerile prezidențiale și aproximativ 5% încă nu au decis ce vor face. Sondajul a fost efectuat în rândul cetățenilor ruși aflați pe teritoriul Federației Ruse, prin intermediul convorbirilor telefonice, într-o perioadă cuprinsă între 27 ianuarie și 30 ianuarie. În total, 1600 de persoane au participat la acest sondaj. Notabil este faptul că ratingul opozantului rus, Boris Nadejdin, a început să crească semnificativ în perioada colectării semnăturilor pentru înscrierea în cursa electorală. Acest fenomen a fost acompaniat de scene impresionante, în care mii de cetățeni ruși s-au strâns în cozi lungi în mai multe orașe din Rusia, pentru a susține un candidat anti-război.
Punctele centrale ale programului politic al lui Boris Nadejdin vizează: încheierea războiului din Ucraina, scoaterea Federației Ruse din izolare și eliberarea prizonierilor politici. Pe 31 ianuarie, acesta a depus la Comisia Electorală Centrală semnăturile necesare pentru înscrierea în calitate de candidat. Echipa sa a reușit să colecteze într-o lună de zile peste 200.000 de semnături, cetățeni care au curajul să își manifestă deschis dorința de a alege pentru o altă orientare politică decât cea propusă de regimul actual.
de Gorea Alexandru | ian. 31, 2024 | Știri
Atacurile cibernetice au devenit una din preocupările majore ale statelor în domeniul securității naționale. La data de 30 ianuarie, asupra unui atac cibernetic a fost supusă și una din instituțiile de frunte a României, Camera Deputaților. Hackerii au sustras date personale ale parlamentarilor precum acte de identitate și analize medicale. În data de 31 ianuarie, premierului Marcel Ciolacu a anunțat că își va schimba buletinul după ce atacatorii au reușit să fure datele personale din cartea sa de identitate.
Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Bogdan-Gruia Ivan, a precizat că a fost sustrasă o cantitate de 250 Gigabytes. Ministrul a afirmat că: „Avem confirmarea că a existat un atac cibernetic, un incident cibernetic a cărui victimă a fost Camera Deputaților. Au fost extrase date de aproximativ 250 de Gigabytes (GB), o parte documente personale, o parte date referitoare la dispozitivele electronice ale parlamentarilor. În momentul de faţă, instituțiile statului îşi fac treaba şi sunt la sediul Camerei Deputaților și urmează să emită un raport tehnic în baza căruia este evident că președintele Camerei Deputaților se va îndrepta împotriva răufăcătorilor”. Tot el a accentuat că atacurile de natură cibernetică nu reprezintă o situație excepțională pentru instituțiile din România. În contextul evoluției tehnologice rapide, în ultimii ani, companiile și entitățile publice din țară au fost expuse unei creșteri semnificative, în jur de 10-12%, a incidentelor de securitate cibernetică. Bogdan-Gruia Ivan a oferit și cifre exacte în acest sens: „Avem o medie zilnică de aproximativ 25.000 – 50.000 plus minus şi ce e important este că şi în cazul instituţiilor publice avem undeva la 200-250 de atacuri pe zi, în medie.”
Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) a fost notificat și colaborează cu alte autorități cu competențe în domeniul securității cibernetice pentru a investiga incidentul. Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) a anunțat marți, că a fost deschis un dosar penal în urma atacului cibernetic ce a vizat Camera Deputaților, dar nu a oferit nici o informație despre stadiul anchetei. DIICOT efectuează cercetări de tip „in rem”, adică investighează infracțiuni și nu persoane în ceea ce privește accesul neautorizat la un sistem informatic, manipularea integrității datelor informatice, perturbarea funcționării sistemelor informatice și practicarea șantajului.
Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) a venit cu o reacție, marți seara, după ce Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Bogdan-Gruia Ivan declarase că apariția breșei de securitate este responsabilitatea STS și a Camerei Deputaților. Reprezentanții STS au precizat că nu au atribuții de administrare sau de asigurare a securității cibernetice a sistemului informatic al Camerei Deputaţilor, Cu toate acestea ei au asigurat că vor oferi întreg suportul necesar în rezolvarea situației.
În România, legislația privind securitatea cibernetică, tratează cu seriozitate infracțiunile informatice și stabilește pedepse pentru aceste tipuri de ilegalități. Accesul neautorizat la un sistem informatic este considerat o infracțiune și este pedepsit cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă. Alterarea integrității datelor informatice, care implică modificarea, ștergerea sau deteriorarea datelor fără drept, se pedepsește cu privare de libertate pe o perioada de la unu la cinci ani. Perturbarea funcționării sistemelor informatice, care implică perturbarea gravă, fără drept, a funcționării unui sistem informatic, poate atrage o pedeapsă de până la 7 ani de închisoare.
de Gorea Alexandru | ian. 30, 2024 | Știri
Alegerile prezidențiale din Federația Rusă, stabilite pentru 17 martie, ar putea să urmeze un scenariu neașteptat, mai puțin evidențiat în mass-media. Pe lista buletinelor de vot, ar putea apărea un nume care să propună o alternativă reală pentru viitorul Federației Ruse. Boris Nadejdin, unicul opozant al regimului de la Kremlin, își face eforturi pentru a-și înregistra candidatura la alegerile prezidențiale.
Opozantul rus și-a început cariera politică în 1990, ca membru al Consiliului Municipal din Dolgoprudnîi, un oraș situat la o distanță de 18 km de Moscova. În anii 90 a ocupat funcția de consilier al lui Boris Nemțov, un alt opozant rus proeminent. Între anii 1999 și 2003, Nadejdin a servit ca deputat în Duma de Stat, reprezentând partidul „Uniunea Forțelor de Dreapta”. După tragicul eveniment din 2015, când Boris Nemțov a fost asasinat, Nadejdin a continuat să se opună regimului de guvernare rus, menținându-se activ în politica de opoziție. În prezent, el este membru al Consiliului Municipal din orașul Dolgoprudnîi.
Boris Nadejdin și-a anunțat intenția de a candida la alegerile prezidențiale din Federația Rusă la sfârșitul anului 2023. Pe 28 decembrie, Comisia Electorală Centrală din Rusia i-a acordat permisiunea de a începe colectarea semnăturilor necesare pentru înregistrarea candidaturii sale. În primele trei săptămâni de colectare a semnăturilor, susținătorii lui Nadejdin au reușit să adune 25.000 de semnături. După ce mai mulți opozanți ruși, inclusiv deputatul Vladislav Davankov, și-au exprimat sprijinul pentru Nadejdin, s-au format cozi de susținători la birourile de campanie ce colectează semnături. Aceste cozi au fost vizibile nu numai în orașe mari, precum Sankt Petersburg și Moscova, dar și în orașe mai puțin cunoscute, precum Saratov sau Iaroslavl. Birourile de campanie ale lui Nadejdin, au fost deschise în 75 de regiuni din întreaga Rusie, reflectând o campanie națională extinsă.
În ciuda informațiilor apărute în mass-media săptămâna trecută, care susțineau că Boris Nadejdin a reușit să strângă cele 100.000 de semnături necesare, site-ul oficial al opozantului nu oferă detalii cu privire la numărul de susținători pe regiune. Pentru a se califica pentru în nominalizare, candidații trebuie să depună 2.500 de semnături din 40 de regiuni diferite la Comisia Electorală Centrală a Rusiei. Conform site-ului oficial al lui Nadejdin (https://nadezhdin2024.ru/#main), la data de 29 ianuarie 2024, echipa sa a reușit să colecteze peste 200.000 de semnături și continuă să o facă în alte 51 de regiuni. Conform Comisiei Electorale Centrale din Federația Rusă, semnăturile trebuie să fie depuse până în data de 31 ianuarie 2024.
Opozantul rus a dezvoltat un program electoral care se concentrează pe trei puncte principale. În primul rând, Nadejdin se opune războiului și intenționează să declare un armistițiu imediat în Ucraina, urmând să inițieze negocieri de pace. În al doilea rând, el intenționează să elibereze toți prizonierii politici, inclusiv pe Alexey Navalny, în prima zi a mandatului său. În al treilea rând, Nadejdin se opune tendințelor de militarizare și izolare a Rusiei, pe care le atribuie președintelui Putin, și intenționează să schimbe această direcție dacă va fi ales. Nadejdin este cunoscut pentru campania sa împotriva acțiunilor Rusiei în Ucraina și a câștigat sprijinul unui grup de soții de soldați, care sunt nemulțumite de desfășurările lungi ale soților lor. De asemenea, este unul dintre puținii opozanți ruși care au fost invitați și la emisiunile TV de stat. În prezent canalul său de Youtube are aproape 90.000 de urmăritori și adună zeci de mii de vizualizări. Pe pagina sa de Telegram este urmărit de peste 200.000 de oameni.
Alegerile prezidențiale din Federația Rusă sunt unice în felul lor, din moment ce se cunoaște cine urmează să fie desemnat câștigător. În acest context, candidatura lui Boris Nadejdin poate părea simbolică mai mult decât o amenințare reală la adresa puterii actuale. Șansele ca Boris Nadejdin să câștige alegerile sunt aproape nule, însă această acțiune ar putea marca începutul sfârșitului erei Putin. Candidatura sa reprezintă în primul rând un act de curaj și rezistență, fapt ce ar putea inspira mai mulți oameni să-i urmeze exemplul. El reprezintă o voce a opoziție, a mesajului că cetățenii au la dispoziție o alternativă. Rezultatul alegerilor ar putea să devină cel mai sincer sondaj de opinie din Federația Rusă cu privire la sprijinul populației pentru guvernul actual.
