Bosnia. Rezultat incert al alegerilor locale din Srebrenica
Primele rezultate ale alegerilor locale din Bosnia indicau duminică seară o situaţie dificilă la Srebrenica.
La încheierea votului, Comisia electorală centrală a făcut cunoscut că „nu dispune de rezultate pentru Srebrenica” şi a anunţat organizarea unei conferinţe de presă, luni, la ora 13.00 GMT. Preşedintele Comisiei electorale din Srebrenica, Nemir Alivukovic, a declarat însă că pe primul loc se află candidata sârbă, precizând că mai trebuie numărate o treime din voturi. La rândul său, candidatul musulman şi-a anunţat victoria, afirmând că restul voturilor ce au rămas de numărat vin de la musulmanii din diaspora.
„Este o luptă între politica dusă de cei care neagă genocidul şi cea a victimelor care nu vor ca această dramă să fie uitată”, a declarat după ce a votat Camil Durakovic, 33 de ani, primarul musulman în exerciţiu şi candidat la propria succesiune.
Puţini musulmani s-au întors la Srebrenica după războiul din perioada 1992-1995, însă legea permitea până în prezent ca persoanele care au fugit din oraş să voteze şi să menţină o majoriate pentru alegerea unui primar musulman, chiar dacă locuiau în altă parte în Bosnia. În acest an, partidele sârbe s-au opus prelungirii acestei reguli speciale, iar comunitatea internaţională a refuzat să se amestece. Astfel că duminică au putut vota numai persoanele cu domiciliul în Srebrenica.
Schimbarea a deschis calea ca în acest oraş comunitatea sârbă să preia puterea pentru prima dată de la încheierea războiului. Candidata sârbilor, Vesna Kocevic, refuză să pronunţe cuvântul „genocid”, dar ea s-a declarat în favoarea unei „justiţii totale”. „Musulmanilor nu trebuie să le fie frică dacă eu voi câştiga. Sunt convinsă că sunt capabilă să fac mai multe decât predecesorii mei pentru a restabili încrederea între cel două comunităţi”, a declarat ea.
În cursul masacrului de la Srebrenica, forţele sârbilor bosniaci au ucis circa 8.000 de bărbaţi şi au expulzat întreaga populaţie musulmană. Înainte de conflict, în Srebrenica locuiau aproximativ 37.000 de persoane, dintre care 73% musulmani şi 22% sârbi. Oraşul numără în prezent mai puţin de 6.000 de locuitori, sârbii fiind de departe cei mai numeroşi.
Aproximativ 25 de militari din cadrul Forţei NATO în Kosovo şi 100 de manifestanţi sârbi au fost răniţi, luni, în nordul Kosovo, în urma unor ciocniri. Aceste incidente între forţa internaţională şi manifestanţi sârbi par cele mai grave şi mai extinse care au avut loc în ultimele săptămâni în nordul Kosovo. Potrivit unui comunicat KFOR, numărul răniţilor în rândul militarilor NATO se ridică la 25. Asupra a doi militari s-a tras, luni dimineaţa, cu arme de foc uşoare, utilizate de manifestanţi sârbi, transmite Mediafax. KFOR precizează că este vorba de militari germani, dar că „nu erau răniţi mortal”. KFOR i-a acuzat pe atacatori că au utilizat explozivi şi cocteiluri Molotov, dând asigurări că va recurge „la toate mijloacele care se impun” pentru a face faţă acestei situaţii.
Forţa NATO din Kosovo a început să demoleze, joi dimineaţă, o baricadă ridicată de sârbi în nordul Kosovo, folosind gaze lacrimogene pentru a dispersa manifestanţii. Nicio persoană nu a fost rănită în timpul acestui incident, care a avut loc în jurul orei locale 06.00, când un vehicul blindat pentru transportul trupelor s-a apropiat de un camion amplasat în centrul baricadei situate nu departe de Brjnak, la frontiera cu Serbia. Aproximativ 150 de manifestanţi sârbi au încercat să împiedice înaintarea NATO dar au fost dispersaţi cu gaze lacrimogene. Militarii NATO au instalat apoi un cordon între baricada situată în apropiere de Brnjak, la frontiera cu Serbia, şi manifestanţi, transmite Mediafax. Două convoaie ale KFOR, formate din cel puţin 100 de vehicule blindate pentru transportul trupelor şi camioane, s-au îndreptat spre Brnjak în noaptea de miercuri spre joi, au declarat pentru AFP jurnaliştii locali. Unul dintre convoaie a început să demoleze baricada, în timp ce altul staţiona în apropierea unei alte baricade. Punctul de frontieră de la Brnjak este unul dintre cele două puncte de trecere, alături de Jarinje, care generează o divergenţă în Kosovo deoarece sârbii refuză ca acestea să fie controlate de poliţiştii şi vameşii subordonaţi autorităţilor de la Priştina, pe care nu le recunosc. Ei au ridicat baricade în apropierea lor pentru a împiedica accesul la cele două puncte de frontiere, după sosirea la Jarinje şi Brdnjak a poliţiştilor şi vameşilor, şase în total, trimişi de Priştina. O reuniune între reprezentanţii sârbilor din Kosovo şi KFOR, miercuri, pentru a se încerca găsirea unei soluţii pentru libera circulaţie în nordul Kosovo nu a dat niciun rezultat.