Romania sprijina armata Republicii Moldova

, , , ,
 

Ministrul roman al Apararii Gabriel Oprea l-a decorat anterior pe omologul sau de la Chisinau, Vitalie Marinuta

Ministrul roman al Apararii Gabriel Oprea l-a decorat anterior pe omologul sau de la Chisinau, Vitalie Marinuta

Guvernul Republicii Moldova si-a asumat angajamentul de modernizare a tarii sub aspect politic, economic si social, iar aceste procese se extind si asupra sectorului de Aparare si Securitate, a declarat ministrul Apararii din Republica Moldova, Vitalie Marinuta, in cadrul mesei rotunde cu privire la securitatea regionala si nationala in contextul relatiilor moldo-romane, organizata ieri de Asociatia George C. Marshall din R. Moldova. Vitalie Marinuta s-a referit la importanta pe care o are Romania in procesul de integrare europeana a R. Moldova si promovarii securitatii in regiunea Marii Negre.

Sprijin romanesc

Ministrul Apararii din R.Moldova a mai mentionat ca, in plan militar bilateral, Romania contribuie semnificativ la asistenta tehnico-materiala a Armatei Nationale, asistenta sociala a militarilor si familiilor lor, precum si la instruirea efectivului Armatei Nationale in institutiile de invatamant militar romanesc. Sprijinul financiar si material din partea Romaniei intervine pe fondul reducerii drastice a bugetului Ministerului Apararii de la Bucuresti.
„Adresez sincere multumiri Guvernului Romaniei pentru faptul ca a sporit semnificativ numarul burselor oferite R. Moldova in domeniul invatamintului militar liceal, universitar si postuniversitar”, a accentuat ministrul Marinuta. Ministrul Apararii a sutinut ca tematica mesei rotunde „Securitate prin Cooperare” este actuala si binevenita si a evocat in acest sens rolul Centrului George C. Marshall in pregatirea personalului Armatei Nationale in domeniul politicilor de aparare si securitate. „Datorita raportului diplomatic cu Romania, am edificat un parteneriat strategic in spirit european care a impulsionat relatiile bilaterale. Revigorarea dialogului politic a reanimat mecanismele de cooperare in domeniile social, economic, cultural si desfasurarea proiectelor care reprezinta un interes reciproc pentru ambele state”, a specificat ministrul Apararii, V. Marinuta.Asociatia George C. Marshall din R. Moldova intruneste circa 120 de absolventi ai Centrului European pentru .Studii de Securitate din Germania, iar Moldova participa la cursurile de strategie de aparare si securitate de 10 ani. Centrul European pentru Studii de Securitate din Garmisch – Partenkirchen este un parteneriat de succes americano-german, absolventii caruia isi desfasoara activitatea in diverse institutii ale statului: Administratia Prezidentiala, Parlament, Ministerul Apararii, Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene, Serviciul de Informatii si Securitate, Ministerul Afacerilor Interne, dar si in cadrul unor companii si organisme neguvernamentale.

Eforturi democratice

Scopul Asociatiei George C. Marshall din R. Moldova este de a contribui la evolutia societatii moldovenesti catre o societate democratica moderna, prin sustinerea si promovarea intereselor si valorilor nationale, prin sprijinirea eforturilor de integrare a tarii noastre in structurile politice, economice si de securitate europene si euro-atlantice. Potrivit presedintelui Asociatiei „George C. Marshall” din R. Moldova, colonel (r) Andrei Covrig, asociatia contribuie la dezvoltarea relatiilor dintre civili si militari, la modernizarea institutiilor nationale de securitate si aparare, precum si la sustinerea rolului acestora in societatea moldoveneasca.  De asemenea, asociatia urmareste sa-si aduca contributia la intarirea relatiilor politico-diplomatice, militare si economice ale R. Moldova cu tarile semnatare ale Parteneriatului pentru Pace, statele membre NATO si UE.

Sfidarile globalizarii

„Sfidările induse de procesul globalizării, suprapunerea acestuia cu tendinţele spre regionalizare şi fragmentare generează noi tensiuni şi factori de risc. Multiplicarea continuă a numărului de entităţi ce acţionează pe scena globală prin afirmarea actorilor nonstatali conduce la creşterea complexităţii procesului de luare a deciziilor în politica externă şi de securitate a statelor. Acestor sfidări trebuie să li se răspundă prin forme noi de solidaritate, capabile sa gestioneze un spectru larg de tensiuni şi riscuri şi o gamă variată de manifestare a acestora, cum sunt: tensiunile etnice, traficul de droguri, substanţe radioactive şi fiinţe umane, criminalitatea organizată, instabilitatea politică, reîmpărţirea unor zone de influenţă şi altele. Marile discrepanţe în nivelul de dezvoltare economică, accesul discriminatoriu la educaţie şi apărarea sănătăţii, la resurse esenţiale ale vieţii, la informaţie şi cunoaştere, provoacă grave crize sociale şi generează frustrări. In condiţiile globalizării crizele sociale sunt însoţite, nu o dată, de crize de identitate, generatoare de violenţe neaşteptate” a declarat ambasadorul României la Chisinau, Marius Lazurcă, care a participat la masa rotunda organizata de Asociatia George C.Marshall din Republica Moldova.
„In acest context devine tot mai evident faptul că interesele şi obiectivele de securitate ale statelor pot fi realizate doar prin cooperare internaţională, care să se manifeste nu numai reactiv în situaţii-limită, ci şi preventiv, anticipînd acumularea potenţialului de criză. Cooperarea în domeniul securităţii continuă să se realizeze cu precădere în cadrul organismelor internaţionale şi regionale de securitate. ONU, OSCE şi UE au adus contribuţii specifice la securitatea şi stabilitatea euroatlantică. Consiliul de Securitate al ONU are în continuare o răspundere recunoscută în menţinerea păcii şi securităţii internaţionale” a mai subliniat diplomatul roman.

Rol esential

„NATO continuă să deţină un rol esenţial în întărirea securităţii euroatlantice. Organizaţia Tratatului Antlanticului de Nord a deschis şi a dezvoltat parteneriatul politico-militar, cooperarea şi dialogul consolidat cu alte state, pe baza unei forţe de negociere sporită substanţial în ultimul deceniu, în scopul reafirmării angajamentului pentru prevenirea conflictelor şi managementul crizelor, inclusiv prin operaţiuni de sprijinire a păcii – toate acestea reflectând hotărârea Alianţei de a modela mediul internaţional de securitate.
Cooperarea R.Moldova – NATO se realizează prin intermediul Planului Individual de Acţiuni (IPAP). În cadrul acestui mecanism complex de cooperare, România ca membru al Alianţei a susţinut şi va susţine proiecte importante din domeniul apărării şi securităţii, destinate să consolideze relaţiile dintre R. Moldova şi NATO.
OSCE, reprezentând cea mai cuprinzătoare instituţie regională de securitate, joacă un rol esenţial în promovarea păcii şi stabilităţii, în întărirea securităţii prin cooperare şi în promovarea democraţiei şi drepturilor omului în întreaga emisferă nordică a planetei. OSCE şi-a evidenţiat vocaţia îndeosebi în domeniile diplomaţiei, prevenirii conflictelor, managementului crizelor şi reabilitării postconflict. Pentru R.Moldova, OSCE constituie şi un interes deosebit în calitatea sa de mediator în procesul de reglementare a conflictului transnistrean. Cooperarea bilaterală dintre România şi R.Moldova, şi cea multilaterală oferită de acest mecanism prin participarea unor parteneri strategici în domeniul securităţii conferă premise pentru reluarea negocierilor şi identificarea unei soluţii” a adaugat acesta.

Parteneriat strategic

„Uniunea Europeană a adoptat decizii importante şi a dat un nou impuls eforturilor sale de întărire a securităţii şi dimensiunii de apărare. Dezvoltarea unei politici externe şi de securitate include definirea progresivă a unei politici comune de apărare dar şi redefinirea intereselor sale de securitate în special în vecinătatea apropiată.
Susţinerea aspiraţiilor europene ale Republicii Moldova constituie o prioritate a politicii externe a României. Ca stat membru UE, România insistă pentru un mai mare angajament al Uniunii în Republica Moldova, pentru acordarea de asistenţă financiară europeană şi creşterea contribuţiei Uniunii la finanţarea proiectelor de dezvoltare economică şi socială.
Relaţiile speciale cu Republica Moldova formează un parteneriat strategic, atât în plan politic, cât şi economic, şi sunt promovate de o serie de instrumente în plan bilateral, între care stimularea şi garantarea investiţiilor, acordarea de asistenţă din Fondul de Asistenţă pentru Dezvoltare, stimularea cooperării în domeniul educaţiei, culturii ş.a.” a mai declarat ambasadorul roman.

Marea Neagra, obiectiv strategic al Romaniei

„Regiunea Mării Negre, în ansamblul ei, constituie o temă de interes prioritar pe termen lung pentru politica externă a României. Obiectivele strategice ale României şi partenerilor ei în regiunea Mării Negre sunt: consolidarea stabilităţii democratice, accesul la prosperitate prin proiectele de cooperare regională şi continentală, conectarea la proiectele regionale ale UE.
În plan regional, putem afirma că în ultimii ani am asistat la o degradare a mediului de securitate pe continentul european şi în imediata lui vecinătate. Cele mai ingrijorătoare evenimente care au marcat agenda de securitate au constat în compromiterea regimului de control al armamentelor, mecanism ce a asigurat transparenţa pe continentul european mai bine de două decenii, reapariţia conflictelor militare convenţionale, încălcarea unor principii de drept internaţional cum ar fi inviolabilitatea frontierelor şi respectul suveranităţii naţionale.
O sursă de insecuritate la adresa tuturor statelor din regiunea Mării Negre o constituie perpetuarea conflictelor îngheţate. Apreciem că suntem într-un moment de cotitură în care statele europene trebuie să îşi demonstreze ataşamentul faţă de valorile care au constituit fundamentul stabilităţii în a doua jumatătate a secolului trecut. Prin urmare România va continua să susţină reglementarea conflictului transnistrean şi sprijinirea implicării sporite a UE în identificarea unei soluţii negociate, cu respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale Republicii Moldova.
În politica externă a României, relaţia cu statele din vecinătatea estică şi sud estică se va baza pe solidaritate şi valorificarea oportunităţilor. România va susţine activ parcursul reformist şi democratic al statelor riverane Mării Negre, conştienţi fiind de beneficiile extinderii spaţiului securităţii europene. Pentru România, integrarea europeană a R. Moldova beneficiază de o atenţie specială iar fructificarea oportunităţilor de asistenţă constituie principala dimensiune a cooperării politice, economice, culturale şi în domeniul securităţii” a concluzionat ambasadorul roman la Chisinau, Marius Lazurcă.

Buget redus

Estimările referitoare la cheltuielile totale la nivelul Ministerului Apărării de la Bucuresti indică o reducere graduală în următorii trei ani, acestea putând ajunge, de la 1,29% din PIB în 2010, la 0,73% în 2013, relateaza Mediafax, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Cheltuielile totale la nivelul Ministerului Apărării sunt estimate în 2010 la 6.595 milioane de lei, reprezentând 1,29% din PIB.
Estimările cu privire la cheltuielile totale pentru următorii trei ani indică o scădere graduală. Acestea ar putea ajunge la 4.381 de milioane de lei în 2011 (0,80% din PIB), la 4.668 de milioane de lei în 2012 (0,78% din PIB) şi la 4.840 de milioane de lei în 2013 (0,73% din PIB), potrivit strategiei fiscale pentru perioada 2011 – 2013, document aprobat ieri de Guvernul de la Bucuresti.
În ceea ce priveşte cheltuielile de personal, acestea sunt estimate în 2010 la 2.877 milioane de lei (0,56% din PIB). În 2011 cheltuielile de personal ar urma să fie 2.978 milioane de lei (0,55% din PIB), în 2012 – 3.068 milioane de lei (0,51% din PIB), iar în 2013 – 3.181 de milioane de lei (0,48% din PIB). În ceea ce priveşte cheltuielile de investiţii, se estimează că în 2010 acestea vor fi la nivelul MApN de 663 de milioane de lei (0,13% din PIB). Acestea ar putea scădea la 500 de milioane de lei (0,09%) în 2011. Pentru anul 2012, este indicată valoarea de 672 de milioane de lei (0,11%), iar în 2013 aceste cheltuieli sunt estimate să ajungă la 718 de milioane de lei (0,11% din PIB).

Armata romana sfideaza criza

Recenta remaniere guvernamentala de la Bucuresti a readus in discutie efectele dure ale crizelor politice si economice succesive care au afectat Romania, crize care au avut un impact negativ asupra principalelor institutii de securitate ale statului roman, inclusiv fortele militare romanesti. In pofida termenului limita de 1 septembrie 2010, inaintat de presedintele roman Traian Basescu si premierul Emil Boc, majoritatea ministerelor si altor autoritati centrale si locale nu au implementat masurile privind restructurarea personalului si reducerea cheltuielilor publice.
Printre institutiile cele mai afectate de procesele de restructurare succesive din ultimele doua decenii, se numara si Ministerul Apararii Nationale de la Bucuresti, conform declaratiilor actualului ministru, Gabrie Oprea, incepand cu anul 1990, efectivele armatei romane reducandu-se cu peste 70%. Ministrul Apararii Nationale, Gabriel Oprea, citat de mass-media de la Bucuresti, a declarat recent ca personalul armatei romane s-a redus din 1990 de patru ori. ”Incepand cu anul 1990, armata Romaniei s-a aflat intr-un proces continuu de restructurare, efectivele reducandu-se cu aproximativ 70%, de la 320.000 la aproximativ 80.000. Aceasta reducere de aproape patru ori a personalului a facut ca MApN sa fie singura institutie publica din Romania care a realizat o restructurare atat de semnificativa. In acest an, functionam cu un buget de avarie si este normal sa fim solidari cu poporul roman. Nu ne plangem, ci ne indeplinim misiunile, suntem apreciati de partenerii nostri, iar militarii romani sunt cei mai buni ambasadori ai Romaniei in lume. Armata are angajamente internationale care trebuie respectate si trebuie sa asigure securitatea nationala a Romaniei. (…) Trebuie sa ne adunam in jurul valorilor pe care le avem – armata, biserica – si sa depasim momentele grele prin care trece Romania. Nu putem trece prin aceste momente prin demagogie. Avem nevoie de solutii clare si de dragoste de tara”, a subliniat Oprea.
Intrebat despre pensiile militare, ministrul Apararii a precizat ca mandatul sau a fost indeplinit in privinta pensiilor militare, si anume ca pensiile mai mici de 3.000 de lei sa nu scada odata cu aplicarea noului sistem de calcul al pensiilor.
”In acest context de criza, prin pastrarea la acelasi nivel a 91% din pensiile MApN si a 88% din intreg sistemul de aparare, ordine publica si siguranta nationala, consideram ca ne-am indeplinit obiectivul si, asa cum am promis, pensiile militare sub 3.000 de lei nu vor scadea”, a mai precizat ministrul Gabriel Oprea.

Proces amplu

Conform datelor transmise in exclusivitate agentiei de stiri KARADENIZ PRESS de catre serviciul de presa al Ministerului Apararii, „anul 1990 a reprezentat pentru Armata României punctul iniţial al unui amplu proces de reformare internă şi de transformare, atât din punct de vedere structural, cât şi conceptual, concomitent cu schimbările produse la nivel naţional. Acest proces se circumscrie politicii naţionale de securitate, care a fost puternic polarizată în direcţia integrării în NATO. Perioada 1990 – 2000 a fost marcată de insistente demersuri de aderare la NATO, care au reprezentat tot atâtea argumente de consecvenţă în orientarea politică şi militară a statului român. Obiectivele prioritare ale reformei armatei au fost stabilite prin Planul Naţional de Aderare a României la NATO (ciclurile II – V MAP), Calendarul pentru definitivarea reformei, precum şi alte documente naţionale.
Anii 2001 – 2004 au însemnat pentru Armata României o accelerare a reformei militare, concentrată pe următoarele domenii: restructurarea şi operaţionalizarea forţelor; pregătirea personalului şi a unităţilor pentru sporirea gradului de interoperabilitate cu structurile NATO; participarea la activităţi PfP, operaţiuni în sprijinul păcii şi în cadrul formaţiunilor multinaţionale; îmbunătăţirea managementului şi a structurii personalului din armată: învăţământul militar; planificarea apărării; managementul spaţiului aerian; logistică şi infrastructură” se mai arata in comunicatul Ministerului Apararii.

Obiective majore

În acest context, unul din obiectivele majore ale reformei organismului militar, în domeniul managementului resurselor umane, l-a constituit reducerea efectivelor generale ale armatei, având ca scop realizarea echilibrului între resursele financiare alocate şi cheltuielile de personal, respectând următoarele priorităţi:
♦     scăderea numărului de ofiţeri şi, în mod deosebit, a ofiţerilor cu grade superioare şi a celor cu grade de general;
♦     creşterea numărului de subofiţeri şi soldaţi/gradaţi profesionişti;
♦     reducerea continuă a numărului de militari încorporaţi pentru satisfacerea serviciului militar obligatoriu până la „momentul terminus” -1 ianuarie 2007, când acesta a fost suspendat pe timp de pace;
♦     reducerea numărului de civili şi reorganizarea internă a acestui corp profesional, prin creşterea numărului civililor cu studii superioare încadraţi în posturi de decizie politico-militară, lideri de structuri expert sau experţi şi scăderea numărului celor cu studii medii şi gimnaziale, implicaţi în activităţi de întreţinere şi servicii.
Astfel, din 1990 şi până în prezent, efectivele Armata României s-au redus cu aproximativ 70%, de la 320.000 la 87.000. Această reducere de aproape 4 ori a personalului este singulară în întregul sistem public şi a fost mai accentuată în perioada 1997 – 2003. In primii 12 ani (perioada 1990 – 2002) efectivele de personal militar şi civil ale Armatei României au scăzut de la 320.000 la aproximativ 160.000, adică la jumătate.

Reduceri de efectiv

Măsurile adoptate în domeniul planificării şi controlului fluxurilor de intrare/ieşire a personalului, corelate cu priorităţile menţionate mai sus, au condus la continuarea procesului de reducere a efectivelor, astfel că la începutul anului 2004 alte aproximativ 29.100 de persoane au ieşit din sistem, ajungându-se în perioada de aderare la o cifră de aproximativ 127.000 de persoane, (ofiţeri, subofiţeri, maiştri militari, militari angajaţi pe bază de contract, militari cu termen redus, militari în termen şi salariaţi civili).
După momentul de referinţă al intrării în NATO, reforma domeniului de resurse umane a fost intensificată şi accelerată, prin modificarea şi completarea cadrului legislativ-normativ, care a permis o mai bună adaptare a sistemului de management la cerinţele unei armate moderne, membră NATO.
Anul 2005 este marcat, din punct de vedere al modernizării managementului resurselor umane prin apariţia Concepţiei privind modernizarea managementului resurselor umane în Armata României, document ce decurge din Strategia de Transformare a Armatei României, care abordează unitar problematica resurselor umane, proiectând politicile şi direcţiile de acţiune în următorii ani.
Concomitent cu modernizarea sistemului de management resurse umane, a continuat procesul de reducere şi restructurare a efectivelor armatei, în anii 2005 şi 2006, după cum urmează:
–  2005 – 14.700 persoane;
–  2006 – 7.000 persoane.

Final de proces

Pe parcursul anului 2008 au fost implementate unele măsuri iniţiate în anul precedent la nivelul Ministerului Apărării Naţionale şi aprobate de C.S.A.Ţ. privind finalizarea procesului de redimensionare a structurilor armatei, reuşindu-se astfel reducerea efectivelor cu 2.250 de funcţii. Ultima reducere semnificativă de posturi s-a realizat în anul 2009, la nivelul structurilor centrale ale Ministerului Apărării Naţionale, când numărul acestora a fost diminuat cu 21%. Aceste reduceri succesive au determinat ca în anul 2010, efectivele să atingă un număr de aproximativ 87.000.
Actuala structură de personal a Ministerului Apărării Naţionale asigură îndeplinirea misiunilor pe teritoriul naţional şi respectarea angajamentelor asumate faţă de organismele internaţionale.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *