Republica Moldova: de la criză energetică la dezinformare de iarnă

Republica Moldova: de la criză energetică la dezinformare de iarnă

Republica Moldova a negat că ar plănui o operaţiune militară pentru preluarea controlului asupra regiunii separatiste pro-ruse Transnistria, în urma unor astfel de acuzaţii formulate mai devreme de Serviciul de Informaţii Externe rus (SVR). O nouă campanie „de informare și chiar de isterizare”, a declarat și premierul de la Chișinău, Dorin Recean, făcând referire la falsurile promovate de Rusia conform cărora autoritățile Republicii Moldova ar pregăti acțiuni militare împotriva Transnistriei.

Atac hibrid

„În spațiul public se promovează din nou un fals și un scenariu apocaliptic, precum că R. Moldova ar intenționa să preia controlul în Transnistria, să facă scenarii militare. Menționez: face parte din războiul hibrid. Cei care lansează astfel de scenarii, mă refer la Kremlin, mai bine ar face ceea ce sunt obligați să facă: să livreze gaze, conform contractului, în stânga Nistrului”, a comentat Dorin Recean informațiile apărute recent în presa rusă. Totodată, Recean a amintit despre starea de urgență instituită în R. Moldova din cauza refuzului Gazpromului de a livra gaze naturale pentru regiunea transnistreană, făcând apel la economie.

„O să rog toată lumea, să ne mobilizăm, să fim solidari și să economisim energie electrică în mod special în orele de vârf. Astăzi, nu mai putem să luăm energie electrică de la Cuciurgani (regiunea transnistreană). Suntem nevoiți să procurăm de pe piață, unde costurile sunt mult mai mari. Între orele 7 și 11 dimineața și 18:00-23:00, aici este important să economisim maximal energia electrică. Toate instituțiile vor primi din nou toate instrucțiunile necesare pentru a putea economisi la maxim și, în felul ăsta, pe fiecare din noi ne va costa mai puțin”, a mai spus Dorin Recean.

Răspuns clar

„Este fals că autorităţile Republicii Moldova ar pregăti acţiuni militare în Transnistria”, a declarat şeful de cabinet al preşedintei Maia Sandu, Adrian Băluţel. Declaraţiile SVR „sunt dezinformări grave şi periculoase, concepute să semene panică şi neîncredere”, a adăugat oficialul citat. „Chişinăul rămâne ferm angajat în soluţionarea paşnică a conflictului, fără excepţie”, a mai spus acesta, reafirmând că „un pas esenţial pentru soluţionarea conflictului este retragerea completă şi necondiţionată a trupelor ruseşti, care staţionează ilegal pe teritoriul suveran al Republicii Moldova”.
Premierul Dorin Recean a declarat la începutul şedinţei Guvernului de la Chișinău că informaţiile false răspândite în spaţiul public privind aşa-zisul plan de acţiuni militare în regiunea transnistreană sunt parte a războiului hibrid.
„Observ din nou o campanie de dezinformare şi chiar de isterizare. În spaţiul public se promovează din nou un fals şi un scenariu apocaliptic că Republica Moldova ar intenţiona să preia controlul în regiunea transnistreană, să facă scenarii militare. Menţionez încă o dată: face parte din războiul hibrid. Cei care lansează astfel de scenarii, mă refer la Kremlin, mai bine ar face ceea ce sunt obligaţi să facă conform contractului – să livreze gaze naturale în stânga Nistrului”, a declarat Dorin Recean.

Spionajul rus, declarații dure

Totodată, cu o reacţie în acest caz a venit şi Biroul Politici de Reintegrare, care a precizat că „răspândirea unor pretinse ale SVR despre o închipuită operaţiune militară moldovenească în regiune, reconfirmă ipoteza că autorităţile ruse şi lor de pe loc încearcă să destabilizeze situaţia din Republica Moldova, să disemineze frică şi neîncredere în rândul cetăţenilor şi să extindă aria de nesiguranţă şi confruntare din zonă”.
Serviciul de Informaţii Externe rus (SVR) a susţinut anterior că preşedinta Maia Sandu pregăteşte un plan pentru recuperarea pe cale militară a controlului asupra regiunii separatiste pro-ruse Transnistria.
Potrivit SVR, Maia Sandu a avut recent o reuniune cu comandamentul guvernului pentru securitate energetică, la finalul căreia ea a vorbit despre „necesitatea elaborării unui plan pentru o operaţiune de preluare a controlului asupra Transnistriei şi de încetare a prezenţei ruse de menţinere a păcii în regiune”.
Acelaşi serviciu rus a mai afirmat că Maia Sandu „şi-a ieşit din minţi” după ce a fost informată că Republica Moldova ar putea întâmpina probleme cu aprovizionarea cu energie în contextul în care contractul de tranzit al gazelor ruseşti către Europa prin sistemul de gazoducte ucrainene expiră pe 31 decembrie, iar Kievul refuză să îl prelungească.
Conform SVR, Maia Sandu a declarat că „dacă Moscova nu va găsi o modalitate de a aduce gazul aici, Chişinăul se va răzbuna pe Transnistria pro-rusă” şi ar fi ordonat deschiderea de dosare penale împotriva conducerii republicii Transnistrene „pentru separatism”, iar locuitorii Transnistriei să fie supuşi unor percheziţii amănunţite la trecerea graniţei regiunii.

Presiuni absurde

De asemenea, potrivit serviciului rus SVR, Maia Sandu a refuzat categoric să discute cu Ucraina problema sistării de către aceasta a tranzitului gazului rusesc prin refuzul de a prelungi contractul cu Gazprom şi a dat vina pe Rusia pentru toată această situaţie.
În replică, şeful de cabinet al preşedintei Maia Sandu consideră „manipulator şi complet fals să se arunce vina pe Chişinău sau Kiev pentru situaţia din regiune”. El a amintit că „există un contract clar între Moldovagaz şi Gazprom, care prevede livrarea gazelor naturale pe malul stâng, indiferent de ruta de tranzit”.
Parlamentul Republicii Moldova a aprobat pe 13 decembrie instituirea stării de urgenţă în sectorul energetic pentru o perioadă de 60 de zile, în faţa riscului întreruperii livrărilor de gaze ruseşti către regiunea separatistă Transnistria, unde se află o centrală electrică esenţială pentru aprovizionarea cu energie a ţării.
Decizia survine pe fondul unei dispute cu societatea rusă Gazprom asupra unor datorii nerecunoscute de Chişinău şi sistării de către Ucraina a tranzitului gazului rusesc începând din ianuarie 2025.
Ucraina a anunţat că va prelungi după 31 decembrie 2024 acordul privind tranzitul gazului rusesc, prin urmare acesta nu va mai putea fi transportat prin conductele de pe teritoriul ucrainean către Republica Moldova, care ar trebui astfel să folosească rute alternative, cum ar fi o conductă care trece prin Turcia.
Însă compania rusă Gazprom solicită Republicii Moldova plata unei datorii istorice de circa 700 de milioane de dolari, datorie nerecunoscută de guvernul de la Chişinău. Această dispută privind datoria companiei Moldovagaz datează de dinaintea începerii războiului din Ucraina şi rezultă dintr-o creştere brutală a preţurilor decisă de Gazprom în 2021.
Centrala electrică de la Cuciurgan, din regiunea separatistă Transnistria, produce pe baza gazelor ruseşti mare parte din energia necesară Republicii Moldova, respectiv circa 80% din necesarul de energie pe malul drept al Nistrului, în consecinţă sistarea livrării gazului furnizat de Gazprom ar putea provoca o criză energetică.

Transnistria, redută rusească

Moscova insinuează că regiunea transnistreană este teritoriu rusesc și amenință cu războiul R. Moldova. Declarațiile au fost făcute de purtătorul de cuvânt al MID-ului rus, Maria Zaharova, care a subliniat că țara sa își va proteja cetățenii și trupele staționate în stânga Nistrului, iar orice acțiuni care i-ar pune în pericol vor fi considerate drept atacuri contra Rusiei. Zaharova a acuzat că autoritățile de la Chișinău ar fi încurajate de NATO și UE să folosească criza energetică din regiunea transnistreană, provocată tot de Rusia, pentru a soluționa prin forță diferendul.

„Rusia va reacţiona în mod corespunzător la orice provocări şi va asigura protecţia cetăţenilor săi, a contingentului de menţinere a păcii, a militarilor din grupul operativ al trupelor ruse şi a depozitelor militare din localitatea Cobasna din Transnistria. Orice acțiuni care reprezintă o amenințare la adresa securității vor fi tratate, în conformitate cu dreptul internațional, ca un atac asupra Federației Ruse”, a spus reprezentanta diplomaţiei ruse.

Rusia menţine în Transnistria un contingent de circa 1.500 de soldaţi într-o misiune declarată de menţinere a păcii, după războiul din anul 1992, şi controlează depozitul de la Cobasna, unde sunt stocate circa 20.000 de tone de muniţii.

Rezoluție europeană

Într-o rezoluţie adoptată cu largă majoritate în luna octombrie, Parlamentul European a condamnat activităţile rău-voitoare, amestecul şi operaţiunile hibride ale Federaţiei Ruse, oligarhilor proruşi şi actorilor locali sponsorizaţi de Rusia, menite să submineze procesul electoral, securitatea, suveranitatea şi fundaţiile democratice ale R. Moldova.

De asemenea, eurodeputații şi-au reluat apelul către autorităţile ruse de a respecta independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova şi de a pune capăt provocărilor şi tentativelor de destabilizare a ţării şi de subminare a ordinii constituţionale şi a instituţiilor democratice.

Parlamentul European i-a solicitat Rusiei să respecte independenţa R. Moldova, să înceteze destabilizările şi să-și retragă forţele militare. În plus, acesta reiterează apelurile anterioare pentru distrugerea tuturor muniţiilor depozitate în comuna Cobasna.

Pe data de 16 decembrie, în R. Moldova a intrat în vigoare starea de urgență în sectorul energetic. Comisia pentru Situații Excepționale are autoritatea de a emite dispoziții cu caracter executoriu pentru autorități, agenți economici, instituții publice și cetățeni.

Potrivit autorităților, măsurile sunt menite să răspundă rapid provocărilor generate de posibila sistare a livrării de gaze naturale de către Gazprom.

Mai exact, R. Moldova riscă să fie afectată grav de o criză energetică dacă Gazprom va opri livrările de gaze naturale către regiunea transnistreană. Potrivit autorităților, această situație ar putea duce la o criză umanitară în stânga Nistrului, unde locuiesc 300.000 de cetățeni. De asemenea, există riscuri majore pentru stabilitatea sistemului energetic, dar și perturbări economice severe și creșterea prețurilor.

La scurt timp, în spațiul public au apărut mai multe falsuri legate de așa-zisele măsuri luate de autorități pentru a economisi energia electrică: „O să rămânem fără gaz”, „moldovenii în beznă”, „de la ora 20:00 până la 05:00 lumina va fi stinsă în toată țară”, „Moldovagaz va solicita din nou majorarea tarifelor la gaz”.

Falsurile au fost promovate pe rețelele sociale, în special pe TikTok, unde utilizatori neidentificați au distribuit clipuri și imagini, care se inducă panică în rândul moldovenilor, fără a oferi dovezi sau surse credibile.

Republica Moldova, țintă pentru Rusia

Preşedintele român Klaus Iohannis a atras atenţia la Consiliul European, asupra intensificării atacurilor hibride ruseşti care vizează subminarea democraţiilor prin dezinformare, prin activităţi cibernetice maligne, manipulare prin social media, în special în contexte electorale, amintind în acest sens de alegerile din ţara noastră şi din Republica Moldova.
El a subliniat că aceste atacuri nu sunt îndreptate numai către o singură ţară, ci împotriva societăţilor democratice în general şi a modului de viaţă bazat pe valori, drepturi şi libertăţi, precizează Administraţia Prezidenţială.
În acest cadru, Klaus Iohannis a informat liderii UE despre evoluţiile recente din România, în contextul alegerilor prezidenţiale, şi a transmis un mesaj ferm privind respectul pentru valorile democratice şi calea proeuropeană, România continuând să fie o ţară stabilă şi responsabilă.
Astfel, preşedintele României a solicitat, la nivelul UE, o coordonare eficientă pe tema combaterii ingerinţelor străine prin dezvoltarea de instrumente şi mecanisme eficiente împotriva acestor fenomene tot mai prezente, tema combaterii interferenţelor şi activităţilor hibride ale Rusiei fiind introdusă în textul Concluziilor finale la solicitarea României.
În ceea ce priveşte decizia de ridicare a controalelor la frontierele terestre şi finalizarea aderării României şi Bulgariei la Schengen, textul Concluziilor Consiliului European salută adoptarea acesteia şi, în acest context, preşedintele Klaus Iohannis a adresat mulţumiri celorlalţi lideri UE pentru sprijinul acordat pentru adoptarea acestei decizii şi a reiterat angajamentul ţării noastre de a rămâne în continuare un partener angajat şi proactiv în consolidarea securităţii interne a UE, precum şi a securităţii frontierelor externe.
Referitor la Ucraina, discuţiile au vizat războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei pe toate dimensiunile sale, precum şi continuarea sprijinului cuprinzător al Uniunii pentru Ucraina. A fost reafirmată susţinerea UE pentru principiile şi obiectivele cheie ale Formulei de Pace propuse de preşedintele Zelenski, fiind subliniată importanţa faptului ca nicio iniţiativă internaţională de pace să nu fie avansată fără implicarea Ucrainei. În egală măsură, UE trebuie să rămână implicată îndeaproape în toate chestiunile care privesc securitatea Europei, arată Administraţia Prezidenţială.
În acest sens, preşedintele Iohannis a reconfirmat sprijinul României pentru Ucraina, pe toate palierele relevante, îndeosebi în ceea ce priveşte nevoile de apărare şi cele energetice. Cu privire la eventuale negocieri pentru pace, şeful statului român a subliniat necesitatea ca acestea să se bazeze pe principii corecte şi juste, cu respectarea dreptului internaţional şi a poziţiei Ucrainei, ca victimă a acestei agresiuni ilegale şi neprovocate.

Totodată, Klaus Iohannis a atras atenţia asupra problemei securităţii energetice a Republicii Moldova, care, alături de Ucraina, se confruntă cu provocări tot mai grave pe acest palier, pe fondul agresiunii ruse. Preşedintele Klaus Iohannis a pledat inclusiv pentru maximizarea sprijinului oferit la nivel bilateral pentru cele două ţări, împreună cu partenerii europeni şi internaţionali.
Totodată, a punctat şi necesitatea continuării sprijinului rezilienţei şi a stabilităţii Republicii Moldova, precum şi a eforturilor de reformă pe calea sa europeană, inclusiv prin implementarea Planului de Creştere pentru Moldova şi prin adoptarea rapidă a Facilităţii de Reformă şi Creştere. De asemenea, Concluziile adoptate fac referire la necesitatea consolidării sprijinului pentru Republica Moldova pe palierele cruciale menţionate, inclusiv securitatea energetică.
Klaus Iohannis a arătat că politica de extindere, una dintre cele mai importante politici ale UE, trebuie continuată, inclusiv luând în considerare oportunităţile oferite de cadrul actual. A reiterat sprijinul faţă de ambiţiile partenerilor de a avansa procesele de aderare la UE într-un ritm crescut, cu respectarea principiului meritelor proprii. În acest context, acesta a evocat şi sprijinul pentru obiectivul deschiderii cât mai curând posibil a Clusterului I de negocieri cu Republica Moldova şi Ucraina.

Scurtă istorie

Războiul hibrid reprezintă o formă modernă de conflict care combină mijloace convenționale și neconvenționale, incluzând manipularea informațională, sabotajul economic, utilizarea agenților secreți și presiuni diplomatice. Republica Moldova, situată la intersecția intereselor geopolitice ale Rusiei și Occidentului, reprezintă un exemplu elocvent al unui stat afectat de astfel de strategii.

După prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991, Republica Moldova a devenit independentă, dar moștenirea sovietică a continuat să influențeze politicile interne și externe. Conflictul din regiunea separatistă Transnistria, susținut de Rusia, a reprezentat primul semn al dorinței Kremlinului de a menține influența în spațiul post-sovietic. Cu toate acestea, războiul hibrid a evoluat și s-a intensificat în ultimele decenii, odată cu creșterea orientării pro-europene a Chișinăului.

Unul dintre cele mai puternice instrumente utilizate de Rusia este propaganda. Prin intermediul mass-mediei finanțate direct sau indirect de Kremlin, precum posturile de televiziune și site-urile de știri, Rusia promovează mesaje care discreditează liderii pro-europeni ai Moldovei, prezentându-i drept corupți sau marionete ale Occidentului, exagerează amenințarea occidentală, inclusiv prin promovarea teoriilor conspirației despre Uniunea Europeană și NATO, amplifică diviziunile interne între grupurile etnice și lingvistice din Moldova, punând accent pe diferențele dintre vorbitorii de română și cei de rusă.

Prin rețelele sociale, cum ar fi grupurile de pe Facebook sau Telegram, ori prin rețeaua TikTok se răspândesc știri false și dezinformări menite să creeze panică și neîntrecredere în autorități.

Influența economică

Rusia utilizează dependența Republicii Moldova de gazul natural ca instrument de presiune economică. De-a lungul anilor, Gazprom a impus prețuri ridicate sau a amenințat cu întreruperea livrărilor, în special în momentele de tensiune politcă. Criza energetică din 2022-2023 este un exemplu clar al modului în care Moscova exploatează vulnerabilitățile economice pentru a destabiliza situația internă din Moldova.

De asemenea, embargourile asupra produselor moldovenești, precum vinurile sau fructele, au fost utilizate ca mijloace de constrângere pentru a influența politica externă a Chișinăului.

Transnistria reprezintă un avanpost strategic pentru Rusia în războiul hibrid. Regiunea este un stat de facto separatist, dar menține relații economice strânse cu Moldova, în timp ce găzduiește trupe rusești sub pretextul „păstrării păcii”. Prin sprijinirea economică și militară a regimului de la Tiraspol, Rusia se asigură că Moldova rămâne un stat slab și vulnerabil.

Rusia finanțează și susține partidele politice care promovează orientarea pro-rusă a Republicii Moldova. Exemple includ Partidul Socialiștilor sau Partidul Șor, care au avut legături directe sau indirecte cu Kremlinul. Prin aceste partide, Rusia influențează agenda politică internă, obstrucționează reformele pro-europene, organizează proteste și manifestări anti-guvernamentale pentru a destabiliza situația internă.

Cyberatacuri și instabilitate politică

Republica Moldova a fost ținta unor atacuri cibernetice orchestrate de grupuri afiliate Rusiei. Aceste atacuri au vizat infrastructura critică, inclusiv sisteme guvernamentale, școli și spitale. Scopul lor este de a submina încrederea populației în instituțiile statului și de a crea haos.

Rusia utilizează strategii de subminare prin organizarea sau sprijinirea financiară a protestelor. Acestea sunt adesea prezentate ca manifestări spontane ale nemulțumirii populare, dar în realitate sunt orchestrate pentru a amplifica instabilitatea internă. De exemplu, protestele din 2023, organizate de Partidul Șor, au fost suspectate de implicare rusească, dovedită ulterior de anchetele mass-media de la Chișinău.

Strategiile hibride ale Rusiei au contribuit la o polarizare profundă a societății moldovenești. Alternanța frecventă între guvernele pro-europene și cele pro-ruse este un semn al influenței externe și al lipsei unei direcții clare.

Presiunile economice și embargourile impuse de Rusia au afectat dezvoltarea economică a Moldovei, determinând-o să caute soluții alternative prin parteneriate cu Uniunea Europeană.

Prin dezinformare și atacuri cibernetice, Rusia a reușit să slăbească încrederea cetățenilor în instituțiile guvernamentale, creând astfel un teren fertil pentru mișcări populiste.

Răspunsuri și contramăsuri

Guvernul Republicii Moldova, încurajat de partenerii occidentali, a investit în infrastructura cibernetică pentru a contracara atacurile venite din Rusia. Programele de instruire pentru specialiști și parteneriatele cu UE și NATO sunt esențiale în acest sens.

Autoritățile moldovenești au închis mai multe posturi de televiziune afiliate Kremlinului și au implementat campanii de informare pentru a educa populația despre pericolele dezinformării.

Reducerea dependenței energetice de Rusia prin achiziții din alte surse, cum ar fi România sau Ucraina, reprezintă un pas important în consolidarea independenței economice.

Implementarea reformelor legate de statul de drept și integrarea europeană sunt esențiale pentru a reduce influența rusească într-o Moldovă mai integrată în structurile occidentale.

Războiul hibrid rus împotriva Republicii Moldova reprezintă o provocare majoră pentru stabilitatea și securitatea țării. Prin manipulare informațională, presiuni economice, utilizarea conflictului transnistrean și infiltrarea politică, Rusia urmărește să mențină Moldova în sfera sa de influență. Cu toate acestea, prin sprijinul partenerilor occidentali și implementarea unor politici ferme, Moldova are șansa de a rezista acestor provocări și de a-și asigura un viitor european stabil și prosper.

Axa București-Chișinău

„Ne dorim foarte mult să ne putem sprijini în continuare de umărul României, de aceea ne dorim la Bucureşti parteneri care sunt deschişi pentru o bună colaborare cu Republica Moldova”, a declarat recent, într-o conferinţă de presă, preşedinta R. Moldova, Maia Sandu.
Lidera de la Chişinău a subliniat că Republica Moldova îşi doreşte o Românie europeană, care îşi consolidează rolul în UE. „Cei care cred că Uniunea Europeană nu este bună pentru România trebuie să se uite la noi şi să vadă cât de vulnerabili suntem şi care sunt standardele de viaţă în Republica Moldova. În acest mod, să-şi imagineze cum ar fi putut fi România dacă nu era parte a Uniunii Europene. Vrem ca România să rămână în UE şi să ne ajute şi pe noi să ajungem cât mai repede acolo”, a declarat Maia Sandu.
De asemenea, şefa statului a precizat că Republica Moldova se bucură de un sprijin politic din partea majorităţii partidelor politice din România. „Acest lucru este foarte preţios pentru noi. Deci, nu alegem un partid sau altul, este alegerea românilor de dincolo de Prut pe cine votează. Noi ne dorim foarte mult să putem conta pe aceeaşi relaţie extraordinară pe care am avut-o în ultimii ani”, a adăugat ea.
România este unul din principalii parteneri ai Republicii Moldova, iar Bucureştiul reprezintă un sprijin esenţial în procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
De asemenea, în decursul anilor, România a finanţat în Republica Moldova diverse proiecte importante în domenii precum cultura, educaţia, infrastructura, energia şi sectorul public. De asemenea, România reprezintă un sprijin puternic pentru Republica Moldova în contextul crizei energetice, a adăugat agenţia de presă de la Chişinău

Integrarea europeană, un maraton

Integrarea europeană nu e un sprint, ci un maraton, a declarat vicepremierul moldovean pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, citată de mass-media de la Chișinău, evocând „două momente istorice” de care a avut parte Republica Moldova în anul care se încheie.
„Am avut parte de două momente istorice. Am reuşit să trecem cu bine peste referendum, iar acel obiectiv strategic pe care ni-l dorim – aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană – acum se regăseşte în Constituţia Republicii Moldova. A doua mare realizare este organizarea în iunie, la Luxemburg, a primei Conferinţe interguvernamentale, care a fost acel moment solemn prin care Uniunea Europeană a deschis formal negocierile cu Republica Moldova. În acelaşi timp, în mai puţin de un an, am creat o instituţie absolut nouă – Biroul pentru Integrare Europeană, în cadrul Cancelariei de Stat”, a rezumat oficialul.
Într-un bilanţ al parcursului european al Republicii Moldova din acest an, Cristina Gherasimov a menţionat şi aderarea la noi programe europene, ca o modalitate de a accelera integrarea în Uniunea Europeană.

„Vă dau un exemplu: funcţionarii noştri publici au posibilitatea să fie detaşaţi în cadrul Comisiei Europene pentru a învăţa cum se munceşte acolo. Toate aceste realizări au avut loc într-o perioadă foarte scurtă, comparativ cu ritmul altor state candidate care au trecut prin aceleaşi etape”, a spus ea.
„Este important să menţinem acelaşi ritm şi în 2025. Pentru asta avem nevoie de continuitate, consens şi cooperare nu doar între instituţiile statului, dar şi între cele trei puteri în stat, precum şi cooperarea foarte strânsă cu societatea civilă, mediul de afaceri şi cel academic”, a adăugat Gherasimov, reamintind că Republica Moldova şi-a setat în plan intern termenul 2030 pentru a fi gata pentru aderarea la Uniunea Europeană.
„Acest termen ne permite să ne mobilizăm eforturile şi instituţiile în aşa fel, încât să ştim exact ce avem de făcut ca să reuşim să parcurgem toate transformările. Deşi mulţi au zis din prima zi că este imposibil, prin ceea ce am reuşit din 2022 până astăzi am demonstrat că e posibil. Cu acest mottou – că imposibilul este posibil – trăim şi muncim în fiecare zi. Şi pas cu pas reuşim, în continuare, să facem imposibilul posibil. Cine ar fi crezut, bunăoară, în 2021 că noi vom fi în 2022 stat candidat?” – a conchis aceasta.

Sprijin românesc

România este alături de Republica Moldova în faţa provocărilor energetice din această iarnă, Ministerul Energiei luând act de decizia Guvernului de la Chişinău de a deccepând cu 16 decembrie 2024, ca urmare a riscurilor asociate aprovizionării cu energie. Potrivit unui comunicat al Ministerului Energiei, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS, România este pregătită să sprijine Republica Moldova pentru a trece cu bine de această perioadă critică.
„Suntem în contact permanent cu fraţii noştri de peste Prut. Bineînţeles că prioritatea zero este sistemul energetic naţional, dar avem încredere că putem pune umărul la efortul Chişinăului de a trece iarna cu bine, aşa cum România a mai făcut-o”, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja, citat în comunicat.
El spune că România rămâne un partener de încredere pentru Republica Moldova. „În faţa acestor provocări, colaborarea strânsă dintre guvernele şi companiile noastre energetice este cheia pentru a asigura securitatea energetică şi confortul cetăţenilor în această iarnă. Astfel, inclusiv prin sprijinul nostru şi al Uniunii Europene, fraţii noştri de peste Prut nu trebuie să fie lăsaţi să ajungă iar la mâna Rusiei pentru a putea trece această iarnă cu bine”, a mai afirmat Burduja.
Conform sursei citate, România reafirmă angajamentul său de a susţine stabilitatea energetică a Republicii Moldova, având în vedere furnizarea energiei electrice, aprovizionarea cu gaze naturale şi un dialog intensificat între operatori şi autorităţi.

Strategie energetică

Astfel, companiile Nuclearelectrica şi Hidroelectrica sunt deja în contact cu Energocom pentru a analiza posibilităţile de a furniza volume suplimentare de energie electrică către malul drept al Nistrului. În acest moment, capacitatea de transfer (NTC) pentru importuri din România este de 315 MW şi se preconizează o creştere cu 80 MW în săptămâna următoare, ajungând la 395 MW. Ministerul Energiei susţine că România sprijină identificarea unui mecanism de alocare comercială a capacităţii pe cele patru linii electrice de 110 kV, în colaborare cu Transelectrica şi Moldelectrica.
Pre de altă parte, România dispune de stocuri de gaze naturale în depozitele Depogaz, fiind pregătită să analizeze opţiuni de extragere prioritară în cazul în care livrările către regiunea transnistreană vor fi afectate. Creşterea valorii contului de echilibrare operaţională (OBA) dintre VestMoldTransGaz şi Transgaz este considerată o soluţie esenţială pentru atenuarea impactului în primele zile ale crizei.
Ministerul Energiei facilitează dialogul între Energocom şi companiile româneşti (Nuclearelectrica, Hidroelectrica, OMV), asigurând cooperarea eficientă pentru livrarea necesarului de energie. În plus, se va intensifica colaborarea dintre Moldelectrica şi Transelectrica pentru implementarea soluţiilor tehnice necesare.
„În contextul în care centrala de la Cuciurgan MGRES ar putea să nu producă energie pentru malul drept al Nistrului, România este pregătită să sprijine Republica Moldova, cu suportul partenerilor europeni, pentru acoperirea unui deficit estimat la 600 MW, prin soluţii coordonate la nivel guvernamental şi prin utilizarea resurselor disponibile şi, pe termen mediu, prin noi grupuri de producţie a energiei electrice şi măsuri pentru modernizarea sistemului de termoficare din Chişinău”, se mai scrie în comunicat.

Stare de urgență

Parlamentul Republicii Moldova a aprobat recent instituirea stării de urgenţă în sectorul energetic pentru o perioadă de 60 de zile, în faţa riscului întreruperii livrărilor de gaze ruseşti către regiunea separatistă Transnistria, unde se află o centrală electrică esenţială pentru aprovizionarea cu energie a ţării.
Decizia survine pe fondul unei dispute cu societatea rusă Gazprom asupra unor datorii nerecunoscute de Chişinău şi sistării de către Ucraina a tranzitului gazului rusesc începând din ianuarie 2025.
Starea de urgenţă, votată de 56 din cei 101 deputaţi, intră în vigoare din 16 decembrie şi se va aplica pe întreg teritoriul Republicii Moldova, a anunţat parlamentul de la Chişinău într-un comunicat de presă, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Guvernul de la Chișinău a invocat în cererea sa de instituire a stării de urgenţă insuficienţa resurselor energetice, situaţie de natură să afecteze „direct şi imediat securitatea statului şi a cetăţenilor”, iar măsura îi va permite să reacţioneze rapid în cazul unei probleme şi să prevină „o criză umanitară”.
„Trebuie să facem în aşa fel încât această iarnă să fie ultima în care Kremlinul să ne poată ameninţa securitatea energetică”, a declarat în dezbaterea din parlament premergătoare votului premierul Dorin Recean, citat de AFP. „Vom putea pune capăt şantajului energetic odată cu finalizarea liniei de înaltă tensiune” care se află în construcţie între capitala Chişinău şi România, a adăugat el.

Războiul datoriilor

Ucraina a anunţat că nu intenţionează să prelungească după 31 decembrie 2024 acordul privind tranzitul gazului rusesc, prin urmare acesta nu va mai putea fi transportat prin conductele de pe teritoriul ucrainean către Republica Moldova, care ar trebui astfel să folosească rute alternative, cum ar fi o conductă care trece prin Turcia.
Însă compania rusă Gazprom solicită Republicii Moldova plata unei datorii istorice de circa 700 de milioane de dolari, datorie nerecunoscută de guvernul de la Chişinău. Această dispută privind datoria companiei Moldovagaz datează de dinaintea începerii războiului din Ucraina şi rezultă dintr-o creştere brutală a preţurilor decisă de Gazprom în 2021.
„Capacitatea de import a energiei electrice în ţara noastră este limitată la 315 MW prin interconexiunea cu România, insuficientă pentru a acoperi cererea în orele de vârf. Vulnerabilitatea este accentuată de faptul că linia electrică de interconectare Isaccea-Vulcăneşti traversează teritoriul Ucrainei, ceea ce o face susceptibilă la întreruperi în cazul unor noi atacuri asupra infrastructurii energetice din ţara vecină”, a explicat miercuri guvernul de la Chişinău.
„Totodată, în lipsa gazelor naturale de la Gazprom, Centrala Termoelectrică de la Cuciurgan (MGRES) nu va putea asigura producţia necesară de energie electrică în aceleaşi condiţii. Astfel chiar şi în condiţiile în care va fi acoperit deficitul creat de energie electrică pe întreg teritoriul ţării, preţul acesteia va fi afectat semnificativ mai ales pentru locuitorii din stânga Nistrului”, a adaugat executivul de la Chișinău.

Diplomația românească, sfârșit de an victorios

Diplomația românească, sfârșit de an victorios

Ministrul Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu, a reiterat la reuniunea şefilor diplomaţiilor din statele membre UE, importanţa continuării sprijinului multidimensional pentru Ucraina şi a salutat adoptarea celui de-al 15-lea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei.

Agendă încărcată

Potrivit MAE, pe agenda reuniunii s-au aflat următoarele subiecte: agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, evoluţiile din Georgia, situaţia din Orientul Mijlociu şi Siria, precum şi situaţia din Belarus. De asemenea, în cadrul unui mic dejun informal, ministrul român a participat la o discuţie despre modalităţi de eficientizare a politicii externe a UE în contextul preluării de către Kaja Kallas, la 1 decembrie, a poziţiei de Înalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate şi vicepreşedinte al Comisiei Europene.
”Discuţia privind agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a pus accentul pe reiterarea mesajului ferm al UE de susţinere a Ucrainei, pe toate palierele, sub mandatul noii Comisii Europene. Ministrul Luminiţa Odobescu a reiterat importanţa continuării sprijinului multidimensional pentru Ucraina”, se arată într-un comunicat al MAE transmis agenției de presă KARADENIZ PRESS.
Ea a salutat adoptarea celui de-al 15-lea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, precum şi a unui prim set de listări în cadrul regimului de sancţiuni privind acţiunile hibride ale Rusiei.
”A accentuat faptul că aceste listări reprezintă un răspuns ferm al UE la implicarea Rusiei în destabilizarea partenerilor din vecinătate şi a statelor membre UE. A subliniat importanţa ca UE să folosească tot instrumentarul disponibil pentru a contracara efectele dezinformării şi campaniei hibride pentru a consolida rezilienţa democraţiilor europene. De asemenea, a susţinut deblocarea cât mai rapidă a Instrumentului European de Pace/ EPF, precum şi consolidarea mandatului Misiunii UE de Asistenţă Militară/ EUMAM pentru a răspunde mai bine necesităţilor forţelor armate ucrainene din teren”, precizează MAE.

Georgia și Siria

Referitor la situaţia din Georgia, şeful diplomaţiei române a exprimat dezamăgirea faţă de întreruperea de către Guvernul georgian a dialogului pentru aderarea la UE. Ministrul român a exprimat îngrijorare cu privire la reprimarea violentă a protestelor de către autorităţi şi a susţinut adoptarea unei abordări graduale în răspunsul UE la evoluţiile de la Tbilisi. A accentuat nevoia ca măsurile UE să fie graduale, bine ţintite şi reversibile pentru a nu afecta aspiraţiile europene ale georgienilor.
Discuţiile privind evoluţiile din Orientul Mijlociu s-au concentrat pe evoluţiile din Siria în urma căderii regimului dictatorial Assad.
Ministrul Luminiţa Odobescu a exprimat susţinerea pentru un viitor liber şi prosper al Siriei. A accentuat necesitatea unui transfer paşnic de putere, asigurarea drepturilor fundamentale pentru toţi sirienii, inclusiv pentru minorităţi. A pledat pentru coordonarea cu partenerii internaţionali (SUA, UK şi la nivelul ONU) şi regionali privind viitorul Siriei (Turcia şi ţările arabe).
Referitor la Liban, ea a exprimat sprijin pentru măsuri ale UE care să faciliteze implementarea acordului de încetare a focului între Israel şi Liban, precum şi a Rezoluţiei 1701 a Consiliului de Securitate al ONU. Ministrul de Externe român a susţinut reluarea cât mai rapidă a organizării Consiliului de Asociere UE – Israel.
Referitor la situaţia din Gaza, a reiterat sprijinul pentru obţinerea unui nou acord de încetare a focului. A reiterat importanţa implementării soluţiei celor două state şi a consolidării Autorităţii Palestiniene. Odobescu a menţionat eforturile cele mai recente ale României în domeniul umanitar, atât în Gaza, cât şi în Liban.
În cadrul discuţiilor privind Belarus, a fost salutată adoptarea unui nou pachet de măsuri restrictive la adresa acestei ţări şi a reafirmat sprijinul pentru opoziţia democrată şi activiştii în domeniul drepturilor omului.

Aliat stabil

România rămâne un stat UE şi NATO stabil, solid şi de încredere, profund ancorat în valorile Uniunii Europene şi ale spaţiului euroatlantic, anterior pe platforma X, ministrul Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu.
Reamintim că plenul țiierecent „În temeiul art. 145 lit. f) din Constituţie, anulează întregul proces electoral cu privire la alegerea preşedintelui României, desfăşurat în baza HG 756/2024 privind stabilirea datei alegerilor pentru preşedintele României în anul 2024 şi a HG 1.061/2024 privind aprobarea programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea preşedintelui României în anul 2024”, se arată în decizia CCR, adoptată cu unanimitate de voturi.
Practic, în urma acestei decizii se anulează rezultatele din primul tur, iar alegerile prezidenţiale se reiau de la zero.

România în Schengen

Miniştrii de interne din ţările UE, reuniţi în Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne, au decis să ridice controalele asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu şi între Bulgaria şi România începând cu 1 ianuarie 2025, a anunţat Consiliul Uniunii Europene într-un comunicat postat pe website-ul
„Este un moment istoric primirea în sfârşit a Bulgariei şi României ca membri cu drepturi depline ai spaţiului Schengen. Eliminarea controalelor persoanelor la frontierele terestre interne cu şi între aceste state membre a fost o prioritate absolută pentru preşedinţia maghiară, iar astăzi am transformat-o în realitate. Acest pas va fi benefic nu numai pentru cetăţenii bulgari şi români, ci şi pentru UE în ansamblu”, a declarat ministrul ungar al afacerilor interne, Sandor Pinter.
„Acest pas important finalizează intrarea deplină a ambelor ţări în Spaţiul Schengen. Acest lucru nu numai că întăreşte Spaţiul Schengen, dar va consolida şi mai mult piaţa internă, va spori călătoriile, comerţul şi turismul. Un Spaţiu Schengen solid consolidează unitatea UE şi face UE mai puternică la scară mondială”, a transmis Comisia Europeană într-un comunicat de presă.
Preşedinta CE, Ursula von der Leyen, şi preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, au salutat decizia, subliniind că Europa devine astfel mai sigură şi mai unită.
Autorităţile române – preşedintele, premierul şi membri ai guvernului – au salutat o decizie istorică, subliniind beneficiile concrete şi imediate pentru români şi consolidarea poziţiei strategice a României ca poartă între estul şi vestul Europei.

Controale externe

De la aderarea lor la UE, Bulgaria şi România au aplicat părţi ale cadrului juridic Schengen (acquis-ul Schengen), inclusiv cele referitoare la controalele la frontierele externe, cooperarea poliţienească şi utilizarea Sistemului de Informaţii Schengen.
La 30 decembrie 2023, Consiliul a decis să aplice părţile rămase din acquis-ul Schengen începând cu 31 martie 2024 şi să elimine controalele asupra persoanelor la frontierele interne aeriene şi maritime.
Schengen este cea mai mare zonă de liberă circulaţie din lume. Controalele la frontierele dintre Franţa, Germania, Belgia, Ţările de Jos şi Luxemburg au fost eliminate pentru prima dată în 1985. În prezent, spaţiul Schengen acoperă 29 de ţări (25 din cele 27 de state membre, precum şi Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia) şi 420 de milioane de persoane. Controalele la frontierele interne cu Cipru nu au fost încă ridicate, iar Irlanda nu face parte din spaţiul Schengen.

Sprijin pentru Ucraina

România sprijină Ucraina pe mai multe planuri, începând cu ajutorul umanitar. Țara noastră a primit milioane de refugiați ucraineni, dintre care aproximativ 100.000 s-au stabilit temporar aici. Aceștia beneficiază de cazare, hrană, îngrijire medicală și acces la educație. De asemenea, România facilitează trecerea ajutoarelor umanitare către Ucraina prin punctele de frontieră și porturile sale.

Pe plan militar, România a oferit echipamente neletale, cum ar fi veste antiglonț, căști și echipamente medicale. În plus, țara noastră joacă un rol logistic important, fiind un punct de tranzit pentru ajutoarele militare internaționale care ajung în Ucraina.

Portul Constanța a devenit esențial pentru exportul cerealelor din Ucraina, compensând blocada porturilor de la Marea Neagră. O mare parte a exporturilor ucrainene tranzitează România, iar infrastructura feroviară și portuară a fost modernizată pentru a susține acest flux.

La nivel diplomatic, România sprijină aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană și promovează sancțiunile internaționale împotriva Rusiei. În organizații internaționale precum ONU sau NATO, România susține ferm cauza Ucrainei.

În domeniul energetic, România a furnizat energie electrică pentru a ajuta Ucraina să compenseze distrugerile suferite în urma atacurilor asupra infrastructurii energetice.

De asemenea, România a oferit sprijin medical, tratând răniții ucraineni în spitalele românești. În planurile de reconstrucție post-conflict, România participă activ la refacerea infrastructurii civile și economice a Ucrainei.

Astfel, România contribuie semnificativ la sprijinirea Ucrainei, fie prin ajutor umanitar, logistic, militar sau diplomatic, dovedind solidaritate și implicare concretă în această criză.

Caucazul în flăcări: Criza georgiană divide Uniunea Europeană. Poate axa Sofia-București aduce pacea?

Caucazul în flăcări: Criza georgiană divide Uniunea Europeană. Poate axa Sofia-București aduce pacea?

Ungaria şi Slovacia au blocat planurile Uniunii Europene de a impune sancţiuni împotriva Georgiei în urma violenţelor întreprinse contra manifestanţilor proeuropeni din această ţară. Ministrul de externe ungar Peter Szijjarto a justificat această acţiune luni, după o reuniune a UE la Bruxelles, susţinând că UE ia partea protestatarilor. Szijjarto a afirmat că Georgia este vizată de sancţiuni doar pentru că un partid patriotic şi conservator, şi nu forţe liberale, au câştigat recentele alegeri.

Sancțiuni europene

Planul UE era de a impune interdicţii de intrare pe teritoriul celor 27 de state membre ale blocului pentru câţiva oficiali georgieni responsabili pentru violenţele poliţiei şi de a ordona îngheţarea activelor care ar putea fi localizate în UE. Oricum, acest plan a eşuat deocamdată.
Cu toate acestea, planul de a suspenda intrarea fără viză în UE pentru georgienii cu paşapoarte diplomatice sau de serviciu se află încă pe masă. Un plan oficial pentru aceasta ar urma să for propus până la sfârşitul anului, potrivit şefei diplomaţiei europene Kaja Kallas. Pentru ca acesta să treacă, este nevoie doar de majoritate, nu de acordul unanim necesar pentru adoptarea sancţiunilor.
O majoritate semnificativă dintre statele membre ale UE consideră că autorităţile georgiene au acţionat recent cu o violenţă ilegală şi arestări arbitrare împotriva manifestanţilor şi liderilor de opoziţie.
Respingerea sancţiunilor împotriva Georgiei de către Ungaria şi Slovacia a survenit după decizia de luni a Lituaniei, care a anunţat că adaugă alte 17 persoane pe lista celor sancţionaţi pentru opresiune. Această decizie, anunţată de şeful diplomaţiei de la Vilnius, a urmat unei acţiuni similare din partea Estoniei. Pe lista Lituaniei de persoane sancţionate a fost inclus şi premierul georgian Irakli Kobahidze, care, la fel ca alţii de pe lista de sancţiuni, are acum interzisă intrarea pe teritoriul lituanian.
Înainte de aceasta, Estonia a impus noi sancţiuni împotriva a 14 importanţi politicieni georgieni.

Răspuns american

Statele Unite se pregătesc să impună noi sancţiuni Georgiei, ţară afectată de manifestaţii antiguvernamentale după decizia de a suspenda până în 2028 orice negociere de aderare la UE, a anunţat Departamentul de Stat.
„Suntem foarte îngrijoraţi de starea democraţiei georgiene şi de măsurile luate pentru a submina democraţia georgiană”, a declarat presei purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat Matthew Miller, adăugând că „suntem pregătiţi să adoptăm alte sancţiuni în săptămânile următoare”.
La rândul ei, şefa diplomaţiei europene, Kaja Kallas, a declarat luni că sunt în prezent analizate sancţiuni împotriva unor personalităţi georgiene, în urma reprimării manifestaţiilor antiguvernamentale, dar a recunoscut că iniţiativa nu întruneşte unanimitatea în rândul statelor UE.
Opoziţia georgiană pro-UE acuză guvernul că urmăreşte să pună Georgia pe orbita Moscovei, dar a pierdut în octombrie alegerile parlamentare în faţa partidului de guvernământ Visul Georgian al premierului Irakli Kobahidze, prin urmare nu recunoaşte rezultatul scrutinului şi organizează în fiecare seară în capitala Tbilisi proteste care sunt dispersate de poliţie.
Anunţul guvernului de suspendare a procesului de aderare la UE până în 2028 în urma „şantajului” Comisiei Europene, care ea însăşi oprise încă de dinaintea alegerilor acest proces după ce Georgia a adoptat o lege ce obligă ONG-urile să-şi dezvăluie finanţările externe, a oferit opoziţiei un nou motiv pentru a continua manifestaţiile.

Presiuni politice

Premierul georgian Irakli Kobahidze a îndemnat-o pe preşedinta pro-europeană Salomé Zurabişvili să părăsească postul după ce sâmbătă parlamentul de la Tbilisi a ales un nou preşedinte, dar ea a reafirmat că rămâne în funcţie întrucât consideră ilegitim parlamentul rezultat în urma alegerilor din octombrie şi a îndemnat la continuarea protestelor anti-guvernamentale, în timp ce şeful guvernului asigură că nu va tolera o revoltă în stilul Maidanului ucrainean.
Fostul fotbalist Mihail Kavelaşvili, acum un politician suveranist conservator, a fost ales preşedinte al Georgiei de parlamentul de la Tbilisi, în urma unui vot boicotat de opoziţia ce nu recunoaşte rezultatul alegerilor legislative pe care le-a pierdut în faţa partidului de guvernământ Visul Georgian.

„În două săptămâni va avea loc învestirea noului preşedinte. Zurabişvili va trebui să părăsească postul”, a indicat premierul Kobahidze la o conferinţă de presă. „De doi ani, Georgia nu mai are un preşedinte patriot şi stabil psihologic”, a adăugat el despre preşedinta în exerciţiu.
În timp ce protestele opoziţiei continuă seară de seară, şeful guvernului a exclus posibilitatea ca Georgia să cunoască o revoltă pe modelul Maidanului ucrainean, argumentând că activiştii cei mai radicali ai opoziţiei au fost neutralizaţi, iar la alegerile legislative partidul său a fost votat de majoritatea alegătorilor.

„Patru partide (de opoziţie) şi ONG-urile bine finanţate nu reuşesc să adune (la proteste) nici măcar 2.000 de persoane. Aceasta este realitatea, şi este un lucru foarte bun pentru ţara noastră. Maidanul a eşuat în Georgia şi nu va reuşi niciodată”, a asigurat premierul Kobahidze, considerat prorus de opoziţie şi de ţările occidentale.

Reduta prezidențială

Înaintea declaraţiei sale, preşedinta Salomé Zurabişvili a reafirmat că nu va părăsi postul şi a cerut opoziţiei să continue protestele antiguvernamentale, asigurând că autorităţile nu pot „intimida sau aresta pe toată lumea”, referire la reprimarea manifestaţiilor.
„Eu nu plec nicăieri. Legitimitatea mea este confirmată deja în alegeri, nu ?”, a spus preşedinta Zurabişvili. „Un parlament ilegitim nu poate alege un nou preşedinte”, a mai susţinut ea despre alegerea viitorului preşedinte Mihail Kavelaşvili.

Partidul Visul Georgian al premierului Kobahidze, care a beneficiat în alegeri de pe urma temerii populaţiei că un guvern pro-occidental ar putea implica Georgia într-un nou război cu Rusia – după cel din 2008, când preşedinte al ţării era Mihail Saakaşvili, în prezent opozant încarcerat – a obţinut la scrutinul legislativ aproape 54% din voturi. Cele patru blocuri ale opoziţiei au obţinut împreună numai 38%. Opoziţia, sprijinită de preşedinta Zurabişvili, susţine că ar fi existat fraude şi ingerinţe ruseşti şi solicită repetarea scrutinului. Totuşi, Salomé Zurabişvili a refuzat o convocare a Parchetului pentru a prezenta dovezi asupra fraudelor.
În acest timp, guvernul de la Tbilisi, care a respins acuzaţiile de fraude electorale şi ingerinţe ruseşti, a anunţat suspendarea procesului de aderare la UE până în 2028, acuzând Bruxelles-ul de „şantaj”. Comisia Europeană însăşi anunţase încă dinaintea alegerilor îngheţarea acestui proces, în urma adoptării de către parlamentul georgian a unei legi a „agenţilor străini”, care obligă mass-media şi ONG-urile ce primesc finanţări din străinătate să îşi dezvăluie aceste sursele externe de finanţare.
Dar anunţul guvernului de suspendare a acestui proces a oferit opoziţiei un nou motiv pentru a continua protestele antiguvernamentale, care de trei săptămâni au loc în fiecare seară la Tbilisi şi sunt dispersate de forţele de ordine, care au operat numeroase arestări.

Alegeri contestate

Un colegiu electoral, controlat de partidul de guvernământ Visul Georgian, l-a numit pe Mihail Kavelaşvili în funcţia de preşedinte al Georgiei, în urma unui vot boicotat de opoziţie pe fondul unei crize politice şi a protestelor de amploare antiguvernamentale din această ţară din Caucaz.
Preşedintele Comisiei Electorale din Georgia, Giorgi Kalandarişvili, a declarat că Kavelaşvili a fost ales cu 224 de voturi.
Actuala şefă a statului, Salome Zurabişvili, care s-a despărţit de guvernare, a denunţat acest vot ca fiind „ilegitim” şi a spus că va refuza să demisioneze până când nu vor fi organizate noi alegeri legislative. Mihail Kavelaşvili, fost fotbalist, este cunoscut pentru diatribele sale împotriva criticilor puterii, faţă de care a arătat o loialitate infailibilă.
Kavelaşvili, în vârstă de 53 de ani, a ţinut discursuri în Parlament, adesea pline de obscenităţi, împotriva criticilor partidului de guvernământ Visul Georgian, dar şi împotriva persoanelor LGBT+.
Înainte de a se alătura Visului Georgian, a avut o carieră de fotbalist la cluburi georgiene şi europene, inclusiv Manchester City. În semn de recunoştinţă pentru loialitatea sa, el a fost catapultat la şefia statului, într-un moment delicat pentru Georgia.
În Georgia, puterile şefului statului sunt limitate şi în esenţă simbolice. Dar acest lucru nu a împiedicat-o pe actuala ocupantă a postului, fosta diplomată franceză Salome Zurabişvili, să devină una dintre vocile opoziţiei pro-europene.
Votul indirect pentru alegerea preşedintelui survine într-un moment în care Georgia este cufundată într-o criză politică de la alegerile parlamentare de la sfârşitul lunii octombrie, ale căror rezultate sunt contestate, şi demonstraţiile de stradă, marcate de violenţe.
Protestatarii îl acuză pe Mihail Kavelaşvili că este o marionetă a miliardarului Bidzina Ivanişvili, care şi-a făcut averea în Rusia, a fondat partidul Visul Georgian şi conduce Georgia din umbră din 2012.
Acest fost fotbalist i-a acuzat pe occidentali că doresc ca „un număr cât mai mare de oameni să fie neutri şi toleranţi faţă de ideologia LGBTQ care se presupune că îi apără pe cei slabi, dar este de fapt opusă umanităţii”.
Din 2016, este membru al Parlamentului şi a fost reales după scrutinul legislativ din octombrie. În 2022, a creat o facţiune cu teme anti-occidentale care s-a desprins oficial de Visul Georgian, dar este considerată a fi de fapt tot sub controlul acestui partid. În discursurile sale, el a acuzat Occidentul că vrea să împingă Georgia – care a avut deja un scurt război cu Rusia în 2008 – în conflictul armat din Ucraina/

Tactici hibride

Demonstraţiile masive din Georgia sunt rezultatul unei fraude electorale masive, urmată de o încercare a celor de la guvernare de a folosi aceste alegeri falsificate pentru a deturna atenţia de la Uniunea Europeană, a scris marţi pe X preşedinta Georgiei, Salome Zurabişvili, făcând o paralelă cu situaţia din România, unde au avut loc cele mai recente alegeri din regiune, precum şi cu cele din Republica Moldova.
„Înainte de România au fost Moldova (salvată de diaspora sa) şi Georgia”, a scris Zurabişvili.
Luni, mii de manifestanţi s-au adunat la Tbilisi, capitala georgiană, pentru a cincea zi a unei mobilizări de amploare împotriva politicii guvernului, acuzat de derivă autoritară şi de simpatii proruse. Protestele sunt un răspuns la suspendarea până în 2028 de către Partidul Visul Georgian, la putere din 2012, a negocierilor de aderare cu Uniunea Europeană – obiectiv înscris în Constituţia acestei foste republici sovietice.
În acest context, preşedinta Georgiei a redistribuit pe contul său o postare a deputatului francez Frédéric Petit, despre „destabilizarea electorală din România”.
„Faptul că puteri străine se amestecă în alegeri prin exploatarea de ferme de troli şi prin creşterea numărului de abonaţi ai unui candidat, astfel încât acesta să fie mai sus în algoritmi şi mai vizibil pe ecranele utilizatorilor, reprezintă un pericol real pentru democraţiile noastre şi pentru liberul arbitru al oamenilor”, a scris Petit, reprezentant al diasporei franceze pentru Germania, Europa Centrală şi Balcani şi membru al Comisiei pentru afaceri externe din camera inferioară a parlamentului Franţei, referindu-se la campania desfăşurată de TikTok de Călin Georgescu, un candidat „necunoscut”, care a câştigat primul tur al prezidenţialelor şi va intra în turul al doilea.
Potrivit politicianului francez, „aceste reţele şi aceste sunt surse de fragilitate democratică. Ele întunecă şi tulbură conştiinţa cetăţenilor, în timp ce democraţia se bazează în primul rând pe cetăţeni informaţi şi responsabili”.
„Acum s-a dovedit că Tik Tok nu şi-a respectat angajamentele faţă de legislaţia românească şi europeană şi a participat din plin la promovarea unui mesaj de sfidare a statului român şi a instituţiilor democratice, precum şi a unui discurs extrem de favorabil imperialismului Moscovei”. „Trebuie să reacţionăm nu numai la interferenţele străine, ci şi la abrutizarea pe care comunicarea politică o impune în timpul campaniilor”, a mai comentat Frédéric Petit.
Comisia pentru Piaţa Internă şi Protecţia Consumatorului din Parlamentul European (PE) a audiat doi reprezentanţi ai TikTok asupra modului în care această companie aplică regulile digitale ale UE, în contextul alegerilor desfăşurate recent în Europa.

Avertisment NATO

Secretarul general al NATO Mark Rutte a îndemnat guvernul Georgiei să rămână pe calea aderării la UE şi a condamnat violenţele împotriva protestatarilor după ce executivul de la Tbilisi a anunţat că suspendă procesul de aderare.
„Informaţiile privind violenţele produse sunt profund preocupante şi le condamn fără echivoc”, le-a spus Rutte jurnaliştilor la Bruxelles, în prima zi a reuniunii miniştrilor de externe din ţările aliate. „Toţi aliaţii îndeamnă guvernul georgian să rămână pe calea pe care au decis să o urmeze în urmă cu câţiva ani şi să nu dea înapoi”, a adăugat el.
De asemenea, relatează mass-media, Rutte a cerut guvernului de la Tbilisi să facă „tot posibilul pentru a promova pacea şi stabilitatea”.
La rândul său, înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Volker Türk, şi-a exprimat luni îngrijorarea profundă după violenţele care au avut loc în cursul manifestaţiilor din ultimele zile în Georgia, denunţând o folosire „disproporţionată a forţei” împotriva protestatarilor. „Utilizarea inutilă sau disproporţionată a forţei împotriva manifestanţilor şi a angajaţilor mass-media este extrem de îngrijorătoare”, a declarat Volker Türk, potrivit unui comunicat.
Georgia a primit în decembrie 2023 statutul de ţară candidată la UE, dar negocierile de aderare nu au început, procesul de aderare fiind de facto blocat de Comisia Europeană încă dinaintea alegerilor din octombrie. Cu toate acestea, săptămâna trecută guvernul de la Tbilisi a anunţat el însuşi suspendarea procesului de aderare la UE până în 2028, acuzând Bruxellesul de „şantaj”, anunţ în urma căruia opoziţia şi-a intensificat manifestaţiile deja lansate după alegeri.

Frontul bulgar

Criza din Georgia poate afecta relațiile cu Bulgaria în mai multe moduri, în funcție de natura crizei și de implicațiile geopolitice. Dacă tensiunile din Georgia au o natură militară (de exemplu, escaladarea conflictului în Abhazia sau Osetia de Sud), acest lucru poate spori preocupările de securitate în Marea Neagră. Bulgaria, fiind membră NATO și situată strategic în regiune, ar putea deveni mai implicată în discuțiile privind securitatea regională.

O criză militară ar putea duce la consolidarea cooperării Bulgariei cu NATO și UE pentru a monitoriza situația și a asigura stabilitatea în Marea Neagră.

Implicațiile economice

Bulgaria, ca și România, depinde în anumite privințe de coridoarele comerciale din Caucaz pentru transportul de energie și mărfuri. Crizele din Georgia pot afecta tranzitul prin Marea Neagră, în special în contextul coridorului energetic Sudic (gazoductele și petrolul din Azerbaidjan care tranzitează Georgia).

Bulgaria, care are interese în diversificarea surselor energetice, ar putea fi afectată dacă tranzitul prin Georgia este perturbat, accentuând dependența față de alte rute, inclusiv din Rusia.

O criză în Georgia poate reîntări rivalitatea geopolitică dintre Rusia și Occident. Bulgaria, având legături economice și energetice puternice cu Rusia, dar și obligații față de NATO și UE, ar putea fi pusă într-o poziție delicată. Orice intervenție rusă în Georgia ar putea spori presiunea diplomatică asupra Bulgariei pentru a lua o poziție fermă.

O criză internă majoră în Georgia (politică, economică sau militară) ar putea genera fluxuri de refugiați sau migranți spre țările din regiune, inclusiv spre Bulgaria. Acest lucru ar putea pune presiune asupra politicilor migratorii și a infrastructurii sociale bulgare.

Bulgaria și Georgia au relații comerciale relativ modeste, dar porturile din Burgas și Varna sunt importante pentru comerțul cu Caucazul. O criză prelungită ar putea reduce fluxurile comerciale dintre cele două țări și afecta companiile bulgare care operează în zonă.

Relațiile diplomatice

Bulgaria, ca membră a UE, s-ar putea alinia pozițiilor Uniunii în privința crizei georgiene. Aceasta ar putea include condamnarea unor posibile acțiuni agresive (de exemplu, intervenții externe în Georgia), consolidându-și astfel imaginea de partener european loial.

Criza georgiană poate amplifica preocupările Bulgariei în ceea ce privește stabilitatea regională, afectând securitatea energetică, comerțul și echilibrul geopolitic. Totodată, poate întări rolul Bulgariei în structurile euro-atlantice din Marea Neagră, dar și presiunile asupra relațiilor sale cu Rusia.

Criza din Georgia, după cum spuneam, poate avea implicații semnificative pentru interesele României și ale Uniunii Europene în zona caucaziană, mai ales din punct de vedere energetic.

Georgia este un punct de tranzit crucial pentru resursele energetice din regiunea Caspică spre Europa, prin coridorul sudic de gaze naturale (SGC) și proiecte precum oleoductul Baku-Tbilisi-Ceyhan și gazoductul Baku-Tbilisi-Erzurum. Orice instabilitate politică sau conflict în Georgia poate pune în pericol securitatea acestor rute de transport. În contextul reducerii dependenței UE de gazele rusești, astfel de perturbări ar putea întârzia diversificarea surselor de energie.

Criza ar putea întârzia implementarea unor proiecte de infrastructură energetică planificate, cum ar fi extinderea transportului de gaze lichefiate (LNG) sau dezvoltarea unor interconexiuni energetice mai robuste între regiunea Caspică și Europa. România, având interese strategice în diversificarea surselor de energie, inclusiv prin hub-ul energetic BRUA și portul Constanța, ar putea fi afectată indirect.

Amenințare rusă

Criza din Georgia poate oferi Rusiei o oportunitate de a-și consolida influența în Caucaz, subminând cooperarea Georgia-UE și proiectele energetice care vizează ocolirea Rusiei. O prezență rusească mai puternică în Georgia ar putea spori presiunile asupra regiunii și ar îngreuna accesul UE la resursele energetice din zona Caspică.

România, fiind implicată în proiecte energetice regionale, depinde de stabilitatea coridorului caucazian. Întreruperea livrărilor din această regiune ar putea crește prețurile energiei și ar adânci insecuritatea energetică.

Portul Constanța este o poartă de acces pentru transportul resurselor din zona Caspică. O criză prelungită în Georgia ar putea afecta fluxul de marfă și energia livrată prin Marea Neagră. România ar trebui să joace un rol activ în sprijinirea stabilității Georgiei, având în vedere că aceasta este o punte între UE și Caucazul de Sud.

O criză prelungită ar putea descuraja investițiile europene în infrastructura energetică georgiană și ar diminua influența UE în Caucazul de Sud, o regiune-cheie pentru diversificarea energetică. Aceasta ar putea afecta obiectivele României, care susține integrarea Georgiei în structurile euro-atlantice. România și UE ar trebui să sprijine eforturile de mediere și stabilizare a Georgiei.

Diversificarea rutelor energetice ar trebui să reprezinte o prioritate, inclusiv accelerarea altor proiecte precum coridorul vertical sau rutele prin Turcia și Mediterana. România poate colabora cu statele din regiunea Mării Negre pentru a întări securitatea transportului energetic.

Criza din Georgia are potențialul de a complica semnificativ strategiile energetice europene, iar România, ca stat riveran la Marea Neagră, trebuie să fie pregătită să își apere interesele strategice și să sprijine stabilitatea regională.

Efort ucrainean

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski va avea curând la Bruxelles o reuniune cu principalii lideri europeni, întâlnire organizată de NATO pentru a aborda continuarea sprijinului pentru Ucraina în războiul cu Rusia în contextul revenirii lui Donald Trump la putere în SUA şi eventualele garanţii de securitate ce ar putea fi oferite Kievului în cazul unei încetări a ostilităţilor.
Liderii europeni ce vor participa la această reuniune sunt şefii de stat sau de guvern din Marea Britanie, Franţa, Germania, Italia şi Polonia, plus gazda întâlnirii, secretarul general al NATO, Mark Rutte, şi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
„Nu va fi o întâlnire pentru decizii concrete, ci mai degrabă pentru a discuta despre săptămânile şi lunile următoare”, ţinând cont de revenirea lui Donald Trump la Casa Albă pe 20 ianuarie, afirmă un oficial citat de Reuters.
Dificultăţile cronice ale armatei ucrainene în faţa trupelor ruse care continuă să înainteze pe frontul din estul Ucrainei aduc tot mai mult în atenţie ideea conform căreia Kievul ar trebui să negocieze cu Moscova încetarea ostilităţilor.
Însă aliaţii europeni ai Ucrainei rămân fermi pe poziţie în susţinerea militară a Kievului şi se tem de o dezangajare a Statelor Unite din acest conflict, sau chiar de presiuni din partea viitorului preşedinte Donald Trump pentru încheierea unui acord cu Moscova nefavorabil Kievului, presiuni ce s-ar putea manifesta şi prin diminuarea ori sistarea ajutorului american pentru Ucraina.

Presiuni a la Trump

În urma unei discuţii avute sâmbătă la Paris cu preşedinţii ucrainean şi francez, Volodimir Zelenski şi Emmanuel Macron, Trump a cerut o încetare imediată a focului şi negocieri între Ucraina şi Rusia. „Zelenski şi Ucraina ar dori să facă o înţelegere şi să oprească nebunia”, a scris după acea întâlnire Trump pe platforma sa socială Truth Social, adăugând că Ucraina a pierdut în războiul cu Rusia aproximativ 400.000 de soldaţi, iar Rusia a pierdut circa 600.000 de soldaţi, morţi şi răniţi. „Trebuie să fie o încetare a focului imediată şi negocierile să înceapă”, a indicat viitorul preşedinte al SUA.
Totuşi, preşedintele Zelenski insistă că ţara sa are nevoie de mai multe arme şi de garanţii de securitate din partea NATO, înainte de posibile negocieri cu Rusia. El doreşte un angajament ferm din partea membrilor NATO cu privire la aderarea Ucrainei la Alianţă şi consideră insuficiente promisiunile privind o aderare în viitor.
Însă mai multe state membre ale NATO, inclusiv SUA şi Germania, sunt reticente faţă de orice perspectivă de aderare rapidă a Ucrainei la NATO. În schimb, în cazul unui acord de încetare a ostilităţilor între Rusia şi Ucraina, statele partenere Kievului ar putea trimite în Ucraina trupe cu misiunea de menţinere a păcii, ca o formă de garanţie de securitate pentru a preveni o nouă agresiune rusă.
Potrivit ziarului american The Wall Street Journal, ideea ca trupe europene să monitorizeze o încetare a focului în Ucraina i-a fost sugerată lui Macron de Trump. Însă premierul polonez Donald Tusk a declarat joi că ţara sa nu va trimite trupe în Ucraina.
Într-un interviu acordat revistei Time, Donald Trump, desemnat joi de această publicaţie personalitatea anului 2024, a susţinut că are un „plan foarte bun” care ar contribui la oprirea războiului provocat de invazia rusă în Ucraina, dar a refuzat să ofere detalii. Un plan al emisarului pe care şi l-a desemnat pentru Rusia şi Ucraina, generalul în rezervă Keith Kellogg, plan care datează însă din iunie, prevede îngheţarea liniilor frontului pe aliniamentele actuale şi forţarea Kievului şi Moscovei să se aşeze la masa negocierilor.

Poziție rusă

Rusia consideră însă că nu sunt încă întrunite condiţiile unor negocieri cu Ucraina, conform unei declaraţii date vineri de purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus Vladimir Putin, Dmitri Peskov. „Noi nu dorim o încetare a focului, noi dorim pacea, odată ce condiţiile noastre vor fi întrunite şi obiectivele noastre vor fi atinse”, a indicat acesta. Încă nu există condiţiile „prealabile unor negocieri”, a insistat Peskov.
Anterior, Ministerul rus de Externe a transmis miercuri prin purtătoarea sa de cuvânt, Maria Zaharova, că Rusia este pregătită să discute asupra Ucrainei cu noua administraţie americană, dar nu a primit încă opţiuni serioase şi viabile pentru a aborda preocupările legitime de securitate ale Rusiei şi îngrijorările cu privire la drepturile populaţiei rusofone din Ucraina. Prin urmare, a adăugat Zaharova, Rusia nu este dispusă la concesii pentru încheierea conflictului din Ucraina şi îşi menţine poziţia conform căreia propunerile preşedintelui Putin în vederea soluţionării acestui conflict trebuie puse în aplicare.
Aceste propuneri, enunţate de preşedintele rus în iunie, fac referire la o încetare a focului şi o pace negociată cu Ucraina pe baza acordului nefinalizat la negocierile desfăşurate la Istanbul în martie-aprilie 2022 şi includ în principal retragerea trupelor Kievului din cele patru provincii ucrainene revendicate de Rusia (Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson), precum şi renunţarea de către Ucraina la aspiraţia de aderare la NATO, condiţii respinse categoric de Ucraina şi de aliaţii săi occidentali.
Rusia leagă însă soluţionarea conflictului ucrainean şi de crearea unei noi arhitecturi de securitate. Astfel, în decembrie 2021, Moscova le-a transmis puterilor occidentale un document care cerea retragerea trupelor NATO din Europa de Est, garanţii că Ucraina şi Georgia nu vor adera la NATO şi iniţierea de negocieri pentru crearea unui sistem de securitate indivizibil, cereri de asemenea respinse din start de Occident, replica Rusiei fiind apoi lansarea invaziei în Ucraina în februarie 2022.

Război politic

Parlamentul Georgiei a adoptat recent o lege care le interzice protestatarilor să-şi acopere feţele şi interzice de asemenea folosirea de petarde şi lasere la demonstraţii, în urma ciocnirilor dintre poliţie şi civili la protestele pro-UE, relatează Reuters. Legea, care impune o amendă de 2.000 de lari (720 de dolari) pentru contravenienţi, a fost adoptată în unanimitate.
Parlamentarii au aprobat de asemenea majorări ale amenzilor pentru degradarea clădirilor şi blocarea traficului. Organizarea de blocaje rutiere este pasibilă de o amendă de până la 15.000 de lari (5.400 de dolari).
Peste 400 de persoane au fost arestate de la începutul protestelor, la sfârşitul lunii noiembrie, după ce guvernul a anunţat că amână aderarea fostei republici sovietice din Caucazul de Sud la Uniunea Europeană.
Decizia i-a revoltat pe mulţi în Georgia, unde ideea aderării la UE este populară. Peste 100 de diplomaţi au semnat o scrisoare deschisă în semn de protest şi mai mulţi ambasadori au demisionat.
Mulţi manifestanţi poartă măşti de gaz şi măşti faciale improvizate pentru a nu fi identificaţi, iar poliţia din capitala Tbilisi a folosit tunuri cu apă şi gaze lacrimogene împotriva lor. Unii demonstranţi au aruncat petarde în forţele de ordine; alţii au folosit lasere împotriva poliţiştilor şi a camerelor CCTV din afara clădirii parlamentului din Tbilisi.
Prim-ministrul Irakli Kobahidze a apărat reacţia poliţiei, iar Ministerul de Interne afirmă că peste 150 de membri ai forţelor de ordine au fost răniţi.
Grupuri pentru drepturile omului au atenţionat în legătură cu atacuri asupra politicienilor din opoziţie, a militanţilor şi a unor jurnalişti din partea unor bande de bărbaţi mascaţi îmbrăcaţi în negru. Acestea susţin că reprimarea manifestaţiilor nu are precedent recent în Georgia, în mod tradiţional una dintre cele mai pro-occidentale şi mai democratice foste republici sovietice.

Reduta rusă

Rusia nu este dispusă la concesii pentru încheierea conflictului din Ucraina şi propunerile preşedintelui rus Vladimir Putin în vederea soluţionării acestui conflict trebuie puse în aplicare, a transmis miercuri Ministerul rus de Externe.
Purtătoarea de cuvânt a acestui minister, Maria Zakharova, a făcut aceste comentarii în contextul unui apel al preşedintelui ales al SUA, Donald Trump, care, în urma unei discuţii avute sâmbătă la Paris cu preşedinţii ucrainean şi francez, Volodimir Zelenski şi Emmanuel Macron, a cerut o încetare imediată a focului şi negocieri între Ucraina şi Rusia.
„Zelenski şi Ucraina ar dori să facă o înţelegere şi să oprească nebunia”, a scris după acea discuţie Trump pe platforma sa socială Truth Social, adăugând că Ucraina a pierdut în războiul cu Rusia aproximativ 400.000 de soldaţi. „Trebuie să fie o încetare a focului imediată şi negocierile să înceapă”, a indicat viitorul preşedinte al SUA.
„Îl cunosc bine pe Vladimir (Putin). Acum este pentru el momentul să acţioneze. China poate ajuta. Lumea aşteaptă !”, a adăugat Trump, cu referire la preşedintele rus.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe a spus miercuri că Rusia este pregătită să discute asupra Ucrainei cu noua administraţie americană, dar nu a primit încă opţiuni serioase şi viabile pentru a aborda ceea ce ea a descris drept preocupările legitime de securitate ale Rusiei şi îngrijorările cu privire la drepturile populaţiei rusofone din Ucraina.
Zaharova a susţinut în declaraţia sa că oricine are impresia că Rusia va face concesii Ucrainei se înşală. „În primul rând, Rusia acţionează. În al doilea rând, dacă cineva se aşteaptă ca Rusia să facă orice fel de concesii, înseamnă că aceşti oameni au o memorie scurtă şi o cunoaştere insuficientă a problemei”, a indicat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe. Propunerile de pace ale lui Putin trebuie puse în aplicare, a punctat ea.

Moscova nu crede în lacrimi

Aceste propuneri, enunţate de preşedintele rus în iunie, fac referire la o încetare a focului şi o pace negociată cu Ucraina pe baza acordului nefinalizat la negocierile desfăşurate la Istanbul în martie-aprilie 2022 şi includ în principal retragerea trupelor Kievului din cele patru provincii ucrainene revendicate de Rusia (Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson), precum şi renunţarea de către Ucraina la aspiraţia de aderare la NATO, condiţii respinse categoric de Ucraina şi de aliaţii săi occidentali.
Rusia leagă însă soluţionarea conflictului ucrainean şi de crearea unei noi arhitecturi de securitate. Astfel, în decembrie 2021, Moscova le-a transmis puterilor occidentale un document care cerea retragerea trupelor NATO din Europa de Est, garanţii că Ucraina şi Georgia nu vor adera la NATO şi iniţierea de negocieri pentru crearea unui sistem de securitate indivizibil, cereri de asemenea respinse din start de Occident, replica Rusiei fiind apoi lansarea invaziei în Ucraina în februarie 2022.

Amenințări dure

Premierul georgian Irakli Kobahidze a promis joi că va „eradica” opoziţia, pe care a calificat-o drept „liberalo-fascistă”, în toiul manifestaţiilor pro-Uniunea Europeană marcate de violenţe şi după arestarea mai multor figuri marcante ale opoziţiei.
„Vom face tot ce este necesar pentru a eradica complet liberalo-fascismul”, a declarat Kobahidze, în timpul unui briefing de presă, acuzând din nou mişcarea de contestare că vizează o revoluţie şi că este finanţată din străinătate.
Kobahidze a atacat vehement opoziţia şi ONG-urile, declarând că politicienii opoziţiei „au orchestrat violenţele din ultimele zile”, în timp ce ONG-urile au „furnizat echipament” manifestanţilor. „Ei nu vor scăpa de răspunderea lor”, a declarat el recent.
Kobahidze, din partidul Visul Georgian, a anunţat anterior că ţara sa va amâna negocierile de aderare cu Uniunea Europeană şi refuză ajutorul bugetar de la UE până la finalul anului 2028, ceea ce a făcut ca mii de manifestanţi proeuropeni să iasă pe străzi pentru a protesta.
Situaţia din Georgia s-a tensionat după alegerile parlamentare din luna octombrie, care au fost umbrite de acuzaţii de fraudă.
Comisia electorală a declarat partidul Visul Georgian câştigător al scrutinului, dar opoziţia prooccidentală, inclusiv preşedinta Salome Zurabişvili, nu recunoaşte rezultatul. Curtea Constituţională a respins plângerile în instanţă depuse de Zurabişvili şi de unii membri ai opoziţiei. Potrivit presei regionale, decizia nu poate fi contestată în apel.

Demers olandez

Olanda îi va solicita Uniunii Europene să suspende acordurile privind regimul de călătorii fără vize cu Georgia, ţară unde au loc ample manifestaţii antiguvernamentale proeuropene, a anunţat joi ministrul de externe olandez Caspar Veldkamp, înaintea reuniunii ministeriale a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) ce are loc în Malta. Veldkamp a spus că va adresa o cerere oficială către UE ”pentru a-i transmite clar guvernului georgian că drumul pe care merg vine cu un cost”. Şeful diplomaţiei olandeze a adăugat că îi va cere OSCE să investigheze guvernul Georgiei şi acţiunile sale.
În prezent, cetăţenii georgieni pot călători în UE fără a avea nevoie de viză pentru şederi de cel mult 90 de zile. Situaţia din Georgia s-a tensionat după alegerile parlamentare din 26 octombrie, câştigate de partidul Visul Georgian, dar denunţate de opoziţie şi Occident ca trucate. Tensiunile din Georgia au sporit după ce partidul de guvernământ a anunţat că suspendă până în 2028 demersurile pentru aderarea ţării cu 3,7 milioane de locuitori la Uniunea Europeană.
Decizia a provocat ample demonstraţii proeuropene la Tbilisi, unde în ultimele şapte zile forţele de ordine au folosit tunuri cu apă şi gaze lacrimogene pentru a dispersa manifestanţii şi au arestat peste 300 de persoane.

Uraina răspunde

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat joi sancţiuni împotriva a 19 oficialităţi georgiene, printre care premierul Irakli Kobahidze şi miliardarul Bidzina Ivanişvili, pe fondul amplelor demonstraţii proeuropene de la Tbilisi. Printre oficialităţile sancţionate de Kiev se află ministrul de interne şi şeful serviciului de informaţii din Georgia.
Bidzina Ivanişvili, miliardarul care a fondat partidul Visul Georgian, este considerat cel mai influent personaj din politica georgiană. Sancţiunile impuse de Kiev, care se aplică pe o perioadă de 10 ani, includ restricţii asupra operaţiunilor financiare şi drepturilor de proprietate în Ucraina şi interdicţia de a intra pe teritoriul ucrainean.
”Este vorba de sancţiuni contra partidului aflat la putere care îi cedează Georgia lui (Vladimir) Putin”, a spus Zelenski într-un mesaj video. Şeful statului ucrainean a acuzat persoanele supuse sancţiunilor de ”vânzarea intereselor Georgiei şi ale poporului său” şi a lansat un apel la acţiune Statelor Unite şi partenerilor europeni ai Ucrainei.
”Aşa funcţionează afacerile internaţionale: dacă nu răspunzi la timp sau nu reuşeşti să răspunzi principial, atunci se pierd decenii, iar ţările sunt jefuite de libertatea lor”, a subliniat Volodimir Zelenski.
În mesajul său video cotidian adresat concetăţenilor săi, el afirmase că problemele din Georgia ”nu privesc doar o naţiune şi nu doar regiunea noastră”, estimând că guvernul de la Tbilisi ”împinge ţara într-o dependenţă evidentă de Rusia”. ”Atunci când Moscova laudă guvernul Georgiei, ea arată clar pentru cine lucrează cei de la Tbilisi şi pentru cine sunt dispersate protestele”, adăugase preşedintele Ucrainei în mesajul său.
Tensiunile din Georgia au sporit după ce partidul de guvernământ a anunţat că suspendă până în 2028 demersurile pentru aderarea ţării cu 3,7 milioane de locuitori la Uniunea Europeană.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a denunţat anterior acţiunile guvernului georgian de a ordona dispersarea protestelor drept „ruşinoase”, menite să facă ţara dependentă de Rusia. „Aceasta este despre modul în care actualul guvern din Georgia împinge ţara într-o dependenţă evidentă de Rusia”, a spus Zelenski în discursul său video. „Este pur şi simplu ruşinos ce acţiuni întreprind împotriva propriului popor”, a afirmat el.
Laudele ruseşti pentru guvernul georgian, a spus Zelenski, „subliniază clar pentru cine lucrează ei în prezent la Tbilisi şi pentru cine dispersează protestele”.

Strategie hibridă la Tbisili

Premierul georgian Irakli Kobahidze a fost de acord marţi să poarte discuţii cu doi foşti miniştri şi cu un partid de opoziţie cu privire la cursul european al Georgiei, pe fondul protestelor ample ale susţinătorilor opoziţiei.
Poliţia georgiană a percheziţionat sedii ale partidelor de opoziţie şi ONG-urilor care au participat activ la protestele antiguvernamentale, în timp ce noi manifestaţii cu confruntări între poliţie şi demonstranţi sunt aşteptate pentru a şaptea seară la rând. „În mijlocul protestelor masive şi persecuţiei poliţieneşti violente împotriva manifestanţilor paşnici, autorităţile regimului de facto pro-rus al Georgiei au lansat o campanie de teroare şi represiune totală împotriva opozanţilor”, susţine într-un comunicat Mişcarea Naţională Unită (MNU), formaţiune de opoziţie fondată de fostul preşedinte Mihail Saakaşvili, care s-a aflat la conducerea ţării în timpul războiului cu Rusia din 2008 şi este, în prezent, încarcerat.
Conform aceleiaşi formaţiuni, poliţia a percheziţionat „sedii ale opoziţiei şi domicilii ale activiştilor”, de unde ar fi fost confiscate laptopuri şi telefoane mobile, precum şi locaţii ale mai multor ONG-uri, iar liderul uneia dintre aceste organizaţii, denumită „Coaliţia pentru Schimbare”, ar fi fost bătut şi arestat.
În urma acestor acţiuni, opoziţia a anunţat că nu va mai participa la dezbaterile televizate cu reprezentanţii guvernului asupra crizei prin care trece Georgia de la alegerile din 26 octombrie, câştigate de partidul Visul Georgian al premierului Irakli Kobahidze, dar al căror rezultat nu este recunoscut de opoziţie şi de preşedinta pro-occidentală Salome Zurabişvili.
Guvernul nu a confirmat percheziţiile, dar premierul Kobahidze a avertizat că nu va permite repetarea în Georgia a scenariului Maidanului ucrainean. Potrivit şefului guvernului, „liderii opoziţiei şi ai ONG-urilor bine finanţate se ascund în birourile lor, dar nu vor putea scăpa de responsabilitate” pentru manifestările din ultima vreme.
Partidul lui Kobahidze a obţinut la alegerile legislative din octombrie aproape 54% din voturi, iar cele patru blocuri ale opoziţiei, împreună, aproape 38%. Acestea din urmă, sprijinite de preşedinta Salome Zurabişvili, susţin că ar fi existat fraude şi ingerinţe ruseşti şi cer repetarea scrutinului.
Preşedinta Zurabişvili a refuzat însă o convocare a Parchetului pentru a prezenta dovezi asupra fraudelor. Mai mult, în weekendul trecut ea a spus că nu recunoaşte noul parlament, că va refuza să îşi părăsească postul odată cu expirarea mandatului său, la finalul lunii decembrie, şi că a constituit un „consiliu naţional” alcătuit din partidele de opoziţie şi din reprezentanţi ai societăţii civile.

Declarație de război?

În acest timp, guvernul de la Tbilisi, care a respins acuzaţiile de fraude electorale şi ingerinţe ruseşti, a anunţat suspendarea procesului de aderare la UE până în 2028, acuzând Bruxelles-ul de „şantaj”. Comisia Europeană însăşi anunţase încă dinaintea alegerilor îngheţarea acestui proces, în urma adoptării de către parlamentul georgian a unei legi a „agenţilor străini”, care obligă mass-media şi ONG-urile ce primesc finanţări din străinătate să îşi dezvăluie aceste sursele externe de finanţare. După alegerile câştigate de partidul premierului Kobajidze, Bruxellesul a confirmat că îşi menţine decizia de îngheţare a procesului de aderare a Georgiei la UE.
Dar în urma anunţului guvernului georgian de suspendare a acestui proces, opoziţia georgiană şi-a intensificat protestele de stradă deja lansate după anunţarea rezultatului alegerilor, iar forţele de ordine au dispersat manifestaţiile desfăşurate în ultimele şase seri în capitala Tbilisi şi în alte oraşe, arestând în urma confruntărilor aproximativ 300 de protestatari. Violenţele s-au soldat cu sute de răniţi, dintre care zeci de jurnalişti şi circa 150 de poliţişti loviţi de petarde şi alte obiecte aruncate asupra lor de manifestanţi.

Consiliul Europei şi-a exprimat „preocuparea” faţă de utilizarea disproporţionată a forţei de către poliţia din Georgia, făcând apel la autorităţile de la Tbilisi să respecte libertăţile de exprimare, de întrunire şi cea a presei, precum şi să elibereze manifestanţii arestaţi.
„Mă preocupă foarte mult informaţiile despre utilizarea disproporţionată a forţei de către poliţie împotriva manifestanţilor, în majoritate paşnici, şi a jurnaliştilor care acoperă manifestaţiile în Georgia”, a afirmat comisarul pentru drepturile omului din Consiliul Europei, Michael O’Flaherty.

Îngrijorare în Europa

Autorităţile Georgiei, unul dintre cele 46 de state membre ale Consiliului, „trebuie să îşi respecte obligaţiile în materie de drepturi ale omului şi să respecte libertatea de întrunire paşnică, libertatea de expresie şi libertatea presei”.
O’Flaherty menţionează că cele mai multe dintre cele 201 de persoane pe care biroul apărătorului public le-a vizitat în Georgia au fost maltratate de către poliţie, inclusiv după arestare, prezentând „răni la nivelul feţei, ochilor, capului, ceea ce indică o utilizare disproporţionată a forţei”.
„Chiar dacă s-au produs acte de violenţe din partea unor manifestanţi, aceasta nu justifică forţa excesivă a poliţiei”, a insistat O’Flaherty, subliniind că utilizarea tunurilor cu apă sau a gazelor lacrimogene „trebuie să fie ultima soluţie şi să răspundă normelor stricte de necesitate şi proporţionalitate”.
„Solicit autorităţilor georgiene să pună imediat în libertate persoanele reţinute pentru exercitarea dreptului lor legitim de a manifesta paşnic”, a concluzionat responsabilul Consiliului Europei.
Secretarul general al Consiliului Europei, Alain Berset, a avut discuţii telefonice separate cu preşedinta proeuropeană a Georgiei, Salome Zurabişvili, şi cu premierul Irakli Kobahidze, din partea partidului de guvernământ Visul Georgian, exprimându-şi îngrijorarea faţă de polarizarea în creştere în această ţară din Caucazul de Sud şi a făcut apel la detensionarea situaţiei.
„Secretarul general şi-a subliniat hotărârea de a continua să susţină Georgia în aspiraţiile sale europene” şi să continue „să însoţească ţara pe calea sa europeană”, subliniază într-un comunicat al Consiliului Europei.

La rândul său, comisarul georgian pentru drepturile omului, Levan Ioseliani, a acuzat poliţia din această ţară din Caucaz de „acte de tortură” împotriva manifestanţilor pro-europeni care s-au adunat marţi, aşa cum au făcut în fiecare seară de săptămâna trecută.
Locul, natura şi gravitatea rănilor sugerează că „poliţia foloseşte violenţa împotriva cetăţenilor ca măsură punitivă”, a spus Levan Ioseliani. „Violenţele grave şi deliberate aplicate într-o manieră punitivă constituie un act de tortură”, a adăugat el.

Cruciadă constitușională

Curtea Constituţională a Georgiei a refuzat marţi să invalideze rezultatul alegerilor legislative câştigate la sfârşitul lunii octombrie de partidul de guvernământ, pe care opoziţia le consideră fraudate şi doreşte reorganizarea lor, pe fondul manifestaţiilor proeuropene de amploare din această ţară din Caucaz.
„Curtea Constituţională nu a acceptat plângerile (…) care aveau drept scop ca alegerile din 26 octombrie să fie declarate neconstituţionale”, a afirmat instanţa într-un comunicat, precizând că această decizie este „finală”.
Votul din 26 octombrie a fost respins de către opoziţia pro-occidentală şi de către preşedinta Salome Zurabişvili, care a sesizat Curtea Constituţională pentru a obţine anularea rezultatelor. Victoria Visului Georgian (53,93%), care îi asigură 89 de locuri din cele 150 ale parlamentului, a fost confirmată de Comisia Electorală. El s-a clasat pe primul loc, la mare distanţă, în faţa unei alianţe a partidelor de opoziţie prooccidentale care a obţinut 37,79% din voturi.
Dar opoziţia continuă să acuze fraudarea alegerilor, iar capitalele occidentale, la fel ca Uniunea Europeană au cerut anchete asupra neregulilor reclamate.
După anunţarea rezultatelor, Salome Zurabişvili a denunţat un sistem sofisticat de fraudare urmând o „metodologie rusească”, dar a refuzat ulterior să răspundă unei convocări a parchetului pentru a-şi detalia acuzaţiile, pe care Moscova le respinge.
Georgia a obţinut în decembrie anul trecut statutul de ţară candidată la aderarea la UE, dar procesul de integrare a fost ulterior suspendat de Comisia Europeană din cauza adoptării unor acte normative inspirate din legislaţie rusă, referitoare la valorile familiale şi la influenţa străină.

Premierul georgian Irakli Kobahize, a atacat vehement adversarii săi politici şi ONG-urile, acuzând opoziţia că „a orchestrat violenţele”, informează AFP. Declaraţiile sale intervin în condiţiile în care detractorii puterii intenţionează să organizeze noi manifestaţii la Tbilisi, capitala georgiană, dar și în alte orașe.
Politicienii opoziţiei „au orchestrat violenţele din ultimele zile”, a declarat Kobahidze în timpul unei conferinţe de presă, în timp ce ONG-urile sunt acuzate că au „furnizat echipament” manifestanţilor. „Ei nu vor scăpa de răspunderea lor”, a atenţionat premierul.
Mai mulţi ambasadori georgieni au demisionat sau au publicat scrisori deschise în care denunţă alegerea guvernului. Irakli Kobahidze i-a ameninţat de asemenea pe funcţionarii care se vor ralia mişcării de contestare. „Urmărim îndeaproape acţiunile fiecăruia şi ele nu vor rămâne fără răspuns în cadrul legii şi al Constituţiei”, a declarat premierul. El a calificat acest demers drept un proces de „autoepurare a serviciului public”.

Pacea lui Trump, testată de rachete hipersonice de Kremlin

Pacea lui Trump, testată de rachete hipersonice de Kremlin

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut comunităţii internaţionale să ”reacţioneze” după lansarea de către Rusia a unei noi rachete balistice hipersonice asupra Ucrainei, ceea ce creşte „amploarea şi brutalitatea” războiului dintre cele două ţări. „Lumea trebuie să reacţioneze. Deocamdată nu există o reacţie puternică”, a afirmat Zelenski într-un mesaj postat pe reţelele de socializare. „Trebuie să reacţionăm. Trebuie să punem presiune. Rusia trebuie împinsă către o pace adevărată, care este posibilă doar cu forţa”, a spus el.

Avertisment dur

Acest atac cu rachetă balistică cu raza medie de acţiune asupra Ucrainei este „dovada că Rusia nu doreşte absolut deloc pacea (…) Aceasta este o creştere evidentă şi serioasă a amplorii şi brutalităţii acestui război”, a continuat Zelenski.
Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat joi seara, într-un discurs către naţiune, că Rusia a lansat un atac cu rachetă balistică hipersonică cu rază medie de acţiune asupra unei instalaţii militare ucrainene şi a avertizat Occidentul că Moscova ar putea lovi instalaţiile militare ale oricărei ţări ale cărei arme sunt folosite împotriva Rusiei. Vladimir Putin a declarat că Occidentul escaladează conflictul din Ucraina permiţând Kievului să lovească Rusia cu rachete cu rază lungă de acţiune şi că acest conflict a devenit un conflict global.

Răspuns NATO

Folosirea de către Rusia a unei noi rachete balistice cu rază medie de acţiune împotriva Ucrainei „nu va schimba nici cursul conflictului, nici determinarea aliaţilor NATO de a sprijini Ucraina”, a declarat joi un purtător de cuvânt al Alianţei Nord-Atlantice. „Rusia a lansat o rachetă balistică experimentală cu rază medie de acţiune împotriva Ucrainei. Acesta este un nou exemplu de atacuri ale Rusiei împotriva oraşelor ucrainene. Rusia încearcă să terorizeze populaţia civila din Ucraina şi să-i intimideze pe cei care susţin” ţara, a declarat purtătorul de cuvânt al NATO, Farah Dakhlallah.
Parlamentul Ucrainei a amânat din motive de securitate o şedinţă care ar fi urmat să aibă loc vineri, a informat postul public de televiziune Suspilne. „Pe 22 noiembrie, planurile prevedeau o sesiune a Radei Supreme (parlament), care includea întrebări adresate guvernului, dar aceasta a fost anulată din motive de potenţiale probleme de securitate”, a indicat Suspilne.
Potrivit sursei citate, membrii parlamentului au primit ordin să-şi ducă familiile departe de districtul guvernamental al Kievului şi pentru moment următoarea şedinţă nu va avea loc până în decembrie.

Războiul declarațiilor

Kremlinul a afirmat că Rusia va face ”maximum de eforturi” pentru a împiedica un război nuclear, după revizuirea doctrinei ruse ce extinde posibilitatea de a utiliza arma atomică, în plină tensiune între Moscova şi Occident pe tema conflictului din Ucraina. ”Am subliniat că, urmându-ne doctrina, Rusia adoptă o poziţie responsabilă pentru a face maximum de eforturi astfel încât să nu permită un asemenea conflict”, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, care şi-a exprimat speranţa că şi ”alte ţări vor adopta această poziţie responsabilă”.
El a refuzat să comenteze acuzaţia că Rusia a lansat o rachetă intercontinentală împotriva Ucrainei. ”Nu am nimic de spus pe această temă”, a afirmat Peskov.
Media ucrainene au identificat racheta intercontinentală rusă lansată joi asupra oraşului ucrainean Dnipro drept una de tipul RS-26 Rubej. Acest model de rachetă are o rază de acţiune de 5.800 km.
Kremlinul a afirmat, de asemenea, că nu are comentarii de făcut despre faptul că Ucraina a lansat rachete britanice Storm Shadow asupra Rusiei, precizând că eventuale comentarii pot fi făcute de armata rusă.
Pe de altă parte, MAE rus a anunţat că Moscova este gata să ia în considerare orice iniţiativă ”realistă” pentru pace care ţine cont de interesele Rusiei şi de situaţia din teren. ”Suntem deschişi la negocieri, suntem gata să analizăm orice iniţiativă realistă, evident nepolitizată”, a spus purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova.
”Aş dori să subliniez din nou: cuvântul-cheie este luarea în calcul a intereselor ţării noastre, a situaţiei actuale de pe front şi a garanţiilor de respectare a acordurilor”, a explicat ea.

Amenințare nucleară

În a 1000-a zi a ofensivei sale contra Ucrainei, Vladimir Putin a semnat marţi un decret ce extinde posibilităţile de recurgere la arma nucleară, la scurt timp după ce Statele Unite au autorizat Kievul să folosească rachete de producţie americană cu rază lungă de acţiune ATACMS pentru a lovi în interiorul teritoriului rus.
La finalul lunii septembrie 2024, Putin avertizase că orice atac efectuat de o ţară non-nucleară, dar susţinută de o putere ce dispune de armă atomică ar putea fi considerat drept o agresiune ”comună”, ceea ce poate implica o recurgere la arma nucleară. Această revizuire a doctrinei nucleare ruse a fost denunţată pe scară largă de către ţările occidentale.

Deci, Rusia a testat în luptă sistemul de rachete hipersnonice „Oreşnik” (aluniş) ca răspuns la acţiunile agresive ale ţărilor NATO împotriva Rusiei, a declarat Vladimir Putin în discursul său difuzat de televiziunea de stat rusă.
„Ca răspuns la utilizarea armelor cu rază lungă de acţiune americane şi britanice, la 21 noiembrie a.c., forţele armate ruse au lansat un atac combinat asupra uneia dintre instalaţiile complexului militar-industrial din Ucraina”, a declarat Putin, după ce Kievul denunţase anterior în cursul zilei că Rusia a efectuat un atac cu rachetă intercontinentală asupra oraşului Dnipro, unde a lovit infrastructură critică, între care şi uzina de rachete şi tehnologie spaţială Iujmaş.
„În condiţii de luptă, a fost testat, printre altele, unul dintre cele mai noi sisteme ruseşti de rachete cu rază medie de acţiune. În acest caz, o rachetă balistică dintr-un echipament hipersonic fără încărcătură nucleară”, a spus preşedintele rus.
În discursul său către naţiune, Putin a declarat că conflictul în Ucraina a căpătat un „caracter mondial”, atribuind Occidentului responsabilitatea pentru că a permis Kievului utilizarea de rachete americane şi europene cu rază lungă de acţiune împotriva teritoriului rus. „Din momentul în care (aceste rachete au fost trase asupra Rusiei) şi, aşa cum am subliniat de multe ori (înainte), conflictul provocat de Occident în Ucraina a preluat elementele unui (conflict) global”, a declarat preşedintele rus, afirmând totuşi că loviturile rachetelor occidentale lansate de Ucraina spre teritoriul rus au eşuat.

Vecin nebun

„Vecinul nebun” rus foloseşte Ucraina ca „teren de testare”, a denunţat anterior preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, ale cărui forţe aeriene au acuzat Moscova că a lansat joi o rachetă intercontinentală asupra teritoriului ucrainean, pentru prima dată în istorie un vector de descurajare nucleară într-un conflict armat, Rusia a avertizat Statele Unite cu 30 de minute înainte de lansarea unei rachete balistice hipersonice cu rază medie de acţiune asupra Ucrainei, a declarat joi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agenţiile de presă ruse.
„Alerta a fost trimisă automat cu 30 de minute înainte de lansare”, a spus Peskov, precizând că Moscova a menţinut „o comunicare constantă” cu Statele Unite pe tema armelor nucleare.
Vladimir Putin a declarat anterior că Occidentul escaladează conflictul din Ucraina permiţând Kievului să lovească Rusia cu rachete cu rază lungă de acţiune şi că acest conflict a devenit un conflict global.
Ca reacţie, Casa Albă a declarat că „Rusia este cea care provoacă escaladarea” în Ucraina, în condiţiile în care Moscova acuză Washingtonul că a agravat conflictul autorizând armata ucraineană să folosească arme cu rază lungă de acţiune pentru a lovi teritoriul rus.
„Escaladarea majoră este că Rusia s-a îndreptat către o altă ţară”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, referindu-se la faptul că soldaţi nord-coreeni luptă în prezent împotriva Ucrainei. Statele Unite „nu au niciun motiv” să-şi schimbe doctrina nucleară după ce Rusia a făcut acest lucru, a mai spus ea.
„Este acelaşi discurs iresponsabil pe care îl auzim din partea Rusiei de doi ani”, a mai spus Karine Jean-Pierre după ce Moscova a extins posibilitatea utilizării de arme nucleare

Răspuns ONU

Utilizarea de către Moscova a unei rachete balistice hipersonice cu rază medie de acţiune pentru a lovi Ucraina este o „nouă evoluţie îngrijorătoare” în conflict, a declarat purtătorul de cuvânt al secretarului general al ONU, Stéphane Dujarric. „Aceasta este o nouă evoluţie îngrijorătoare, totul merge într-o direcţie greşită”, a spus Dujarric pentru presă. El le-a cerut părţilor în conflict „să ia măsuri urgente către o detensionare a situaţiei, pentru a asigura protecţia civililor şi a infrastructurii civile critice”, repetând apelul secretarului general al ONU, Antonio Guterres, pentru încetarea acestui război în conformitate cu dreptul internaţional.
Întrebat în legătură cu anunţul privind decizia Statelor Unite de a furniza mine antipersonal Ucrainei, Dujarric a subliniat că „poziţia noastră împotriva folosirii minelor antipersonal oriunde în lume rămâne neschimbată”.

Startegie dură

Federația Rusă utilizează o varietate de rachete și drone pentru a ataca Ucraina, vizând atât infrastructura critică, cât și obiective militare și civile.

Rusia folosește rachete precum Kalibr și Kh-101, lansate de pe nave, submarine sau avioane, capabile să lovească ținte la distanțe mari cu precizie. Sisteme precum Iskander și Kinzhal sunt utilizate pentru a lovi rapid ținte strategice, având viteze mari și traiectorii greu de interceptat.

Rusia a integrat drone de tip Shahed, de fabricație iraniană, în arsenalul său. Acestea sunt drone de unică folosință, echipate cu explozibili, care se autodistrug la impact, fiind folosite pentru a suprasolicita apărarea antiaeriană ucraineană.

Rusia lansează adesea atacuri simultane cu rachete și drone, vizând infrastructura energetică și alte obiective critice. De exemplu, pe 17 noiembrie 2024, Rusia a lansat un atac masiv cu aproximativ 120 de rachete și 90 de drone asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, cauzând daune semnificative și întreruperi de curent în mai multe regiuni.

Rusia a dezvoltat drone termobarice, care produc explozii de mare intensitate, și drone señuelo, menite să inducă în eroare apărarea antiaeriană ucraineană, forțând-o să consume resurse pe ținte false.

O strategie constantă a Rusiei este de a viza infrastructura energetică a Ucrainei, în încercarea de a destabiliza țara și de a afecta moralul populației.

Aceste atacuri au dus la pierderi de vieți omenești, distrugerea infrastructurii critice și perturbarea serviciilor esențiale. De exemplu, un atac cu drone în regiunea Sumy a provocat moartea a opt persoane, inclusiv un copil, și rănirea altor doisprezece.

Ucraina a intensificat eforturile de apărare antiaeriană, reușind să intercepteze o parte semnificativă a rachetelor și dronelor lansate de Rusia. De asemenea, Ucraina a efectuat contraatacuri, inclusiv atacuri cu drone asupra teritoriului rus, vizând infrastructura militară și logistică.

Federația Rusă utilizează o combinație de rachete și drone pentru a ataca Ucraina, implementând tactici menite să suprasolicite apărarea antiaeriană și să provoace daune semnificative infrastructurii și populației civile.

Avertisment britanic

Ministrul britanic al apărării, John Healey, a afirmat că ruşii pregătesc „de luni de zile” un tir cu o „nouă rachetă balistică”, dar fără să confirme lansarea unei rachete intercontinentale de către Moscova asupra teritoriului ucrainean în cursul acestei dimineţi.
„Există astăzi informaţii de presă, neconfirmate, potrivit cărora Rusia ar fi utilizat noua sa rachetă balistică într-un atac asupra Ucrainei, ceea ce ei (ruşii) pregăteau de luni de zile, din câte ştim”, a declarat John Healey în faţa comisiei de apărare din parlamentul britanic.
Ministrul a refuzat din nou să confirme dacă rachete de croazieră britanice Storm Shadow au fost lansate de Ucraina spre ţinte din adâncimea teritoriului Rusiei.
Ministerul rus al apărării a anunţat că a doborât două rachete de acest tip lansate de Ucraina şi care vizau teritoriul rus, fără a preciza locul sau ora acestor interceptări. „Acţiunile ucrainenilor pe teren vorbesc de la sine, nu am nicio îndoială că guvernul britanic îşi sporeşte sprijinul pentru Ucraina”, a spus John Healey, amintind că a discutat cu omologul său ucrainean, Rustem Umerov, marţi şi cu cel american, Lloyd Austin, duminică.
„Nu voi intra în detaliile operaţionale ale conflictului. Acest lucru ar pune în pericol securitatea operaţiunilor şi, într-un final, singurul care ar beneficia de o astfel de dezbatere publică este preşedintele Putin”, a explicat el.
Un atac cu rachetă intercontinentală al Rusiei împotriva Ucrainei ar fi „iresponsabil” şi ar marca „o escaladare” din partea Moscovei, a declarat joi purtătorul de cuvânt al premierului britanic Keir Starmer. „Informaţiile care vin din Ucraina sunt profund îngrijorătoare (…) Dacă s-ar adeveri, acesta ar fi un nou exemplu de comportament imoral, iresponsabil, ce ar marca o escaladare din partea Rusiei”, a afirmat purtătorul de cuvânt citat în faţa presei.

Tactici nucleare

Racheta balistică intercontinentală (ICBM) despre care Ucraina afirmă că a fost lansată joi de Rusia asupra oraşului Dnipro a fost o RS-26 Rubej, a relatat publicaţia ucraineană Ukrainska Pravda, citând surse anonime. Cu toate acestea, potrivit unor surse din domeniul apărării, există îndoieli cu privire la faptul că arma utilizată ar fi fost o rachetă RS-26 Rubej, o evaluare exactă pe baza imaginilor disponibile fiind dificilă, afirmă experţi.
Think-tank-ul american Centrul pentru Studii Strategice şi Internaţionale (Centre for Strategic and International Studies/CSIS) a declarat că, deşi R-26 este clasificată drept ICBM în conformitate cu tratatul de reducere a armelor nucleare New START dintre SUA şi Rusia, aceasta poate intra, de asemenea, în categoria rachetelor balistice cu rază intermediară atunci când este utilizată cu încărcături utile mai grele la distanţe mai mici de 5.500 km.
ICBM-urile au o viteză de câţiva kilometri pe secundă. Venind din Rusia, ICBM ar avea nevoie de aproximativ 40 de minute pentru a ajunge la o ţintă din SUA, potrivit unei surse militare citate de Reuters. Parcurgerea distanţei de peste 700 km până la Dnipro din regiunea rusă Astrahan, de unde forţele aeriene ucrainene au declarat că rachetă a fost trasă joi, i-ar lua mai puţin de 10 minute.
Dacă această lovitură s-ar confirma, ar fi vorba de prima utilizare a unui ICBM în luptă, de când a fost dezvoltată arma, la începutul Războiului Rece, potrivit experţilor.

Războiul gazelor

Rusia consideră că sistarea livrărilor de gaze către Austria este pe deplin justificată, a declarat Ministerul de Externe de la Moscova. „Nu intenţionăm să ne angajăm în acte de caritate în acest caz”, a declarat purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, conform agenţiei de presă oficiale ruse TASS, citată de Karadeniz press.
Rusia a întrerupt livrările de gaze către Austria în urma unui litigiu între compania energetică austriacă OMV, deţinută parţial de stat, şi gigantul energetic rus Gazprom cu privire la sincope în livrarea volumelor contractate de gaze.
Maria Zaharova a declarat că au existat motive obiective pentru reducerea aprovizionării în septembrie 2022 şi a citat explozia conductei Nord Stream, care trece pe sub Marea Baltică, şi închiderea tranzitului prin conducta Yamal-Europa. Aceşti factori, a afirmat ea, nu au fost luaţi în considerare de Austria.
Moscova însăşi oprise deja complet livrările de gaze prin conducta Yamal-Europa în primăvara anului 2022, justificându-şi decizia la momentul respectiv prin faptul că Polonia nu era dispusă să treacă la plata în ruble.
Tribunalul de arbitraj a decis despăgubiri de 230 de milioane de lire sterline (241 de milioane de dolari) pentru OMV în litigiul juridic. Compania a intenţionat să compenseze această sumă cu livrările în curs ale Gazprom. Dar compania rusă a răspuns cu o întrerupere totală a livrărilor.
Cancelarul austriac Karl Nehammer a reacţionat printr-un mesaj pe platforma X vineri seara, înainte de oprirea aprovizionării: „Nimeni nu va îngheţa la iarnă şi niciun apartament nu va rămâne rece”.

Austria răspunde

Ministrul austriac al Energiei, Leonore Gewessler, a declarat că este la latitudinea acţionarilor şi şefilor OMV AG dacă se va renunţa la contractul pe termen lung pentru gazele naturale din Rusia, acum existând suficientă protecţie faţă de ceea ce oficialul a descris ca fiind un potenţial şantaj în privinţa livrărilor, transmite Bloomberg.
Acordul de aprovizionarea semnat în 2018, în timpul ultimei vizite a preşedintelui rus Vladimir Putin la Viena, este valabil până în 2040. Atenţia spre acest contract a sporit, în urma deciziei unui tribunal de arbitraj care a cerut Gazprom să plătească 230 milioane de euro către OMV, pentru nereguli în livrările de gaze spre Germania care trebuiau făcute de Gazprom. După ce grupul energetic austriac şi-a declarat intenţia de a pune în aplicare decizia, Gazprom a oprit livrările de gaze.
Leonore Gewessler, care supervizează comisia care verifică condiţiile în care a fost semnat contractul, a spus că ţara sa dispune de o aprovizionare diversificată adecvată cu gaze din afara Rusiei şi următoarele decizii sunt de competenţa OMV. Într-un interviu acordat săptămâna trecută, directorul general de la OMV, Alfred Stern, a refuzat să discute despre viitorul contractului cu Gazprom.

Piață sensibilă

„Treaba mea este să mă asigur că nu mai suntem dependenţi de un autocrat care încearcă să ne şantajeze cu gazele şi preţul gazelor. OMV va lua propriile sale decizii economice”, a declarat ministrul austriac al Energiei.
Piaţa europeană a gazelor este în mod special sensibilă la perturbări, după criza energetică din 2022, orice întrerupere putând duce la creşterea preţurilor. În ultimele luni au urcat preţurile de referinţă la gaze naturale pe piaţa din Europa pe fondul sporirii riscurilor la adresa aprovizionării.
OMV a dat recent asigurări că-şi poate îndeplini obligaţiile de aprovizionare prin surse alternative în eventualitatea în care aprovizionarea cu gaze din Rusia, conform contractului său pe termen lung, este obstrucţionată.

Belarus, fortăreață rusă

O nouă serie de sisteme antiaeriene ruse Tor-M2 a sosit, în Belarus, în cadrul cooperării militare dintre cele două ţări, a informat Ministerul Apărării de la Minsk într-un comunicat. „Sosirea noului lot de sisteme de rachete antiaeriene este un exemplu clar al cooperării tehnico-militare fructuoase dintre Belarus şi Rusia”, se arată în comunicatul ministerului. Potrivit Minskului, sistemele Tor-M2 se caracterizează printr-o „mobilitate ridicată şi timp scurt de reacţie”, între altele.

 Aceste sisteme care au ajuns în Belarus reprezintă variante modificate de către specialiştii ruşi, ţinându-se cont de experienţa utilizării lor în războiul din Ucraina, conform ministerului citat.
Sistemele Tor-M2, susţine Moscova, sunt capabile să lovească simultan 16 ţinte la o distanţă de până la 13 kilometri şi la o altitudine de 10 kilometri, atât ziua, cât şi pe timp de noapte şi în orice condiţii meteorologice.
Belarus, un aliat fidel al Rusiei în războiul acesteia în Ucraina, găzduieşte, de asemenea, arme nucleare ruseşti începând din 2023.
Forţele armate ruse şi belaruse s-au antrenat în comun în timpul verii „pentru utilizarea în luptă a armelor nucleare non-strategice”, pentru a garanta necondiţionat suveranitatea şi integritatea Uniunii statale Rusia-Belarus.

Îngrijorare poloneză

Comandamentul operaţional al forţelor armate poloneze a anunţat, într-un comunicat, activarea „tuturor forţelor şi resurselor disponibile”, inclusiv „avioane de luptă, sisteme de apărare antiaeriană, sisteme de apărare terestră şi sisteme de recunoaştere radar”, care au fost plasate în „stare de alertă maximă” în urma ultimelor atacuri ale Rusiei în Ucraina.
Mesajul, publicat pe reţelele de socializare ale acestui organism militar, subliniază gravitatea situaţiei şi informează că „din cauza unui nou atac al Federaţiei Ruse asupra unor obiective situate, printre altele, în vestul Ucrainei, avioane poloneze şi aliate au început să opereze în spaţiul nostru aerian”.
Ca măsură de precauţie, Comandamentul operaţional polonez a ordonat activarea unui număr nespecificat de escadrile de vânătoare.
„Obiectivul principal al acestor măsuri este garantarea securităţii în regiunile limitrofe zonelor (de la frontiera Poloniei cu Ucraina) în pericol” de a fi lovite de rachetele trase asupra Ucrainei, aşa cum s-a întâmplat în mai multe rânduri de la începutul războiului, conform acestuia. Comandamentul operaţional polonez a asigurat că toate „forţele şi resursele din subordinea sa sunt pe deplin pregătite pentru un răspuns imediat”.
Nu este prima oară când Comandamentul operaţional polonez este nevoit să reacţioneze în acest mod la atacurile Rusiei în Ucraina.

Bază americană

Ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, a declarat luna trecută că Polonia şi alte ţări care se învecinează cu Ucraina sunt „obligate” să doboare rachetele ruseşti înainte ca acestea să intre în spaţiul lor aerian, deşi ministerul polonez de externe a clarificat ulterior că declaraţia lui Sikorski reprezenta o opinie personală şi nu poziţia oficială a guvernului de la Varşovia.
Cu câteva zile în urmă, la Radzikowo, în nordul Poloniei, a fost inaugurată oficial o bază militară americană echipată cu sisteme Aegis, destinate apărării împotriva rachetelor balistice. Împreună cu instalaţia similară de la Deveselu, în România, aceasta are sarcina de a detecta şi intercepta rachetele de croazieră pe teritoriul NATO.
Purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de externe, Maria Zaharova, a declarat că baza de apărare antirachetă a SUA staţionată în Polonia se numără de mult timp printre ţintele prioritare ale forţelor armate ruse în cazul unui potenţial atac. Împreună cu alte acţiuni ale Washingtonului, deschiderea bazei de apărare antirachetă din Polonia creşte nivelul general de pericol nuclear, a afirmat Zaharova în briefingul său periodic de la MAE rus.

Probleme demografice

Rusia ”are nevoie” de migranţi pentru a se dezvolta în contextul unei situaţii demografice ”tensionate”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, într-un interviu pentru agenţia RIA Novosti publicat vineri. ”Migranţii sunt o necesitate”, a afirmat Peskov.
”Problema este că noi suntem într-o situaţie demografică foarte tensionată. Trăim în cea mai mare ţară din lume, dar nu suntem atât de numeroşi”, a detaliat el.
Rusia a adoptat, încă din 12 noiembrie, o lege ce interzice promovarea unui mod de viaţă fără copii, în încercarea de a depăşi criza profundă moştenită din perioada sovietică şi amplificată masiv de conflictul militar din Ucraina.
”Pentru a ne putea dezvolta într-o manieră dinamică şi a realiza toate proiectele de dezvoltare, avem nevoie de mână de lucru”, a subliniat Peskov, care a adăugat că autorităţile ruse nu pot decât să ”salute” sosirea migranţilor în ţară.
În luna iulie, Kremlinul a recunoscut o situaţia demografică ”catastrofală pentru viitorul naţiunii” ruse.
În 2023, rata natalităţii în Rusia a fost de 1,41 copii la o femeie cu vârsta de a procrea, potrivit autorităţii ruse de statistică (Rosstat) citate de publicaţia economică RBC. Rusia nu comunică pe subiectul pierderilor sale militare pe frontul din Ucraina, dar conflictul nu face decât să accentueze această tendinţă.
Conform Rosstat, 920.200 de copii s-au născut în Rusia în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie a acestui an, în scădere cu 3,4% faţă de perioada similară a anului 2023, acesta fiind cel mai grav bilanţ din ultimii 25 de ani

Tactici diplomatice hibride

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a primit, în plină conferinţă de presă, instrucţiuni să nu comenteze atacul din cursul dimineţii asupra oraşului ucrainean Dnipro, care – potrivit Kievului – a fost efectuat cu o rachetă intercontinentală (ICBM).
Maria Zaharova a fost întreruptă de un apel telefonic, conform înregistrării video a briefingului difuzat în direct pe Youtube de către Ministerul rus de Externe.
În înregistrare se aude o voce gravă la celălalt capăt al firului. „În ceea ce priveşte atacul cu rachetă balistică asupra Iujmaş (uzină de rachete şi sateliţi), despre care Occidentul a început să vorbească, nu comentaţi deloc!”, i-a transmis interlocutorul său neidentificat, care nu a menţionat vreo rachetă intercontinentală.
„Da, mulţumesc”, a răspuns Maria Zaharova, înainte de a închide şi de a-şi relua conferinţa de presă.
Uzina Pivdenmaş (Iujmaş, în limba rusă) este situată în apropiere de centrul oraşului Dnipro, în zona central-estică a Ucrainei.
Potrivit forţelor aeriene ucrainene, Dnipro a fost vizat de o lovitură implicând mai multe tipuri de rachete ruseşti, între care o rachetă balistică intercontinentală, pentru prima oară de la începutului conflictului în februarie 2022. Această rachetă este concepută să transporte ogive nucleare şi să lovească la mii de kilometri distanţă. Moscova nu a comentat pentru moment această acuzaţie. Armata rusă păstrează tăcerea, la fel şi Kremlinul.
Dacă utilizarea respectivei rachete se confirmă, aceasta ar marca o nouă escaladare, în timp ce Rusia a declarat că pregăteşte un răspuns „adecvat” la recurgerea de către Ucraina la rachete occidentale cu rază lungă de acţiune pe teritoriul rus, ceea ce Moscova a calificat drept o linie roşie.

Repetiție nucleară

A fost o „repetiţie a unei lovituri nucleare”, susţine expertul Oleg Katkov, redactor-şef al publicaţiei ucrainene specializate pe teme militare Defense Express, la Radio NV, adăugând că ar avea nevoie de mai multe detalii pentru a spune clar ce fel de tip de rachetă a utilizat Rusia în atacul asupra Dnipro.
Unii dintre experţii militari ucraineni înclină să creadă că este vorba de racheta balistică intercontinentală Rubej, care ar putea fi echipată cu ogive nucleare.
Conform media ucrainene, în atacul de joi asupra infrastructurii critice din Dnipro forţele ruse au utilizat racheta RS-26 Rubej de 50 de tone, cu mai multe focoase. Dezvoltată la mijlocul anilor 2000 pe baza modelelor din perioada sovietică şi utilizată în cadrul unui test în 2011, aceasta este capabilă să lovească ţinte situate la o distanţă de până la 6.000 de kilometri. RS-26 Rubej era planificată să fie pusă în funcţiune în 2017, dar apoi a fost exclusă din planurile de apărare ale Moscovei în favoarea rachetelor Iskander, conform antenei ruse a Deutsche Welle.
Canalele ucrainene de Telegram au publicat un videoclip cu presupusa cădere a şase focoase ale rachetei în Dnipro.
În acelaşi timp, un expert de la publicaţia de investigaţii The Insider a pus la îndoială faptul că partea rusă ar fi utilizat o rachetă ICBM, ai cărei parametri şi componente sunt clasificaţi şi care ar putea provoca pagube nu cu mult mai mari decât racheta X-22 sau bomba cu planare FAB-1500.

Italia, opoziție dură față de folosirea armelor furnizate Ucrainei pe teritoriul rus

Italia, opoziție dură față de folosirea armelor furnizate Ucrainei pe teritoriul rus

Şeful diplomaţiei italiene Antonio Tajani a reafirmat la Bruxelles poziţia Italiei asupra armelor furnizate Ucrainei, care, potrivit Romei, „pot fi utilizate doar în interiorul teritoriului ucrainean”. „Poziţia noastră asupra utilizării de arme de către Ucraina nu s-a schimbat, ele pot fi utilizate doar în interiorul teritoriului ucrainean”, a declarat şeful diplomaţiei italiene în marginea unei reuniuni a miniştrilor de externe ai ţărilor din UE.

Sprijin SUA

Această precizare intervine în condiţiile în care Washingtonul a autorizat Ucraina să lovească teritoriul rus cu rachete cu rază de acţiune lungă furnizate de SUA, potrivit unor responsabili americani, o schimbare strategică majoră cu câteva săptămâni înainte de preluarea puterii de către Donald Trump. Aceste rachete cu o rază de acţiune maximă de mai multe sute de kilometri i-ar permite Ucrainei să lovească situri logistice ale armatei ruse şi aerodromuri de unde decolează bombardiere.
Tajani s-a declarat de asemenea „favorabil unei conferinţe de pace în prezenţa ruşilor, chinezilor, indienilor şi brazilienilor”.
„Aş vrea ca Beijingul să poată juca un rol pozitiv în a face Moscova să înţeleagă că trebuie încetat acest război lipsit de sens”, a adăugat Tajani. „În mod cert, prezenţa de soldaţi nord-coreeni nu este un semnal bun”, a mai apreciat el.

Rolul Italiei

În perioada 2022-2024, Italia a oferit un sprijin semnificativ Ucrainei în diverse domenii, inclusiv militar, umanitar, financiar și diplomatic. Italia a aprobat și furnizat opt pachete substanțiale de asistență militară către Ucraina, care au inclus echipamente letale și non-letale, adaptate nevoilor forțelor armate ucrainene.

În februarie 2024, Parlamentul italian a aprobat prelungirea autorizării pentru furnizarea de echipamente militare către Ucraina pe tot parcursul anului 2024. Italia a oferit asistență umanitară semnificativă, inclusiv prin trimiterea de echipamente medicale și alte materiale esențiale pentru a sprijini populația afectată de conflict.

Italia a primit aproximativ 173.000 de refugiați ucraineni și a alocat peste 800 de milioane de euro pentru sprijinirea acestora. Italia a contribuit cu aproximativ 2 miliarde de euro în asistență bilaterală către Ucraina, excluzând asistența militară și contribuțiile la nivel european.

În iunie 2024, Italia a anunțat un sprijin suplimentar de 140 de milioane de euro pentru infrastructura energetică, căi ferate, sănătate, agricultură și reconstrucția patrimoniului cultural din Odesa. La 24 februarie 2024, Italia și Ucraina au semnat un acord bilateral de cooperare în domeniul securității, consolidând angajamentul Italiei de a sprijini pe termen lung securitatea Ucrainei.

Italia a participat activ la conferințe internaționale privind reconstrucția Ucrainei, inclusiv la conferințele de la Lugano (2022), Londra (2023) și Berlin (2024), și va găzdui următoarea conferință la Roma în 2025. Aceste acțiuni reflectă angajamentul ferm al Italiei de a sprijini Ucraina în fața agresiunii și de a contribui la stabilitatea și reconstrucția țării.

Arme pentru Ucraina

Italia a furnizat Ucrainei diverse echipamente militare pentru a sprijini eforturile de apărare împotriva agresiunii rusești. Printre principalele arme și echipamente livrate se numără sisteme de apărare aeriană, precum SAMP/T MAMBA. Acest sistem de apărare aeriană are o rază medie, capabil să intercepteze rachete balistice și aeronave. Italia, în colaborare cu Franța, a furnizat Ucrainei o baterie SAMP/T în mai 2023 și a anunțat livrarea unei a doua baterii în iunie 2024.

Italia a mai livrat artilerie autopropulsată, precum sistemul PzH 2000. Acesta este un abuzier autopropulsat de 155 mm, cu o rază de acțiune de până la 40 km și o rată de foc de aproximativ 10 lovituri pe minut. Italia a livrat șase unități în ianuarie 2023.

M109L este un obuzier autopropulsat de 155 mm, modernizat, cu o rază de acțiune de aproximativ 24 km. Italia a furnizat peste 100 de unități începând din octombrie 2022.

Roma a mai livrat Kiev-ului artilerie tractată precum sistemul FH-70. Acest obuzier tractat de 155 mm are o rază de acțiune de până la 24 km și o rată de foc de 3-6 lovituri pe minut. Italia a livrat aceste sisteme în mai 2022.

Sisteme performante

Italia a mai furnizat câteva zeci de vehicule blindate, precum VTLM Lince. Acest vehicul tactic ușor blindat este utilizat pentru transportul trupelor și recunoaștere. Italia a furnizat aceste vehicule în iunie 2022.

Ucraina a mai primit sisteme portabile de apărare aeriană (MANPADS), precum FIM-92 Stinger. Această rachetă sol-aer portabilă, eficientă împotriva aeronavelor la altitudini joase, are o rază de acțiune de până la 4,8 km. Italia a livrat aceste sisteme în primăvara anului 2022.

Roma a mai livrat și arme antitanc, precum MILAN. Acest sistem de rachete ghidate antitanc, cu o rază de acțiune de până la 2 km, este utilizat împotriva vehiculelor blindate. Italia a furnizat aceste arme înainte de aprilie 2022.

Panzerfaust 3 este un lansator de grenade antitanc portabil, eficient împotriva vehiculelor blindate, cu o rază de acțiune de aproximativ 400 m. Italia a livrat aceste sisteme începând cu martie 2022.

Aceste livrări reflectă angajamentul Italiei de a sprijini Ucraina în eforturile sale de apărare și de a contribui la stabilitatea regională.

Rol esențial

Italia, ca membru fondator al NATO din 1949, joacă un rol esențial în Alianța Nord-Atlantică, contribuind semnificativ la securitatea regională și internațională. Italia participă activ la misiuni și operațiuni NATO, inclusiv în Kosovo și Irak. De asemenea, găzduiește structuri importante ale Alianței, precum Comandamentul Forței Comune de la Napoli, care coordonează operațiuni în regiunea mediteraneană.

Italia a fost un susținător al extinderii atenției NATO către flancul sudic, evidențiind importanța securității în regiunea mediteraneană și în Africa de Nord.

Italia și Rusia au menținut relații economice și culturale strânse de-a lungul timpului, cu schimburi comerciale semnificative și colaborări în diverse domenii.

În urma invaziei Ucrainei de către Rusia în 2022, Italia a condamnat acțiunile Moscovei și a sprijinit sancțiunile impuse de Uniunea Europeană. Cu toate acestea, anumite segmente politice italiene au manifestat simpatie față de Rusia, generând dezbateri interne privind direcția politicii externe.

Sub conducerea premierului Giorgia Meloni, Italia și-a reafirmat angajamentul față de NATO și partenerii occidentali, menținând o poziție fermă în sprijinul Ucrainei și al sancțiunilor împotriva Rusiei.

Italia rămâne un pilon important în cadrul NATO, contribuind activ la securitatea regională și globală, în timp ce gestionează cu atenție relațiile complexe cu Rusia, adaptându-se la dinamica geopolitică actuală.

Concurs eseuri