Navele NATO, fugărite de Kremlin prin Marea Barents

Navele NATO, fugărite de Kremlin prin Marea Barents

NATO, exerciții navale în Arctica

NATO, exerciții navale în Arctica

Flota de nord a Rusiei urmăreşte un grup de nave americane şi britanice care au intrat luni dimineaţă în Marea Barents, a anunţat Ministerul Apărării rus, citat de Interfax, preluată de mass-media internațională.

Navele de suprafaţă din marina militară americană nu au operat în Marea Barents începând de la jumătatea anilor ’80, iar Ministerul Apărării rus a fost notificat la 1 mai ”în efortul de a evita neînţelegerile, de a reduce riscurile şi de a preveni o escaladare neintenţionată”, relatează sursa citată.

Arctica, obiectiv strategic

Flota de nord rusă, care include atât nave de suprafaţă, cât şi submarine cu propulsie nucleară, are baza în apropiere de Murmansk, în apele Golfului Kola.

În afară de considerabilele rezerve de hidrocarburi, Arctica suscită interesul Rusiei datorită rutei nord-estice pe care speră să o exploateze pe viitor drept marea rută comercială ce leagă Europa şi Asia. Această rută maritimă, devenită mai practicabilă ca urmare a încălzirii climatice şi topirii gheţarilor, ar urma să joace un rol tot mai important în comerţul internaţional.

Navele militare NATO, întâmpinate în forță de flota militară rusă

Navele militare NATO, întâmpinate în forță de flota militară rusă

Desant naval

Forţele navale ale SUA au informat că patru nave de-ale sale şi una a Forţelor regale britanice intraseră în Marea Barents pentru a desfăşura operaţiuni de securitate maritimă în condiţii de mediu vitrege dincolo de Cercul polar de nord.

US Navy a anunțat că Flota 6 a SUA a efectuat un exercițiu bilateral de luptă împreună cu nave ale Marii Britanii în zona Cercului Arctic. Într-un comunicat de presă al US Navy se menționează că – un submarin, un avion de recunoaștere maritimă P8-A Poseidon și două distrugătoare Aegis din clasa Arleigh Burke USS Donald Cook (DDG 75) și USS Porter (DDG 78), aflate sub comanda SUA – au efectuat, în Marea Norvegiei, exerciții de luptă anti-submarin în condițiile vitrege din Arctica.

Acestora li s-au alăturat nava de sprijin USNS Supply (T-AOE 6) și HMS Kent (Royal 78) ale Royal Navy.

Submarinul US Navy și aeronava de recunoaștere maritimă P8-A Poseidon au participat și ele la exercițiile care au avut obiectiv consolidarea interoperabilității celor două forțe navale aliate.

Cold Response, amânat de pandemie

Desfășurarea forțelor navale americano-britanice vine în urma amânării din cauza pandemiei a tradiționalului exercițiu internațional Cold Response, la care urmau să ia parte peste 15.000 de militari ai NATO în nordul Norvegiei, aproape de graniţa cu Rusia.

„Dorim să menţinem capacităţile de luptă ale armatei astfel încât să putem susţine societatea în perioada turbulentă care vine”, a explicat şeful Centrului de operaţiuni al armatei, Rune Jakobsen, într-o conferinţă de presă.

La exerciţiul prevăzut să se desfăşoare în perioada 12-18 martie urmau să participe soldaţi din zece state membre sau partenere ale Alianţei nord-atlantice. Având ca obiectiv testarea capacităţii de luptă de mare intensitate în condiţii grele de iarnă. Armata norvegiană vrea să „evite să fie o povară pentru aparatul de sănătate civil”, care ar fi trebuit să-i furnizeze personal, a menţionat ofiţerul citat.

Anunţul venea la scurt după ce oficialii armatei Norvegiei au anunţat închiderea bazei militare de la Skjold, în zona unde urmau să aibă loc manevrele, după ce un soldat a fost testat pozitiv la Covid-19. Este singurul caz de până acum din rândurile forţelor armate, dar 240 de militari sunt încă în carantină, a mai spus Jakobsen. (N.G.)

Share our work
Ruta arctica, reglementata in Rusia

Ruta arctica, reglementata in Rusia

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a promulgat luni o lege care reglementează pentru prima dată navigaţia pe ruta maritimă arctică, considerată o alternativă la Canalul de Suez.
Legea stabileşte statutul juridic şi limitele rutei de transport şi prevede crearea unui organism administrativ de gestionare a navigaţiei, după cum a informat luni Kremlinul. Documentul include, de asemenea, regulile privind navigaţia şi costul arendării spărgătoarelor de gheaţă necesare pentru a naviga prin această zonă acoperită de gheaţă practic tot anul. Alt obiectiv este construirea de infrastructuri moderne care să garanteze securitatea navelor de-a lungul călătoriei lor.
În septembrie 2011, în cadrul unui forum internaţional, Vladimir Putin a adus argumente solide în susţinerea rutei maritime arctice, subliniind că „această cale arctică este practic cu o treime mai scurtă decât ruta tradiţională”. Considerabila reducere a stratului de gheaţă din Oceanul Arctic în urma încălzirii globale i-a permis acum doi ani unui petrolier rus să deschidă acest itinerar cu ajutorul mai multor spărgătoare de gheaţă. „Schimbările climatice care măresc gradual perioada de navigare şi progresul tehnologic deschid omenirii noi teritorii de descoperit în regiunea arctică. Şi este evident că activitatea economică va creşte”, a spus Vladimir Putin.
De aceea, Rusia va construi noi porturi pe coasta arctică, unde navele se vor putea aproviziona şi vor putea acosta în caz de accident şi care vor dispune de centre de coordonare a operaţiunilor de salvare, a precizat Putin. O navă trebuie să parcurgă 10.600 de kilometri pentru a ajunge, prin nord, din oraşul rus Murmansk (Marea Barents, în apropiere de frontiera cu Norvegia şi Finlanda) în portul chinez Shanghai, iar dacă optează pentru traversarea Canalului de Suez trebuie să străbată 17.700 de kilometri.
„Trebuie să investim în flota de spărgătoare de gheaţă şi în dezvoltarea porturilor”, a afirmat la rândul său premierul rus, Dmitri Medvedev, în cursul unei vizite în Extremul Orient rus. Rusia este singura ţară din lume care deţine o flotă de spărgătoare de gheaţă atomice, fapt pentru care ar avea monopolul rutei.

Share our work