de Ionescu Anca | mart. 5, 2024 | Moldova Electorală
Forțele politice pro-Kremlin de la Chișinău își vor anunța candidatul pentru prezidențialele de la toamnă abia după data de 9 mai, iar decizia privind desemnarea acestuia va fi luată la Moscova, a declarat liderul „Partidul Nostru”, Renato Usatîi, relatează mass-media de la Chișinău.
Declarații electorale
„Principalul meu contracandidat de dreapta este Maia Sandu, iar cine va fi concurentul de stânga, va trebui să mai așteptăm pentru a afla. Se discută că candidatul lor va fi stabilit după Ziua Victoriei”, a spus Renato Usatîi în ediția de luni, 4 martie, a emisiunii „Новая неделя” de la TV8.
Anterior, tot Renato Usatîi spunea că fostul bașcan al Găgăuziei, Irina Vlah, va fi candidatul unic al forțelor politice de stânga, pe care va miza Federația Rusă, la alegerile prezidențiale din 2024. Informația nu a fost însă confirmată oficial de niciuna dintre părți.
Alegerile prezidențiale vor avea loc în noiembrie 2024, cel mai probabil la pachet cu referendumul privind parcursul european al Republicii Moldova.
Până în prezent, Maia Sandu și Renato Usatîi și-au anunțat candidaturile pentru funcția de președinte al Republicii Moldova. Blocul format din CUB, Liga Orașelor și Comunelor și Platforma DA au anunțat că vor avea un candidat unic, iar Partidul Puterea Oamenilor, condus de Ruslan Codreanu, a precizat că nu va înainta un candidat.
Vot prin corespondeță
La alegerile prezidențiale din acest an ar putea fi implementat votul prin corespondență, a declarat președinta Maia Sandu în cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV. Înaltul oficial a mai menționat că nu vede vreo problemă în modificarea Codului electoral în an electoral, deoarece modificarea dată „va îmbunătăți Codul electoral”.
„Parlamentul trebuie să se grăbească cu adoptarea proiectului privind votul prin corespondență, pe care măcar în câteva țări să-l putem folosi. Sigur ne-am dori peste tot, dar cred că putem să încercăm în câteva țări, în special în țările cu o suprafață mai mare, unde este greu de ajuns la secțiile de vot. Astea sunt lucrurile pe care trebuie să le facă acum Guvernul cu Parlamentul și înțeleg că există aceasta discuție de ceva timp. Eu cred că procesul poate fi grăbit”, a menționat oficialul.
Maia Sandu a mai spus că lucrul dat este necesar pentru a asigura o prezență cât mai mare la referendum și prezidențiale.
PDCM va avea candidat propriu
Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM), condus de Ion Chicu, va avea candidatul său la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024.
Biroul Executiv Central al Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei s-a întrunit recent în ședință pentru a decide poziția formațiunii politice în contextul alegerilor prezidențiale și referendumului ilegal inițiat de președintele țării.
Convocați la Chișinău, membrii Biroului Executiv Central și președinții Organizațiilor Teritoriale PDCM au discutat mai multe opțiuni posibile în contextul alegerilor prezidențiale următoare. Luând act de informația prezentată privind discuțiile purtate de liderii PDCM cu alte formațiuni politice pentru a identifica un candidat comun pentru alegerile prezidențiale, membrii BEC al PDCM au ajuns la concluzia, că această opțiune în condițiile date nu mai este una optimală. Progresul modest realizat în procesul de identificare/convingere a unui potențial candidat comun, precum și termenii restrânși rămași până la exercițiul electoral prezidențial, reduce substanțial oportunitatea acestei opțiuni, precum și șansele oferite de forțele politice de opoziție poporului nostru de a salva țara de regimul dictatorial antinațional și servil străinilor.
În aceste condiții, Biroul Executiv Central al PDCM a luat decizia de a propune Consiliului Politic Național al formațiunii să identifice și să aprobe un candidat propriu al Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei pentru alegerile prezidențiale din toamna anului 2024. Procedura de desemnare a candidatului PDCM pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova va fi desfășurată în strictă conformitate cu calendarul prevăzut de Codul Electoral și documentele statutare ale formațiunii.
Usatîi, candidat la prezidențiale
Renato Usatîi, președintele Partidului Nostru, a spus anterior că sunt câteva motive pentru care a depus mandatul de consilier în Consiliul Municipal Bălți.
“Sunt câteva motive pentru această decizie. Avem în față două scrutine importante, care implică eforturi și acțiuni hotărâte din partea Partidului Nostru și din partea mea ca lider de partid, așa cum ne cer membrii și susținătorii noștri. După cum am anunțat, voi candida la alegerile prezidențiale din acest an. Și vreau din start să încep acest exercițiu printr-o comportare fairplay. Nu vreau să fiu acuzat că profit de Consiliul Municipal Bălți ca de o trambulină în campania electorală”, a declarat el.
Totodată, politicianul a spus că știe că oamenii așteaptă o schimbare categorică în actul guvernării, iar acest lucru se poate întâmpla odată cu alegerile parlamentare anticipate.
“Dacă îi mai lăsăm să ne conducă în această componență, riscăm ca până la alegeri parlamentare ordinare Republica Moldova să nu mai existe ca stat. Avem în față, deci, poate, cea mai decisivă perioadă pentru noi, ca țară. Dacă nu ne implicăm și rămânem indiferenți acum, nu vom fi înțeleși niciodată”, a menționat fostul consilier.
Făcând referire la situația din Consiliul Municipal Bălți, Renato Usatîi a spus că “în perioada de după alegerile locale, m-am asigurat că echipa Partidului Nostru în frunte cu primarul Alexandr Petkov gestionează lucrurile cu profesionalism. Împreună, am adoptat principalul document – bugetul orașului și alte decizii importante care permit ca administrația municipală să funcționeze bine în continuare. Dat fiind că Partidul Nostru nu deține majoritatea în Consiliu, este important să se discute în continuare cu toate fracțiunile care sunt reprezentate aici și să se mențină atmosfera constructivă de lucru. Bălțiul și oamenii lui au fost, sunt și vor fi întotdeauna speciali pentru mine și vă asigur că le voi apăra în continuare interesele la nivel local, național și nu doar”.
Alegeri prezidențiale în octombrie
Alegerile prezidențiale ar urma să aibă loc în luna octombrie curent, relatează mass-media de la Chișinău.
„Alegerile ar trebui să aibă loc în această toamnă. În octombrie aproximativ. Urmează să se facă anumite calcule pentru pregătire. Dar, în principiu, ținând cont de data expirării mandatului actualului Președinte, ar fi cam sfârșitul sau mijlocul lunii octombrie… Dar, haideți să vedem, dar cam aproximativ așa”, a declarat Olesea Stamate, președintele Comisiei juridice, numiri și imunități a Parlamentului, în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la Realitatea Live.
Olesea Stamate a precizat că data alegerilor prezidențiale va fi stabilită prin hotărârea Parlamentului.
de Ionescu Anca | mart. 1, 2024 | Moldova Electorală
Fostul deputat și ex-vicepreședinte al Parlamentului, Alexandru Slusari, afirmă că a primit propunerea de a candida la alegerile prezidențiale din toamnă, relatează mass-media de la Chișinău. Potrivit lui, oferta a venit din partea Blocului politic și electoral din care fac parte partidele Platforma Demnitate și Adevăr (PPDA), Liga Orașelor și Comunelor (LOC), Partidului Schimbării și Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB).
Alexandru Slusari a declarat, în cadrul emisiunii „Studio Politic” de la Vocea Basarabiei, că nu exclude revenirea în politică, din cauza „situației politice grave”. Fostul deputat afirmă că s-ar putea regăsi în rândurile noului bloc electoral din care fac parte cele patru formațiuni politice.
„Văzând cât de gravă este actuala situația politică, nu exclud să revin în politică. Sunt stimulat să revin, în special, după ce am văzut acțiunile unor partide proeuropene autentice de a crea un bloc. După alegerile locale eu am fost printre primii care am îndemnat aceste formațiuni proeuropene extraparlamentare să-și coaguleze eforturile. Mă bucur că acest lucru începe să prindă contur, în contextul în care văd ce se întâmplă pe arena politică și geopolitică și în situația când un singur partid a încercat să monopolizeze ideea de integrare europeană. Totodată, există un mare pericol ca, în lipsa unei alternative proeuropene, forțele antieuropene și proruse își vor lua revanșa. În opinia mea, această alternativă (blocul) reprezintă unica șansă de a salva vectorul proeuropean”, a declarat Alexandu Slusari.
Întrebat dacă ar putea fi înaintat în calitate de candidat la alegerile prezidențiale din partea celor patru partide, el a menționat că a primit deja propunerea dar are „o doză de scepticism”. Totodată, potrivit lui, blocul încă nu a identificat candidatul pe care îl va înainta la prezidențialele din toamna anului curent.
„Noi am avut discuții pe acest subiect. Acest bloc nu este concentrat pe o singură figură. Partidele din cadrul blocului au convenit să selecteze candidatul în baza unui consens. Mai multe persoane au primit propunerea de a candida, inclusiv eu. Eu am adus contra argumente, am o doză de scepticism vizavi de candidatura mea, însă blocul continuă discuțiile și încearcă să facă niște măsurări sociologice, în vederea desemnării unui candidat”, a precizat Slusari.
Menționăm că, la sfârșitul anului trecut, Platforma „DA”, Partidul Schimbării și Partidul Liga Orașelor și Comunelor au anunțat formarea unui „parteneriat politic și electoral pentru alegerile prezidențiale și parlamentare” din 2024-2025.
Recent, Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB) a aderat oficial la Blocul Politic și Electoral din care fac parte partidele PPDA (Platforma DA), LOC (Liga Orașelor și Comunelor) și Partidului Schimbării. Această decizie, potrivit unui comunicat al formațiunii, a fost luată urma unor discuții și negocieri între reprezentanții fiecărui partid și are ca scop consolidarea forțelor politice în vederea unui obiectiv comun în viitoarele alegeri.
„Noi, cei care am optat pentru această coaliție, suntem conștienți de obligația noastră de a da cetățenilor un guvern capabil să guverneze competent, onest și profesionist, în condițiile statului de drept, prin politici transparente și fiscalitate redusă. Suntem împreună pentru a pune bunăstarea populației și viitorul cetățenilor pe primul loc pe agenda politică a Republicii Moldova. Aderând la acest bloc politic și electoral, dorim să contribuim la întărirea instituțiilor democratice și pluraliste, care să asigure cetățenilor bunăstare și stabilitate,” a susținut Igor Munteanu, președintele CUB.
La rândul său, Președintele Platformei DA, Dinu Plîngău, a susținut că „blocul celor 4 partide europene este o construcție politică deschisă, democratică și transparentă. Pe platforma sa, Blocul va pleda pentru dezvoltarea dinamică a inițiativei private, eliminarea barierelor în calea concurenței libere, iar proiectul de aderare la UE va fi adaptat la așteptările concrete ale populației și va fi conectat pe susținerea clasei antreprenoriale, pe scoaterea din sărăcie a satului și dezvoltarea economică durabilă, ca factor central de stabilitate și coeziune socială a tuturor cetățenilor”.
„Noi cerem actualei guvernări să renunțe la modul ignorant și neprofesionist de administrare a statului, să renunțe la sistemul „verticalei puterii de stat”, la numiri bazate exclusiv pe criterii de fidelitate politică și să adopte principiul meritocrației la selectarea și numirea conducătorilor instituțiilor și întreprinderilor de stat. Orice sistem construit în interesul unui grup politic va eșua, va dezamăgi și va pune în pericol viitorul european al Republicii Moldova”, a menționat președintele Partidului Schimbării, Ștefan Gligor.
Co-președintele LOC, Alexandru Bujoreanu, a declarat în alocațiunea sa că „este timpul să fim garanția omului simplu contra imposturii, profitorilor, aventurierilor. Trebuie să asigurăm justiție dreaptă și protecție cetățeanului într-o economie liberă de piață, în care munca este respectată, iar nedreptatea este pedepsită, în care nimeni nu poate fi mai presus de lege, iar politicienii răspund pentru ceea ce fac ori nu fac. Cerem transparență totală asupra bugetului public, a ajutoarelor de stat și a achizițiilor care se fac în numele cetățenilor, inclusiv al celor din credite și fonduri europene, fără de care, banii luați cu împrumut își vor pierde urmele, cum s-a întâmplat de atâtea ori”.
de Ionescu Anca | mart. 1, 2024 | Știri
Președintele Senatului României, Nicolae-Ionel Ciucă, va efectua o vizită în Republica Moldova în perioada 1-2 martie, relatează mass-media de la Chișinău. Potrivit agendei vizitei, oficialul va avea întrevederi cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu și cu președintele Parlamentului, Igor Grosu.
La 1 martie, cei doi președinți de parlament, Igor Grosu și Nicolae-Ionel Ciucă, vor planta copaci la Grădina Botanică Națională „Alexandru Ciubotaru”. Ulterior, oficialii vor participa la inaugurarea celei de-a 58-a ediții a Festivalului Internațional de Muzică „Mărțișor” cu genericul „Vine, vine primăvara, mărțișor în toată țara”.
Președintele Senatului României, Nicolae-Ionel Ciucă, va fi însoțit, în vizita sa la Chișinău, de către eurodeputații Siegfried Mureșan și Rareș Bogdan, precum și de secretarul de stat al Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova, Adrian Dupu.
Recent, în cadrul întrevederii dintre președintele Senatului României, Nicolae-Ionel Ciucă, și viceprim-ministrul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, s-a discutat despre rezolvarea diferendului transnitrean și provocările acestui conflict înghețat. Întrevederea dintre cei doi a avut loc astăzi, 29 februarie, în cadrul vizitei de două zile a lui Serebrian în România.
Nicolae-Ionel Ciucă a salutat dialogul constructiv și deschiderea constantă către consultarea părții române în soluționarea de către Republica Moldova a problematicii transnistrene.
„Problema transnistreană are nevoie de o soluție pașnică și durabilă, în conformitate cu dreptul internațional, respectându-se suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova, dar fără a i se afecta parcursul său european.
Felicit conducerea de la Chișinău pentru modul responsabil și echilibrat în care abordează această temă complexă, mai ales într-o perioadă plină de provocări în regiune. Este lăudabil faptul că, spre deosebire de conflictele prelungite din zonă, autoritățile moldovene au un dialog constant cu Tiraspolul”, a declarat Nicolae-Ionel Ciucă.
Înaltul demnitar român a evocat faptul că Republica Moldova rămâne cel mai afectat vecin al Ucrainei, în contextul războiului de agresiune și a acțiunilor de destabilizare ale Federației Ruse. Riscul atacurilor hibride asupra Republicii Moldova orchestrate din exterior rămâne ridicat, fiind amplificat de alegerile prezidențiale și referendumul pentru integrare europeană din acest an, precum și de alegerile parlamentare din 2025.
De asemenea, președintele Senatului a precizat că securitatea Republicii Moldova este o prioritate pentru România, argumentând că aceasta trebuie înțeleasă într-o perspectivă regională, în corelație cu securitatea Ucrainei.
Nicolae-Ionel Ciucă este un politician și fost general român, care a ocupat funcția de Prim-Ministru al României. Născut la data de 7 februarie 1967, în comuna Plenița, județul Dolj, Ciucă are o carieră militară îndelungată înainte de a se implica în politica națională.
Nicolae Ciucă este absolvent al Academiei Militare din Sibiu, servind în diferite poziții de comandă în Armata Română, inclusiv în misiuni internaționale. A participat ca ofițer în cadrul forțelor NATO din Irak, unde a avut o contribuție importantă la operațiunile militare internaționale.
După o carieră militară de succes, Nicolae Ciucă și-a îndreptat atenția către politica românească, aderând la Partidul Național Liberal (PNL).
A ocupat funcția de Prim-Ministru al României, prima dată ca interimar în 2020, după demisia lui Ludovic Orban, și ulterior a fost numit în funcție pentru un mandat complet. Sub liderstul său, guvernul a abordat diverse provocări, inclusiv gestionarea pandemiei de COVID-19 și implementarea unor măsuri economice și sociale.
În calitate de lider al executivului, Ciucă a pus accent pe consolidarea economiei, dezvoltarea infrastructurii, sprijinirea educației și sănătății, precum și pe întărirea poziției României în cadrul Uniunii Europene și parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii.
Nicolae Ciucă este recunoscut pentru abordarea sa pragmatică în politica internă și externă, promovând stabilitatea și creșterea economică. De asemenea, a fost implicat în consolidarea apărării naționale și în adaptarea forțelor armate la standardele NATO.
de Ionescu Anca | feb. 22, 2024 | Știri
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, reunit la București, a dispus măsuri de întărire a Forţelor Armate Române, inclusiv prin asigurarea cadrului legal adecvat care să răspundă cerinţelor de apărare a României în actualul context şi a aprobat, totodată, o serie de acţiuni prioritare pe care să le aibă în atenţie Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică, menite să contribuie la dezvoltarea sistemului naţional în domeniu şi la consolidarea capabilităţilor de prevenire, descurajare, inclusiv printr-o abordare proactivă, adecvată cadrului internaţional de cooperare.
Marea Neagră
Principala temă abordată în şedinţa CSAT, care a fost condusă de preşedintele Klaus Iohannis, a constituit-o „grava” situaţie de securitate din regiunea Mării Negre şi implicaţiile pentru România, a informat un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.
„La doi ani de la declanşarea de către Rusia a războiului de agresiune împotriva Ucrainei, situaţia de securitate din vecinătatea estică a României continuă să fie ameninţată de atacurile Moscovei asupra oraşelor şi infrastructurii ucrainene, soldate cu numeroase victime şi pagube materiale. Pentru ţara noastră, situaţia de război din statul vecin menţine riscurile de incidente care pot afecta teritoriul şi cetăţenii României, precum şi pericolele în ceea ce priveşte siguranţa navigaţiei în Marea Neagră din cauza minelor în derivă şi a acţiunilor ostile ale Rusiei”, au apreciat membrii CSAT, potrivit sursei citate.â
Pe acest fond, membrii CSAT au analizat măsurile interne luate pentru protejarea integrităţii teritoriului şi a populaţiei României, precum şi acţiunile suplimentare care se impun.
„România beneficiază de sprijinul NATO şi al aliaţilor săi pentru apărarea securităţii în zona Dunării şi a ţărmului Mării Negre, prin misiuni de poliţie aeriană şi capabilităţi de apărare aeriană şi supraveghere. În acelaşi timp, sprijinul NATO trebuie însă însoţit de eforturi proprii sporite de consolidare a apărării naţionale. În acest sens, membrii Consiliului au dispus măsuri de întărire a Forţelor Armate Române, inclusiv prin asigurarea cadrului legal adecvat care să răspundă cerinţelor de apărare a României în actualul context”, a transmis Administraţia Prezidenţială.
Sprijin pentru R. Moldova
Potrivit comunicatului citat de mass-media, CSAT a decis continuarea demersurilor diplomatice în vederea încetării de către Rusia a agresiunii militare, precum şi menţinerea eforturilor de susţinere multidimensională a Ucrainei. În pregătirea Summitului NATO de la Washington D.C., România va continua să colaboreze cu aliaţii pentru asigurarea unei posturi NATO de descurajare şi apărare robuste şi eficiente, pentru creşterea prezenţei aliate în ţara noastră, precum şi pentru sprijinirea partenerilor vulnerabili din regiune, în special Republica Moldova, a indicat sursa citată.
Totodată, în CSAT a fost analizat şi aprobat Raportul privind progresele înregistrate în domeniul planificării apărării, în special în ceea ce priveşte derularea programelor de înzestrare şi a demersurilor de creştere a gradului de încadrare, precum şi retenţia personalului care contribuie la implementarea ţintelor de capabilităţi asumate în cadrul procesului NATO de planificare a apărării şi reducerea deficitelor identificate de autorităţile NATO.
„La nivelul Alianţei, există o nouă abordare a planificării apărării şi, în acest sens, Raportul aprobat în reuniunea de astăzi prezintă modul în care aliaţii pot coopera pentru identificarea capabilităţilor pentru ciclul următor de planificare. Obiectivul este alinierea planificării apărării cu planificarea operaţională, cu integrarea priorităţilor naţionale, inclusiv a celor care nu sunt incluse în pachetul actual de capabilităţi. Planurile României pentru dezvoltarea capabilităţilor sunt reflectate corespunzător în Directiva de planificare a apărării 2023 şi în Programul Armata României 2040. Ambele documente sunt susţinute de un angajament politic naţional care permite României să îndeplinească cerinţele de alocare a 2,5% din PIB pentru Apărare, din care 20% pentru înzestrare”, a explicat Administraţia Prezidenţială.
Securitate cibernetică
Membrii CSAT au evaluat şi activitatea desfăşurată în domeniul securităţii cibernetice la nivelul instituţiilor competente ale Consiliului Operativ de Securitate Cibernetică în anul 2023, precum şi principalele obiective pentru 2024.
„În contextul multiplicării ameninţărilor cibernetice, pe fondul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, dar şi al dezvoltării exponenţiale a tehnologiilor emergente, au fost analizate măsurile multidimensionale adoptate în cursul anului 2023 de către instituţiile cu atribuţii în consolidarea rezilienţei cibernetice a României. De asemenea, au fost aprobate o serie de acţiuni prioritare pe care să le aibă în atenţie Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică, în anul 2024, menite să contribuie la dezvoltarea sistemului naţional de securitate cibernetică şi la consolidarea capabilităţilor de prevenire, descurajare, inclusiv printr-o abordare proactivă, adecvată cadrului internaţional de cooperare în domeniu”, se arată în comunicat.
În cadrul reuniunii a fost analizată şi activitatea CSAT în anul 2023 şi s-a decis transmiterea Raportului de activitate, spre aprobare, Parlamentului, se mai arată în comunicatul citat.
de Ionescu Anca | feb. 18, 2024 | Știri
Cadavrul principalului opozant rus al Kremlinului, Aleksei Navalnîi, nu a ajuns la singura morgă din Salekhard, oraşul din apropierea închisorii din regiunea arctică unde Navalnîi a murit subit vineri, a declarat telefonic sâmbătă pentru Reuters un angajat al morgii.
Purtătoarea de cuvânt al lui Navalnîi, Kira Iarmîş, a confirmat sâmbătă moartea opozantului, citând o notificare oficială înmânată de autorităţi mamei lui Navalnîi, Ludmila, şi a cerut ca trupul acestuia să fie încredinţat imediat familiei sale.
Iarmîş a confirmat şi ea că trupul lui Navalnîi nu se află la morga din Salekhard. Ea a explicat că mama lui Navalnîi şi avocatul opozantului rus s-au deplasat la morgă, dar aceasta era închisă, în pofida asigurărilor primite din partea coloniei penitenciare în care a murit Navalnîi că morga este deschisă şi că trupul opozantului se află acolo.
”Avocatul lui Aleksei şi mama lui au ajuns la morga din Salekhard. Era închisă, deşi colonia (penitenciară) dăduse asigurări că funcţionează şi că trupul lui Navalnîi se afla acolo. Avocatul a sunat la numărul de telefon de pe uşă. I s-a spus că a fost a şaptelea persoană care a sunat astăzi şi că trupul lui Aleksei nu se află la morgă”, a scris pe X Kira Iarmîş.
Potrivit Radio Liberty, Liudmila Navalnaia a zburat sâmbătă dimineaţă de la Moscova către oraşul Salekhard, din districtul autonom Iamalo-Neneţ. Ulterior, mama opozantului s-a deplasat cu maşina în oraşul Harp, unde se află închisoarea IK-3, în care fiul ei a fost transferat în decembrie anul trecut.
Liudmila Navalnaia, care a declarat că nu vrea să primească condoleanţe, se întâlnise cu fiul ei în acelaşi loc la 12 februarie. „Era sănătos şi fericit că trăieşte”, a scris vineri mama politicianului pe Facebook.
Echipa lui Navalnîi a anunţat cu o zi înainte că avocatul şi rudele opozantului rus urmau să se deplaseze sâmbătă la Harp pentru a identifica cadavrul, pentru a afla detalii despre circumstanţele morţii sale şi pentru a afla rezultatele autopsiei.
Navalnîi, în vârstă de 47 de ani, a murit subit vineri în închisoarea „Lupul Polar”, potrivit serviciilor penitenciarelor ruse.
Opoziţia şi presa independentă rusă, precum şi ministerele de externe occidentale l-au acuzat la unison pe preşedintele rus Vladimir Putin că a ordonat asasinarea lui Navalnîi, inamicul numărul unu al Kremlinului timp de 15 ani.
Navalnîi, care ispăşea o pedeapsă de aproape 30 de ani de închisoare, a fost transferat într-o închisoare arctică în decembrie trecut, după ce a anunţat începerea unei campanii împotriva realegerii lui Putin la scrutinul prezidenţial din martie.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a calificat acuzaţiile aduse de Occident drept „inacceptabile” înainte ca rezultatele autopsiei să fie cunoscute.
Potrivit Reuters, purtătoarea de cuvânt a lui Aleksei Navalnîi, Kira Iarmîş, a confirmat sâmbătă moartea opozantului rus, citând o informare oficială înmânată mamei opozantului.
Într-o declarație publicată pe site-ul său, Serviciul penitenciar federal al districtului autonom Yamalo-Nenets a precizat că Navalnîi “nu s-a simțit bine” după o plimbare vineri și “aproape imediat și-a pierdut cunoștința”.
Reprezentanții închisorii au precizat că a fost chemat personalul medical, dar că acesta nu a putut să-l resusciteze pe Navalnîi. Penitenciarul a precizat că motivul decesului este în curs de stabilire.
Aleksei Navalnîi, laureat al Premiului Saharov acordat de Parlamentul European, a captat atenția datorită curajului său în lupta pentru libertate, democrație și drepturile omului. Om politic al opoziției ruse, militant anti-corupție și adversar politic major al președintelui Putin, acesta s-a remarcat prin blogul său, LiveJournal, dar și prin prezența pe YouTube și Twitter, unde are milioane de urmăritori; s-a făcut cunoscut pe scena internațională prin organizarea de manifestații, prin participarea la alegeri și prin apelurile la reforme împotriva corupției din Rusia, împotriva președintelui Putin și a guvernului acestuia.
A fost otrăvit în august 2020 în timpul unui turneu în Siberia. A petrecut mai multe luni în convalescență la Berlin, dar a revenit la Moscova în ianuarie 2021 unde a fost arestat. În februarie a fost condamnat la 2 ani și jumătate de închisoare.
Închis într-o colonie penitenciară de maximă siguranță, a făcut greva foamei timp de 23 de zile în aprilie pentru a protesta împotriva lipsei de îngrijiri medicale. În iunie 2021 un tribunal rus a scos în afara legii birourile rețelei regionale a lui Navalnîi și a Fundației acestuia anti-corupție.
În martie 2022, Navalnîi a fost condamnat la încă 9 ani de închisoare, anul trecut primind o pedeapsă suplimentară de 19 ani, decizie condamnată de Uniunea Europeană și Statele Unite.
