Dezarmarea SUA-Rusia ar putea dauna interselor Europei de Est

, , , , ,
 

Dezarmarea nucleara ruso-americana ameninta stabilitatea Europei de Est

Dezarmarea nucleara ruso-americana ameninta stabilitatea Europei de Est

Negocierile pentru dezarmare intre Statele Unite si Rusia ar putea fi contrare intereselor Europei de Est si tarilor baltice, a declarat duminica presedintele Lituaniei, Dalia Grybauskaite. Grybauskaite a declarat ca acesta este motivul pentru care a refuzat sa participe la o reuniune, la Praga, in aprilie, a presedintelui american, Barack Obama, cu sefii de stat si de Guvern din zece tari din Europa Centrala si de Est. Obama tocmai semnase, cu presedintele rus, Dmitri Medvedev, in capitala ceha, un acord istoric asupra reducerii arsenalelor nucleare ruse si americane, noul Tratat START.
„A avut legatura cu negocierile intre SUA si Rusia asupra dezarmarii la scara mondiala, in special in Europa”, a declarat Grybauskaite, raspunzand unei intrebari cu privire la motivul hotararii sale de a boicota intalnirea. „Vazand ca acest lucru ar putea intra in contradictie cu interesele Europei de Est si tarilor baltice, nu am vrut sa merg sa beau sampanie pentru a sarbatori o asemenea perspectiva”, a subliniat ea, citata de presa internationala, preluata de agentia KARADENIZ PRESS.
Presedintele Lituaniei a hotarat ca premierul Andrius Kubilius sa o inlocuiasca la aceasta intalnire cu Obama, care avea ca scop sa diminueze temerile est-europenilor. Grybauskaite a declarat, atunci, ca noile prioritati ale politicii externe americane ar arata ca „Europa nu mai este la fel de importanta ca anterior”. In ultimii ani, Lituania, membra a Uniunii Europene si NATO din 2004, a criticat frecvent Rusia si a fost un aliat fidel al Statelor Unite. Dar, Grybauskaite a insistat asupra independentei Lituaniei de a lua hotarari atat fata de Washington, cat si fata de Moscova. „Statele Unite raman partenerul strategic cel mai important, in planul securitatii si al NATO, dar Lituania nu vrea sa fie nici executantul politicii externe americane, nici al Rusiei. Lituania va pune in aplicare propria sa politica externa”, a lansat Grybauskaite.

Putin nu crede inca in relansarea relatiilor cu SUA

Premierul rus, Vladimir Putin, a declarat recent ca doreste sa creada in relansarea relatiilor dintre Rusia si Statele Unite, conform unui interviu acordat ziarului Kommersant. „Vreau cu adevarat sa cred” in posibilitatea relansarii relatiilor bilaterale, a precizat Putin, observand ca actuala administratie americana incearca, la randul sau, sa imbunatateasca relatiile cu Rusia, transmite Mediafax. „Dar exista si altceva. Spre exemplu, reinarmarea Georgiei, care continua. De ce se intampla acest lucru?”, adauga Putin. In urma conflictului din august 2008, pentru controlul asupra regiunii separatiste Osetia de Sud, Rusia a criticat Statele Unite de mai multe ori pentru ca a livrat armament Georgiei. Un alt subiect de disputa il reprezinta planul scutului american antiracheta in Europa. „Ne-am exprimat de mai multe ori pozitia fata de scutul antiracheta”, a declarat Putin. Se pare ca s-a stabilit ca nu vor exista sisteme antiracheta in Polonia. Perfect! Dar, in acelasi timp, se anunta ca vor exista astfel de planuri in alte tari europene. Iar atunci, unde este relansarea relatiilor?”, adauga Putin, considerand ca presedintele SUA, Barack Obama, era „sincer” cand vorbea de relansarea relatiilor. „Nu stiu ce poate si ce nu poate. Vreau sa vad daca va reusi sau nu. Dar doreste acest lucru. Simt ca aceasta este dorinta sa sincera”, adauga premierul rus.

Lituania, 20 de ani de la independenta fata de URSS

Lituania a marcat in martie aniversarea a 20 de la declararea independentei sale fata de Moscova, ea fiind republica sovietica ce a dat startul destramarii URSS. „Astazi este o zi speciala”, a declarat presedintele Dalia Grybauskaite, adresandu-se lituanienilor din sala Parlamentului unde a avut loc votul decisiv din 11 martie 1990. „In urma cu 20 de ani, restabilirea statului nostru, a apararii sale, consolidarea sa erau o necesitate inteleasa personal de fiecare dintre noi”, a continuat Grybauskaite, in varsta de 53 de ani. Sedinta a inceput cu difuzarea unei secvente istorice filmate in acea zi. Inregistrarea il prezinta pe presedintele Parlamentului din perioada respectiva, Vytautas Landsbergis, liderul Sajudis, o miscare pentru independenta infiintata cu doi ani inainte, enumerand cu voce tare rezultatele votului: nici un vot impotriva, 124 de voturi pentru si sase abtineri.Adunarea prezenta joi, ca un ecou la cea din urma cu 20 de ani, a aplaudat. In prezent in varsta de 77 de ani, Landsbergis a revenit joi in aceeasi sala, iar publicul, intre care femei imbracate in costume populare, l-a aclamat in picioare. „Cei (…) care vorbeau cu voce tare despre dreptul de a avea propria patrie erau considerati visatori, adeseori chiar visatori periculosi”, a subliniat Landsbergis, disident sovietic devenit primul presedinte al Lituaniei si in prezent deputat european.
„Dupa 50 de ani de opresiune violenta, Lituania si-a urmat visul”, a adaugat el. „Evenimentele din 11 martie au fost o turnura pentru revenirea democratiei in Europa Centrala si Orientala”, a declarat intr-o scrisoare, citita in cursul sedintei, presedintele american, Barack Obama. „In perioada respectiva, acesti cetateni curajosi nu puteau sa prevada impactul actiunilor lor dar nu au pierdut nimic din hotararea lor. Au devenit o sursa de speranta”, a declarat presedintele american. Ca si vecinele sale de la Marea Baltica, Letonia si Estonia, Lituania a fost absorbita de URSS in timpul celui de-al doilea razboi mondial si marcata de deportarea a sute de mii de cetateni in Siberia si Asia Centrala in anii 1940 si 1950. Moscova a pastrat controlul solid asupra acesteia pana in 1985, cand a ajuns la putere Mihail Gorbaciov cu politicile sale de reforme. Miscarile disidentilor au castigat teren de atunci in tot blocul comunist. Regimurile din tarile-satelit ale URSS, cum ar fi Polonia sau Germania de Est s-au prabusit in 1989. Lituania a fost prima republica sovietica ce s-a desprins din URSS, urmata la scurt timp de Estonia si Letonia. Libertatea sa a fost castigata dur. In fata refuzului lituanienilor de a renunta la separare, Moscova a impus o blocada economica inainte de a incerca sa reprime militar miscarea din ianuarie 1991, provocand moartea a 14 persoane si ranirea catorva sute de civili lituanieni. URSS a recunoscut pana la urma independenta Lituaniei dupa o lovitura de stat esuata a „durilor” din Partidul Comunist la Moscova in 1991. Uniunea Sovietica a disparut oficial patru luni mai tarziu. Tarile baltice intretin de atunci relatii dificile cu Moscova, in special de la aderarea lui la UE si NATO, in 2004.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *