Gagauzia continua "razboiul declaratiilor" impotriva autoritatilor de la Chisinau

, , , , , , ,
 
Gagauzia, o noua problema pentru Republica Moldova

Gagauzia, o noua problema pentru Republica Moldova

Başcanul Găgăuziei, Mihail Formuzal, a fost nevoit sa dezminta afirmaţiile potrivit cărora Găgăuzia ar intenţiona să înfiinţeze un serviciu de securitate propriu, relateaza mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ-PRESS. Solicitat de jurnalişti să comenteze afirmaţiile privind presupusa intenţie de înfiinţare a instituţiei respective, başcanul a spus: „Eu nu am văzut niciun document oficial în acest sens, nu există niciun fel de iniţiative înregistrate. Conducerea autonomiei nu are asemenea planuri, astfel că nici nu avem ce comenta” a declarat Formuzal dupa recenta sedinta a Sfatului bătranilor, convocat la Comrat.
La randul sau, si preşedintele Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitri Constantinov, membru important al Partidului Democrat din Moldova, a declarat şi el că nu susţine o asemenea iniţiativă. „Dacă există divergenţe între Chişinău şi Comat, despre acestea trebuie să se discute, nu să fie luate decizii care să le agraveze”, a afirmat Constantinov.

KGB gagauz

Reamintim ca anterior, deputatul Adunării Populare a Găgăuziei, Ivan Burgundji, cunoscut pentru declaratiile sale dure impotriva autoritatilor republicane de la Chisinau, a precizat că Găgăuzia „trebuie să aibă un analog propriu al Serviciului de Informaţii şi Securitate, care să nu depindă de autorităţile centrale”.
„Atunci cînd autorităţile administrative şi centrale ignoră drepturile şi atribuţiile Găgăuziei, trebuie să se procedeze la înfiinţarea unor subdiviziuni de informaţii proprii cu potenţial regional, subordonate direct conducerii Găgăuziei. O asemenea structură nouă este menită să apere interesele regiunii în condiţiile în care Chişinăul ignoră drepturile găgăuzilor”, afirmase Burgundji.
Potrivit lui, serviciul de securitate regional ar urma „să elaboreze un mecanism capabil să blocheze orice tentativă de subminare a economiei regiunii, dar şi să lupte împotriva terorismului şi a crimei organizate”. Acesta considera că actuala direcție a Serviciului de Informații și Securitate care activează pe teritoriul Găgăuziei nu face nimic concret pentru regiune deoarece îndeplinește doar indicațiile puterii centrale de la Chișinău.

Bomba secesionista

Reamintim ca anterior, Adunarea Populară a Găgăuziei, legislativul regional de la Comrat, a anuntat ca va initia consultarile publice cu locuitorii si oficialitatile din localitatile din autonomie pe marginea recentului apel al unui grup de initiativa care a solicitat iesirea Găgăuziei din componenţa Republicii Moldova. Deputatul Ivan Burgundji, şeful comisiei pentru probleme juridice, drepturile omului, legalitate, ordine de drept, politica informaţională şi mass-media din cadrul Adunarii Populare a Găgăuziei a semnat o decizie in acest, in care se subliniaza ca in “cei 18 ani de cand Găgăuzia se află în componenţa Moldovei au arătat că, în practică, autorităţile de la Chişinău nu doresc să fie garantul executării normelor Legii cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei, (…) nu tind să îi îndeplinească normele”.

Constitutie revizuita

“În aceşti ani, Găgăuzia a pierdut posibilitatea de a-şi delega reprezentanţii în parlamentul ţării, legislaţia republicii Moldova nu a fost ajustată nici pînă acum la normele legii cu privire la Găgăuzia, asa cum cere hotărîrea Parlamentului ţării (…). Dimpotrivă, Parlamentul Republicii Moldova continuă să adopte legi care contravin în mod direct normelor legii menţionate şi intereselor Găgăuziei”, se mai afirma in decizia semnata de fostul reprezentant al Gagauziei la Tiraspol. „Conducerea ţării a proclamat obiectivul strategic de integrare în Uniunea Europeană fără a ţine cont de opinia Găgăuziei” mai subliniaza comunicatul, autorii considerand oportuna analizarea de catre Gagauzia a posibilitatii “de revizuire a acordului său pentru autodeterminare în componenţa Moldovei din anul 1994″.
In cazul în care autorităţile de a Chişinău nu îşi vor reconsidera politica în raport cu Găgăuzia, grupul de iniţiativă va cere desfăşurarea pînă în decembrie 2015 a referendumului pentru retragerea Găgăuziei din componenţa Republicii Moldova şi revenirea în cadrul Republicii Găgăuze independente, proclamate pe 19 august 1990. Surse locale, citate de mass-media, au mai subliniat ca, in cadrul respectivului referendum, populatia va mai fi consultata cu privire la posibilitatea aderarii Gagauziei la Comunitatea Economica Eurasiatica.

Republica Găgăuză

”Pană la summitul de la Vilnius trebuie abordata problema autodeterminarii poporului găgăuz, pentru a crea o Republică Găgăuză normală”, a declarat primarul orașului Ceadîr-Lunga, Gheorghe Ormanji, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Declarația a fost făcută la Comrat, în cadrul recentelor audieri publice privind eventualitatea ieșirii Găgăuziei din componența Republicii Moldova. Ormanji a menționat că Republica Moldova, convențional, poate fi împărțită în cateva sectoare: Centrul – raionul ”socialismului dezvoltat”, cu pavaj, mașini și femei frumoase; Bălți, care poate fi numit stat; Transnistria și Găgăuzia.
Primarul de Ceadîr-Lunga, unul din liderii Partidului Democrat în Găgăuzia, a menționat că ”găgăuzii nu vor avea nimic de pierdut”. ”În prezent, deseori auzim că mulți doresc în Europa. Oamenii trebuie să decidă singuri. părerea mea este că majoritatea populației dorește să adere la Uniunea Vamală”, a conchis Ormanji.

Axa Formuzal-Voronin

Propunerea de a acorda Transnistriei statut de republică în componența Moldovei este temeinică, din punctul de vedere al reintegrării țării, a precizat bașcanul (guvernator) Găgăuziei, Mihail Formuzal, comentand recenta declarație a președintelui PCRM, Vladimir Voronin.  În opinia lui Formuzal, reintegrarea țării va fi posibilă doar atunci, cînd Chișinăul va fi dispus să respecte interesele și doleanțele locuitorilor din stînga Nistrului. “Majoritatea declarațiilor funcționarilor moldoveni care se ocupă de reglementarea diferendului transnistrean sînt făcute de pe poziție de amenințări. Este evident că, în asemenea condiții nu poate fi vorba de nicio apropiere cu Tiraspolul. Moldova poate spera la o perspectivă îndepărtată de reintegrare, doar dacă va recunoaște dreptul Transnistriei la cele mai largi împuterniciri posibile, inclusiv la dreptul la veto asupra deciziilor care afectează interesele populației din regiune”, a declarat Formuzal pentru Gagauzlar.md.

Gagauzia, egala cu Transnistria

Guvernatorul a subliniat că denumirea statutului republicii nu este cea mai importanta, Formuzal menționand că, în cazul unui asemenea scenariu de reintegrare a țării, Comratul va insista asupra acordării Găgăuziei unui statut similar. ”Am spus în repetate rînduri și continui să cred că stabilitatea și durabilitatea dezvoltării Moldovei unite poate fi asigurată doar în condițiile asigurării egalității statutului Găgăuziei și Transnistriei. În timpul discursurilor din localitățile autonomiei, Vladimir Voronin a vorbit nu o dată anume despre o asemenea formulă de reintegrare a țării. Chiar dacă acum liderul comuniștilor vine cu alte lozinci, noi rămînem pe aceleași poziții”, a conchis Formuzal.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *