Ministerul de Interne din Romania acuza EUROPOL

, , , ,
 

EUROPOLMAI isi exprima unele rezerve cu privire la o serie de concluzii la care EUROPOL a ajuns “ca urmare a interpretarilor analitice, indeosebi in ceea ce priveste crearea unei legaturi de cauzalitate intre aderarea Romaniei la spatiul Schengen si proliferarea criminalitatii organizate in UE”, precizeaza Ministerul Administratiei si Internelor. In data de 4 mai 2011, EUROPOL a publicat pe site-ul oficial Raportul anual privind amenintarea pe care o reprezinta criminalitatatea organizata la nivelul UE (Organised Crime Threat Assessment – OCTA). Raportul din acest an include rezultatele din punctul de vedere al infractiunilor avand ca obiect bunuri de larg consum, gruparile infractionale si zonele geografice de operare ale acestora. Raportul confirma prevalenta a cinci puncte nodale in UE si reprezinta o baza pentru identificarea proritatilor statelor membre in domeniul criminalitatii si, in consecinta, a actiunilor care se vor desfasura in baza acestor prioritati. Asa cum s-a intamplat si in cazul celorlalte rapoarte anuale, calitatea produselor pe care EUROPOL le ofera agentiilor de aplicare a legii de pe teritoriul statelor membre UE este una foarte ridicata, constatarile de la nivelul acestei institutii europene fiind de real folos in orientarea politicilor de securitate si ordine publica. Acestea sunt utilizate in cadrul procesului de stabilire de noi prioritati de actiune in domeniul combaterii criminalitatii organizate si imbunatatire a calitatii punerii in practica a conceptului de intelligence led policing la nivelul autoritatilor de aplicare a legii din Romania. Raportul OCTA 2011 este un raport exhaustiv care reflecta situatia infractionala la nivel global, care contine referinte la toate statele membre in mod egal, fara a identifica in mod special Romania sau Bulgaria pe harta infractionala europeana.

Reprosurile MAI

Cu toate acestea, MAI isi exprima unele rezerve cu privire la o serie de concluzii la care specialistii EUROPOL au ajuns ca urmare a interpretarilor analitice, indeosebi in ceea ce priveste crearea unei legaturi de cauzalitate intre aderarea Romaniei la spatiul Schengen si proliferarea criminalitatii organizate in UE. Aceasta legatura este cu atat mai surprinzatoare cu cat ariile de actiune ale principalelelor grupari de crima organizata nu interfereaza cu spatiul geografic creat ca urmare a extinderii spatiului Schengen. Aderarea Romaniei la spatiul Schengen creeaza o frontiera externa cu Moldova, Serbia si Ucraina, insa grupurile de crima organizata din aceste tari nu au fost identificate ca avand un impact major asupra securitatii UE, iar rutele folosite de principalele grupari de crima organizata (de origine albaneza, lituaniana ori din statele fostei Uniuni Sovietice) nu interfereaza cu teritoriul Romaniei. Mai mult decat atat, studiile intocmite la nivelul Politiei Romane nu au reliefat cazuri in care grupari de crima organizata formate din cetateni romani sa fi favorizat intrarea si organizarea unor grupari de acelasi tip, pe teritoriul UE, formate din cetateni terti. Potrivit Ministerului Administratiei si Internelor, “desi partea romana a semnalat aceste aspecte in cadrul procesului de consultare aferent intocmirii OCTA, marea majoritate a observatiilor noastre nu a fost luata in considerare”. “Totodata, Romania a atras atentia asupra neconcordantei dintre informatiile cuprinse in documentele de raportare/analiza ale altor institutii europene, fiind solicitata, in acest sens, o corelare a acestora, anterioara definitivarii si publicarii OCTA. Precizam ca, atat anterior publicarii raportului, cat si ulterior, MAI a solicitat ca EUROPOL sa comunice motivele care au stat la baza respingerii modificarilor si argumentelor propuse de Romania, precum si documentele care sustin unele concluzii existente in studiul EUROPOL”, sustine MAI de la Bucuresti. “In ceea ce priveste referirile la gruparile infractionale de etnie roma, trebuie subliniat ca unul din principiile in baza carora MAI isi desfasoara activitatea este principiului nediscriminarii. In acest context, evident, nu pot fi folosite date defalcate in functie de etnie, religie, statut social ori profesional sau pe baza oricaror alte criterii discriminatorii, nici din perspectiva traficantilor si nici din cea a victimelor”, mai spune ministerul de Interne, care continua: “nu se cunoaste numarul gruparilor infractionale cu componenta etnica de origine roma, dar opinam ca invocarea acestui detaliu in raportul OCTA este cel putin lipsita de fundament. In acest sens, si avand in vedere faptul ca etnicitatea persoanelor nu este mentionata in documentele de identitate ale niciunuia dintre cetatenii UE, este de neinteles in functie de ce criterii este facuta o astfel de departajare intre gruparile de infractori cu componenta etnica roma si celelalte grupari de infractori, fara componenta etnica roma”.

Gruparile criminale si aderarea Romaniei si Bulgariei la Schengen

Europa de Sud-Est devine principala poarta de acces in Uniunea Europeana pentru traficul de droguri, arme si fiinte umane, releva un raport EUROPOL, care ar putea afecta incercarile Romaniei si Bulgariei de aderare la spatiul Schengen, se arata intr-un raport al oficiului de politie al UE, EUROPOL, facut public miercuri. Studiul OCTA a fost realizat pe baza a peste 70.000 de pagini de informatii secrete obtinute de la forte separate de politie in ultimii doi ani. „Dintre toate centrele, cel din sud-est a cunoscut cea mai mare expansiune in ultimii ani, ca rezultat al traficului tot mai mare prin Marea Neagra, al proliferarii multor rute balcanice pentru marfuri ilegale spre si din UE si al semnificativei cresteri a imigratiei ilegale prin Grecia. Aceste evolutii din regiune au contribuit la formarea unei axe balcanice pentru traficul spre UE”, se arata in studiul, citat de Agerpres. Porturile, mai ales, joaca rolul de placa turnanta a infractionalitatii, raportul indicand pentru zona sud-estica in special portul Constanta. In acelasi timp, Ungaria a devenit o zona importanta de tranzit pentru gruparile mafiote.

Moldova, aratata cu degetul

Raportul noteaza ca, in timp ce grupurile de crima organizata devin tot mai multietnice si celulare, bandele vorbitoare de albaneza reprezinta una din cele mai mari probleme. „In cadrul UE, grupurile vorbitoare de albaneza sunt active in traficul de cocaina, heroina, droguri sintetice si cannabis”, se specifica in raport. „Infractorii vorbitori de albaneza sunt recunoscuti pentru folosirea unei forte extreme. Numerosi membri ai acestor grupari au capatat experinte in trecut in cadrul serviciilor secrete, politiei si unor diverse organizatii paramilitare”, se mai arata in document. In privinta traficului de arme, raportul vorbeste despre ‘mari depozite ilegale’ in Albania, Bosnia si Croatia si despre ‘acces la cantitati considerabile de arme cum ar fi lansatoare de rachete antitanc si echipament antiaerian’. „Grupurile vorbitoare de albaneza, cele turcesti si cele din fosta Uniune Sovietica incearca sa-si extinda interesele in UE si ar putea exploata oportunitatile din posibila aderare a Bulgariei si Romaniei la spatiul Schengen si recentele si posibilele viitoare masuri de eliminare a vizelor de intrare in UE pentru statele din Balcanii de Vest, Ucraina si Republica Moldova”, se precizeaza in raport.

Raport obiectiv?

„Am redactat un raport obiectiv fara influenta politica. Depinde de decidentii politici sa aleaga felul de a reactiona. Vom inainta studiul ministrilor de interne ai statelor din UE in luna iunie si va depinde de ei sa faca vreo modificare a prioritatilor UE”, a declarat pentru EUObserver directorul EUROPOL, Rob Wainwright. „Posibila aderare la Schengen a Bulgariei si Romaniei si liberalizarea regimului vizelor pentru Ucraina – acestea ar putea fi considerate noi oportunitati pentru crima organizata. Insa nu ar trebui sa supraestimam puterea actualelor aranjamente de frontiera. Au gasit deja multe moduri de a opera in UE”, a adaugat el. Wainwright a subliniat ca este dificil de vorbit de o ‘liga a campionilor’ a principalelor bande criminale din Europa, din cauza relatiilor complexe dintre acestre grupuri, insa a precizat ca cele vorbitoare de albaneza, cele vest-africane, organizatiile italiene ‘traditionale’ si grupurile lituaniene si poloneze ‘emergente’ reprezinta amenintari foarte mari. Studiul mai noteaza ca bandele exploateaza revoltele din Libia si Tunisia. „Gruparile de crima organizata ajuta cateva mii de imigranti ilegali, in majoritate de origine tunisiana, in incercarea lor de a traversa Marea Mediterana si de a ajunge in Europa”, noteaza documentul citat. „Numarul mare si in crestere de imigranti ilegali din tari si regiuni in care grupurile islamiste teroriste sunt active – precum Cecenia, Afganistan, Irak, Pakistan si Somalia – creeaza posibilitatea ca diverse canale pentru imigratie ilegala sa fie folosite tot mai mult de cei care incearca sa angajeze activitati teroriste in UE”, specifica documentul.

Romania si EUROPOL

EUROPOL (Oficiul European de Politie) are sediul la Haga, in Olanda, si reprezinta una din autoritatile UE de aplicare a legii. Devenit operational de la 1 iulie 1999, EUROPOL functioneaza 24/7, avand ca obiectiv sa contribuie la asigurarea unei Europe mai sigure in sprijinul autoritatilor de aplicare a legii din statele membre UE in combaterea criminalitatii internationale grave si a terorismului. Personalul include experti detasati de catre statele membre UE si de catre partenerii din state care nu sunt membre ale UE. EUROPOL colaboreaza indeaproape cu autoritatile de aplicare a legii din toate aceste state, precum si cu organizatiile internationale de profil. Avand in vedere ca functionarii EUROPOL nu au dreptul sa efectueze arestari in mod direct, aceasta institutie sprijina structurile cu atributii de aplicare a legii prin colectarea, analizarea si diseminarea informatiilor, precum si prin coordonarea operatiunilor. Astfel, analiza reprezinta una din principalele activitati, EUROPOL realizand cu regularitate evaluari care ofera analize aprofundate si de perspectiva referitoare la criminalitate si terorism in UE. Evaluarea amenintarii pe care o reprezinta criminalitatea organizata la nivel european (OCTA) identifica si evalueaza pericolele care apar. Cu o aparitie anuala / bi-anuala, OCTA face o descriere a structurii grupurilor de criminalitate organizata si a modului in care opereaza acestea, precum si a principalelor tipuri de criminalitate care afecteaza UE. Raportul UE privind situatia si tendintele terorismului (TE-SAT), publicat anual, ofera o situatie detaliata a terorismului in UE. Aceste documente se concentreaza, de la an la an, pe diverse domenii ale activitatii de criminalitate si terorism, in functie de cerintele situatiei, principalele prioritati fiind grupurile de criminalitate internationala si terorism. Romania a devenit membru EUROPOL in urma acordului semnat la Bucuresti la data de 25 noiembrie 2003. Acest acord a fost ratificat prin Legea nr. 197//2004 (MO 498/2004) si a intrat in vigoare la 8 iulie 2004. Punctul national de contact intre EUROPOL si autoritatile competente din Romania este reprezentat de Unitatea Nationala EUROPOL – structura a Centrului de Cooperare Politieneasca Internationala din cadrul MAI/I.G.P.R. care a devenit operationala la 1 august 2004. Cooperarea se realizeaza prin schimbul de date si informatii pe linie infractionala, conform mandatului EUROPOL si participarea la dosarele de analiza ale EUROPOL.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *