de Isac Mihai | apr. 11, 2024 | Știri
Umbrită de războiul din Fâşia Gaza, dar și de alte conflicte care afectează populații musulmane, lună sfântă a Ramadanului se încheie pentru milioane de musulmani din întreaga lume.
Arabia Saudită, care găzduieşte Mecca şi Medina, cele mai sfinte locuri ale islamului, a declarat miercuri începutul Eid al-Fitr, festivalul întreruperii postului.
Musulmanii din multe alte ţări, cum ar fi Qatarul, Emiratele Arabe Unite şi Turcia, sărbătoresc, de asemenea, în această zi.
Sfârşitul lunii de post este determinat de observarea lunii noi. Copiii, în special, primesc cadouri şi dulciuri cu ocazia Eid-ului.
În timpul lunii musulmane de post, care a început anul acesta la începutul lunii martie, credincioşii musulmani se abţin de la mâncare, băutură, fumat şi relaţii sexuale între răsăritul şi apusul soarelui. Postul este unul dintre cei cinci stâlpi ai islamului.
Potrivit estimărilor, în întreaga lume sunt circa 1,9 miliarde de musulmani, cele mai populate ţări cu majoritate musulmană fiind Indonezia, India, Pakistanul şi Bangladeshul.
Peste 1,5 milioane de credincioşi musulmani au venit să se roage pe Esplanada Moscheilor din Ierusalim în luna Ramadanului, care se încheie săptămâna aceasta, fără să se fi înregistrat „tulburări semnificative” şi nici episoade violente, a transmis marţi poliţia israeliană într-un comunicat preluat de agenţia EFE.
În contextul unui Ramadan atipic ca urmare a războiului din Fâşia Gaza, Israelul a sporit anul acesta dispozitivul de securitate în oraşul sfânt.
Potrivit poliţiei israeliene, pe parcursul acestei luni au fost arestaţi cel puţin 100 de suspecţi pentru „incitare şi sprijin pentru terorism”, ceea ce în Israel poate să însemne inclusiv simpla afişare în public a drapelului palestinian. Alţi 172 de palestinieni au fost arestaţi pentru intrare ilegală în Israel, dintre care 15 la sosirea la Moscheea Al-Aqsa.
Al treilea loc sfânt al islamului, Esplanada Moscheilor, unde se află şi moscheea Al-Aqsa, este construită pe ceea ce evreii numesc Muntele Templului, locul cel mai sacru al iudaismului, în Ierusalimul de Est, sectorul din oraşul sfânt ocupat şi anexat de Israel.
În timp ce acest loc sfânt este administrat de Iordania, Israelul impune acolo restricţii, în special asupra numărului credincioşilor musulmani care pot veni în acel loc şi de asemenea asupra vârstei acestora.
Anul acesta Israelul a înăsprit restricţiile de intrare în Ierusalim pentru palestinienii rezidenţi în Cisiordania ocupată, astfel că li s-a permis venirea la rugăciunile de vineri numai bărbaţilor cu vârste de peste 55 de ani, femeilor cu vârste de peste 50 de ani şi copiilor de până la vârsta de 10 ani.
Guvernul premierului israelian Benjamin Netanyahu a motivat această decizie ca măsură de securitate pentru credincioşi, afirmând că mulţi dintre tinerii palestinieni musulmani au anumite „legături cu terorismul Hamas”.
Ramadanul este o lună sfântă în calendarul islamic, considerată a noua lună a anului. Este cunoscută ca perioada de post (sau „Sawm” în arabă) pentru musulmani din întreaga lume. Postul în timpul Ramadanului este unul dintre cei cinci stâlpi ai Islamului și este obligatoriu pentru toți musulmanii adulți, cu excepția celor care sunt bolnavi, călătoresc, sunt însărcinate, alăptează, au menstruație sau suferă de alte condiții care îi scutesc de această practică.
Iată câteva aspecte importante despre Ramadan:
Postul: În timpul Ramadanului, musulmanii se abțin de la mâncare, băutură (inclusiv apă), fumat și activități sexuale de la răsăritul până la apusul soarelui. Scopul postului este de a cultiva autodisciplina, compasiunea față de cei săraci și nevoiași, și apropierea de Allah (Dumnezeu).
Suhur și Iftar: Suhur este masa consumată înainte de începerea postului, înainte de răsăritul soarelui, iar Iftar este masa cu care se încheie postul, după apusul soarelui. Este tradițional să se înceapă Iftarul cu câteva curmale și apă, urmat de o masă mai consistentă.
Rugăciune și reflecție spirituală: Pe lângă cele cinci rugăciuni zilnice, musulmanii efectuează o rugăciune specială numită „Tarawih” în timpul nopților de Ramadan. Este, de asemenea, o perioadă pentru lecturarea și recitarea Coranului, reflecție spirituală și rugăciune intensificată.
Zakat și acte de caritate: Ramadanul este, de asemenea, o perioadă în care musulmanii sunt încurajați să practice generozitatea și să ofere zakat (caritate obligatorie) și alte acte de caritate celor nevoiași.
Laylat al-Qadr: Una dintre cele mai sfinte nopți din Ramadan este Laylat al-Qadr (Noaptea Destinului), care marchează noaptea în care se crede că Coranul a fost revelat profetului Muhammad. Aceasta este considerată a fi o noapte a destinului și a iertării, iar musulmanii se roagă intens și caută binecuvântările lui Allah în această noapte.
Eid al-Fitr: Ramadanul se încheie cu sărbătoarea Eid al-Fitr, care marchează sfârșitul lunii de post. Această sărbătoare este marcată de rugăciuni speciale, mese festive, daruri și acte de caritate către cei nevoiași.
Ramadanul este o perioadă de profundă spiritualitate, reflecție și comunitate pentru musulmani. Este o ocazie de a se purifica spiritual, de a se apropia de Allah și de a-și consolida credința și disciplina.
Numărul exact de musulmani din lume variază în funcție de diferite estimări, dar se crede că sunt aproximativ 1,8 miliarde până la 2 miliarde de musulmani la nivel global, ceea ce reprezintă aproximativ 24-25% din populația mondială. Islamul este a doua cea mai mare religie din lume, după creștinism.
Iată câteva dintre țările cu cea mai mare populație musulmană:
Indonezia: Cu peste 230 de milioane de musulmani, Indonezia este țara cu cea mai mare populație musulmană din lume. Islamul este religia dominantă în această țară din Asia de Sud-Est.
Pakistan: Pakistanul are o populație musulmană de aproximativ 220 de milioane de persoane, fiind a doua țară ca număr de musulmani.
India: Deși India este o țară cu o majoritate hindusă, are și o populație musulmană semnificativă, estimată la peste 200 de milioane de persoane.
Bangladesh: Această țară din Asia de Sud are o populație musulmană de aproximativ 150 de milioane de persoane.
Egipt: În Egipt, populația musulmană este de aproximativ 100 de milioane de persoane.
Nigeria: Nigeria este cea mai populată țară din Africa, iar aproximativ jumătate din populația sa este musulmană, ceea ce înseamnă aproximativ 90 de milioane de musulmani.
Iran: Majoritatea populației Iranului, care este de aproximativ 83 de milioane de persoane, este musulmană, majoritatea fiind șiiți.
Turcia: Turcia are o populație musulmană de aproximativ 82 de milioane de persoane.
Alte țări cu populații musulmane semnificative includ Algeria, Maroc, Arabia Saudită și Irak.
de Popescu Paul | apr. 1, 2024 | Știri
Ambasadele și consulatele României încep să elibereze vize Schengen, relatează Ministerul român al Afacerilor Externe (MAE). Începând de duminică, misiunile diplomatice şi consulare ale României eliberează vize uniforme de scurtă durată – vize Schengen, care permit cetăţenilor terţi să călătorească direct din România şi fără demersuri suplimentare în scop turistic sau de afaceri către celelalte state ale spaţiului Schengen.
„Începând de azi, misiunile diplomatice şi consulare ale României eliberează vize uniforme de scurtă durată – vize Schengen. Acestea vor permite cetăţenilor terţi să călătorească direct din România şi fără demersuri suplimentare în scop turistic sau de afaceri către celelalte state ale spaţiului Schengen”, declară ministrul de Externe, Luminiţa Odobescu, conform unui comunicat al MAE.
Şederile în România vor fi considerate şederi în spaţiul Schengen şi vor fi incluse în calculul şederii de maximum 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile.
De asemenea, România va emite vize uniforme (Schengen) începând cu 31 martie. Aceste vize vor permite călătoriile în spaţiul Schengen pentru şederi de maximum 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile.
MAE român susţine că a întreprins demersurile necesare pentru asigurarea funcţionalităţii sistemelor de informaţii naţionale în domeniul vizelor, respectiv a racordării acestora la sistemele centrale de la nivel UE.
În acest sens, de la momentul adoptării deciziei privind aplicarea integrală a acquis-ului Schengen şi până duminică, au fost efectuate demersuri de conectare tehnică, în paralel cu actualizarea procedurilor de lucru în conformitate cu cerinţele prevăzute de acquis-ul comunitar pentru statele care aplică integral cerinţele UE în materie de politică de vize.
„Ministerul Afacerilor Externe, în strânsă coordonare cu Ministerul Afacerilor Interne, va continua eforturile în dialogul cu partenerii europeni pentru ridicarea, cât mai curând, a controalelor şi la frontierele terestre. Acest demers va contribui decisiv la buna funcţionare a pieţei interne, la eliminarea timpilor de aşteptare la frontieră şi la fluidizarea traficului, în beneficiul cetăţenilor şi al mediului de afaceri”, subliniază MAE.
În context, Ministerul Afacerilor Externe salută aderarea României la spaţiul de liberă circulaţie, prin aplicarea integrală, începând de duminică, a acquis-ului Schengen şi respectiv prin eliminarea controalelor la frontierele aeriene şi maritime.
„Data de astăzi reprezintă un moment deosebit de important în parcursul României ca stat membru UE, în contextul în care cetăţenii români se alătură celorlalţi cetăţeni europeni în accesarea facilităţilor oferite de apartenenţa la spaţiul de liberă circulaţie. Acesta este un pilon fundamental al construcţiei europene, cu rol major în facilitarea schimburilor economice şi comerciale, în stimularea turismului, a schimburilor academice şi a legăturilor interumane, generând astfel prosperitate pentru toţi cetăţenii Uniunii”, mai transmite MAE.
În prezent, spațiul Schengen cuprinde majoritatea țărilor membre ale Uniunii Europene, plus câteva țări non-UE, inclusiv Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein.
Principalele caracteristici ale spațiului Schengen sunt următoarele:
-cetățenii țărilor din spațiul Schengen pot călători liber între aceste țări fără a fi supuși controalelor pașapoartelor sau vamale la frontierele interne;
-statele Schengen aplică reguli comune pentru vizele de scurtă ședere, permițând cetățenilor din țări terțe să călătorească în întreg spațiul Schengen cu o singură viză;
-țările Schengen cooperează strâns în domeniul aplicării legii și al justiției penale pentru a combate criminalitatea transfrontalieră și terorismul.
-sistemul de Informații Schengen (SIS) este o bază de date comună care permite autorităților din țările Schengen să schimbe informații despre persoane și bunuri care ar putea reprezenta o amenințare la adresa securității.
-în timp ce controalele la frontierele interne sunt eliminate, țările Schengen aplică controale riguroase la frontierele externe ale spațiului pentru a menține securitatea și a gestiona migrația.
Adesea, termenul „Spațiul Schengen” este folosit pentru a face referire la zona în care se aplică aceste reguli, dar este important de remarcat că nu toate țările membre ale UE fac parte din spațiul Schengen și nu toate țările Schengen sunt membre ale UE. De exemplu, Irlanda este membră a UE, dar nu face parte din spațiul Schengen, în timp ce Norvegia nu este membră a UE, dar face parte din spațiul Schengen.
de Popescu Paul | mart. 26, 2024 | Știri
Tribunalul Național din Spania a decis să blocheze temporar mesagerul Telegram în statul iberic, în urma acuzațiilor aduse Telegram de distribuire de conținut piratat, relatează mass-media de la Madrid.
Procesul a fost intentat de companiile media EGEDA, Mediaset España, A3 Media și Movistar Plus. Acestea susțin că Telegram ar fi distribuit conținut protejat prin drepturi de autor. Cu toate acestea, Telegram a furnizat instanței informații cerute, instanța hotărând blocarea temporară pentru investigații suplimentare. Ordinul judecătoresc se aplică tuturor operatorilor de telecomunicații din Spania.
Riscuri și beneficii
Aplicația Telegram, la fel ca multe alte platforme de mesagerie, are o serie de beneficii, dar și potențiale riscuri pentru utilizatori.
-confidențialitate și securitate: Deși Telegram oferă opțiuni de criptare a mesajelor, acestea nu sunt activate în mod implicit pentru toate conversațiile. Conversațiile obișnuite sunt stocate pe serverele Telegram, ceea ce înseamnă că pot fi accesate în anumite circumstanțe, cum ar fi cereri legale sau breșe de securitate.
-criptarea end-to-end: criptarea end-to-end este disponibilă doar în „chat-urile secrete”, nu în conversațiile de grup sau în chat-urile obișnuite. Acest lucru înseamnă că mesajele din aceste chat-uri nu sunt protejate în același mod și pot fi potențial accesate de terți.
-conținut rău intenționat și phishing: Telegram este folosit uneori pentru distribuirea de malware, linkuri de phishing sau alte tipuri de conținut rău intenționat. Utilizatorii ar trebui să fie precauți când deschid linkuri sau descarcă fișiere de la surse necunoscute.
-grupuri și canale dubioase: există o multitudine de grupuri și canale pe Telegram care pot distribui conținut ilegal, înșelător sau dăunător. Participarea sau asocierea cu astfel de grupuri poate avea consecințe legale sau personale.
-anonimitatea: deși anonimitatea poate fi considerată un avantaj al Telegram, ea poate fi, de asemenea, un dezavantaj, deoarece facilitează comportamentul rău intenționat sau ilegal, cum ar fi hărțuirea, amenințările sau distribuirea de materiale ilegale.
Telegram a fost interzis sau restricționat în anumite țări din diverse motive, de obicei legate de preocupări privind securitatea națională, controlul informațiilor sau reglementările privind comunicațiile.
Republica Islamică Iran: Guvernul iranian a restricționat accesul la Telegram în trecut, invocând motive de securitate națională și îngrijorări privind răspândirea protestelor.
Rusia: Moscova a încercat să blocheze Telegram în 2018, deoarece compania a refuzat să furnizeze cheile de criptare serviciilor de securitate rusești. Deși interdicția a fost ridicată ulterior în 2020, există încă tensiuni între Telegram și autoritățile ruse.
China: Telegram este blocat în China ca parte a „Marelui Zid de Foc” al țării, un sistem de cenzură care restricționează accesul la numeroase site-uri web și servicii de internet.
Pakistan: Pakistanul a restricționat temporar accesul la Telegram în 2017, invocând motive de securitate.
Utilizatorii din țările cu restricții pot folosi adesea VPN-uri sau alte metode de ocolire a cenzurii pentru a accesa Telegram.
Propagandă rusă
Rusia folosește Telegram în mai multe moduri pentru a-și promova interesele și agenda politică.Guvernul rus și diverse agenții guvernamentale au canale oficiale pe Telegram, unde postează știri, anunțuri și alte informații. Există, de asemenea, multe canale neoficiale care sunt presupus legate de interesele rusești, dar care nu sunt marcate explicit ca atare.Telegram este folosit pentru a răspândi propagandă și dezinformare, atât în interiorul Rusiei, cât și în străinătate. Acest lucru poate include promovarea narativelor pro-ruse, discreditarea adversarilor și manipularea opiniei publice în legătură cu evenimente politice sau conflictuale.Platforma este folosită și pentru a mobiliza susținătorii și a coordona activitățile legate de campanii politice, proteste sau alte inițiative. Grupurile și canalele Telegram permit organizatorilor să comunice rapid și eficient cu un număr mare de persoane.În situații de criză sau conflict, Telegram devine un instrument vital pentru comunicarea între oficialii guvernamentali, mass-media și populație. De exemplu, în timpul pandemiei de COVID-19, canalele Telegram au fost folosite pentru a distribui informații despre măsurile de siguranță și actualizări ale situației.Deși Telegram este utilizat pentru propagandă, platforma este, de asemenea, folosită de activiști și opoziția politică pentru a organiza proteste și a comunica în afara supravegherii guvernamentale stricte. Acest lucru face ca abordarea Rusiei față de Telegram să fie complexă și uneori contradictorie.Este important să reținem că utilizarea Telegram pentru propagandă și dezinformare nu este limitată la Rusia. Multe alte guverne și grupuri de interese folosesc platforma în scopuri similare. Deoarece platforma permite crearea de canale și grupuri cu un număr mare de abonați, este adesea utilizată de către guvernul rus, organizații afiliate și alte entități pentru a difuza informații, știri și perspective care susțin interesele și punctele de vedere ale Rusiei. Aceasta include propagarea de narative pro-ruse, dezinformare și manipulare a opiniei publice în diverse contexte, inclusiv în cadrul conflictelor geopolitice, campaniilor electorale sau în raport cu evenimente globale.
Scopuri militare
Telegram este folosit în scopuri militare în mai multe moduri, atât de către forțele armate oficiale, cât și de către grupuri militante sau insurgenți.
Forțele militare pot folosi Telegram pentru a comunica în mod privat și securizat între unități și comandanți. Criptarea end-to-end a mesajelor în chat-urile secrete asigură că informațiile sensibile sunt protejate.
Grupurile militare pot folosi Telegram pentru a colecta informații de la surse deschise sau pentru a intercepta comunicațiile adversarilor care folosesc, de asemenea, platforma.
Telegram poate fi folosit pentru a coordona operațiuni militare, cum ar fi atacuri, retrageri sau mișcări de trupe. Grupurile armate pot comunica în timp real și împărtăși informații critice rapid.
Atât forțele militare oficiale, cât și grupurile militante folosesc Telegram pentru a răspândi propagandă, a împărtăși realizări și a recruta noi membri. Canalele publice pot fi utilizate pentru a ajunge la un public larg și a influența percepția publică.
În zonele de conflict, Telegram este adesea folosit de civili și grupuri de rezistență pentru a organiza proteste, a comunica strategii și a se mobiliza împotriva forțelor opresive.
Manuale de instrucție, hărți, tutoriale pentru utilizarea armelor sau a tacticilor de luptă pot fi distribuite prin Telegram către membrii forțelor armate sau grupurilor militante.
de Vlad Farcas | mart. 22, 2024 | Știri
În ultimele săptămâni au apărut mai multe știri legate de evoluția programelor de înzestrare a Forțelor Armate ale României. Unele dintre acestea au parte de o traiectorie pozitivă, pe când o parte întâmpină dificultăți. De asemenea, în spațiul public au apărut și niște noutăți legate de ambițiile militare românești.
Într-un interviu acordat postului Europa Liberă pe 14 martie, Ministrul Economiei, Radu Oprea, a declarat că industria locală înregistrează câteva reușite remarcabile. A făcut cunoscut faptul că la Cugir vor fi implementate liniile de producție destinate fabricării armelor Beretta, în urma semnării unui acord între investitorul italian și Ministerul Economiei, cu cinci ani în urmă. Conform memorandumului semnat între Guvernul României și compania Beretta în 2019, se preconizează că în 2024 Uzina Mecanică Cugir va primi tehnologia necesară pentru fabricarea unui pistol calibrul 9 mm și a unei arme de asalt ARX 160.
Potrivit unui răspuns obținut de Economica.net în urma unei interpelări a unui parlamentar USR, primele trei sisteme de rachete antiaeriene portabile Manpad Chiron din cele 54 achiziționate de Ministerul Apărării Naționale (MApN) în valoare de peste 96 de milioane de dolari vor fi livrate la data de 29 mai 2024. Celelalte 51 de sisteme urmează să fie livrate până la data de 29 noiembrie 2024.
La sfârșitul lunii februarie, presa din Coreea a raportat că România se pregătește să semneze în curând contractul pentru achiziționarea de obuziere autopropulsate K9 Thunder. Faza a II-a a licitației s-a încheiat la 11 ianuarie, iar una dintre oferte este cea prezentată de Hanwha Aerospace, care a avansat oferta pentru obuzierele autopropulsate K9 Thunder, probabil inclusiv varianta K10 Ammunition Resupply Vehicle (ARV) pe șenile și muniția corespunzătoare. Achiziția va consta în 3 sisteme de obuziere de 155 mm (54 de obuziere + muniție + suport logistic). Publicația The Korea Economic Daily a raportat că în perioada următoare se va semna contractul între Hanwha Aerospace și România pentru livrarea de obuziere autopropulsate de 155 mm de tip K9 Thunder. Aceeași sursă menționează că în timpul unei conferințe recente desfășurate în Coreea, Hanwha a indicat că un posibil acord cu România va fi anunțat în primul trimestru al acestui an.
Otokar, o companie turcă, este singura care a depus o ofertă comercială în cadrul licitației pentru înzestrarea armatei României cu autovehicule tactice blindate de tip ușor (ATBTU), respectând termenul-limită de depunere. Alte companii precum Arquus din Franța și Nurol Makina din Turcia au decis să nu participe în competiție, din motive legate de condițiile contractuale impuse de partea română.
Programul de înzestrare „Autovehicule tactice blindate de tip ușor (ATBTU)” este evaluat la aproximativ 4,58 miliarde de lei (fără TVA). Procedura aprobată vizează atribuirea unui contract multianual pentru achiziționarea a 1.059 de autovehicule tactice blindate de tip ușor (ATBTU) – inclusiv variantele de bază și opt tipuri derivate.
Licitația pentru programul „Autovehicule tactice blindate de tip ușor” a fost inițiată cu aproape un an în urmă de către Romtehnica. Programul cuprinde variante de vehicule blindate echipate cu mitraliere de calibru 7,62 sau 12,7 mm, unele fiind dotate cu turele automate, aruncătoare de grenade de 82 mm, lansatoare de rachete SPIKE sau capabilitate de tractare a unor aruncătoare de 120 mm. Există variante destinate cercetării, eliminării dispozitivelor explozive improvizate (EOD) sau evacuării medicale.
Vehiculele trebuie să îndeplinească anumite specificații, cum ar fi o greutate sub 10,5 tone, nivel minim de protecție balistică K2, M2a și M2b conform standardului STANAG 4569, sistem de reglare a presiunii aerului, sisteme de comunicații, protecție împotriva incendiilor, detectare, avertizare și protecție CBRN (chimic, biologic, radiologic, nuclear).
Producătorul selectat în urma licitației trebuie să ofere transfer tehnologic pe teritoriul României pentru asamblare, integrare, testare și mentenanță a vehiculelor, începând cu vehiculul numărul 279.
România se pregătește să lanseze anul acesta prima etapă a achiziției primului său satelit militar. Cu toate acestea, programul de înzestrare este mult mai amplu și vizează achiziționarea mai multor sateliți. Despre această inițiativă extrem de ambițioasă a Armatei Române a vorbit generalul-locotenent inginer Teodor Incicaș, șeful Direcției Generale pentru Armamente, în cadrul emisiunii ,,Euroatlantica” de la Radio România, realizată de Radu Dobrițoiu. Generalul-locotenent Incicaș a subliniat că acest program este prioritar pentru țară și că se află într-o fază avansată de fundamentare. El a declarat că se așteaptă ca prima etapă a achiziției, adică lansarea primului satelit, să aibă loc în cursul acestui an.
În cadrul aceluiași interviu, generalul Incicaș a declarat că primele livrări ale lansatoarelor de rachete anti-navă de tip NSM (Naval Strike Missiles) sunt programate să aibă loc în 2025. De asemenea, primele livrări de vehicule amfibii de asalt pentru Regimentul de Infanterie Marină sunt planificate pentru perioada 2024-2025.
Cu toate acestea, unul dintre proiectele majore pe care România își concentrează atenția este cel referitor la implementarea dronelor navale. Este evident că utilizarea acestor drone va juca un rol crucial în protejarea intereselor maritime ale țării, iar generalul Incicaș confirmă că Marina României va fi dotată cu astfel de drone, atât de suprafață, cât și subacvatice.
de Ionescu Anca | mart. 22, 2024 | Știri
Oficiali din Osetia de Sud, regiune separatistă a Georgiei, sunt la Moscova pentru a propune un plan de anexare a regiunii la Federația Rusă, relatează mass-media regională. Delegația este condusă de preşedintele parlamentului Osetiei de Sud, Alan Alborov, un cunoscut susținător al procesului de integrarea a Oseției de Sud în Federația Rusă.
Regiune strategică
Osetia de Sud este o regiune separatistă situată în sudul Caucazului, la granița dintre Georgia și Rusia. Este recunoscută de majoritatea țărilor ca parte a Georgiei, dar a declarat independența în 1991, după prăbușirea Uniunii Sovietice. De atunci, regiunea a fost scena unor conflicte militare și tensiuni politice, cel mai semnificativ fiind războiul din 2008 între Rusia și Georgia.
Osetia de Sud are o suprafață de aproximativ 3.900 de kilometri pătrați și o populație estimată la aproximativ 50.000 de locuitori. Capitala sa este orașul Tskhinvali. Majoritatea populației este formată din osetini, un grup etnic iranian, dar există și comunități semnificative de georgieni și ruși.
Regiunea menţine legături strânse cu republica Osetia de Nord din cadrul Federației Ruse. Populația este diferită din punct de vedere etnic de georgieni şi vorbește propria limbă, înrudită cu farsi.
Aproape toată populaţia Oseției de Sud dispune de paşapoarte ruseşti. Rubla Federației Ruse este folosită de populație, iar economia este dependentă în totalitate de Rusia.
Osetia de Sud dispune de forțe armate proprii, cunoscute sub numele de Armata de Apărare a Osetiei de Sud. Aceste forțe sunt relativ mici, de aproximativ 1500 de militare, și sunt echipate în principal cu armament și echipament militar moștenit din perioada sovietică sau furnizat de Rusia.
Forțele armate ale Osetiei de Sud colaborează strâns cu armata rusă, care are o prezență semnificativă în regiune, inclusiv baze militare, având în vedere interesul strategic al Rusiei în regiune.
După războiul din 2008 dintre Rusia și Georgia, în care Osetia de Sud a jucat un rol central, Rusia a consolidat sprijinul militar pentru Osetia de Sud, inclusiv prin furnizarea de echipamente militare moderne și antrenament pentru trupele osetine. Aceasta a contribuit la creșterea capacităților militare ale Osetiei de Sud.
Recunoaștere internațională
Venezuela, Nicaragua, Nauru şi Siria sunt singurele state care au recunoscut „independenţa” celor două regiuni separatiste georgiene. Însă Occidentul a acuzat Rusia că a anexat practic Abhazia şi Osetia de Sud, care reprezintă o cincime din teritoriul Georgiei, iar Tbilisi vrea înapoi cele două regiuni.
Anterior, președintele parlamentului separatist sud-osețin, Alan Alborov, declara că aderarea regiunii la Federația Rusă este un obiectiv strategic al autorităților regionale.
„Toate aceste aspecte [legate de aderarea republicii – n.r.] sunt analizate de noi în strânsă coordonare cu Federația Rusă, ținând cont de relațiile și acordurile noastre bilaterale”, a precizat Alborov pentru RIA Novosti. El a subliniat, totodată, că cele două părți promovează o politică externă comună. De îndată ce Osetia de Sud se va decide definitiv în legătură cu opțiunea sa privind aderarea, republica va fi inclusă în Federația Rusă, a subliniat Alborov.
În 2023, șeful Osetiei de Sud, Alan Gagloev, a vorbit despre potențiala aderare la Rusia. În același an, președintele rus Vladimir Putin a promis că va oferi tot sprijinul posibil regiunii.
Bază militară rusă
În timpul războiului ruso-georgian din 2008, Rusia a dislocat aproximativ 20.000 de soldați în Osetia de Sud și tot atâția în Abhazia, o altă regiune separatistă georgiană
Baza Militară a 4-a Gardă este o bază militară rusă importantă situată pe teritoriul disputat al Osetiei de Sud. A fost formată oficial pe 1 februarie 2009, fiind subordonată Armatei 58 în cadrul Districtului Militar Sudic al Forțelor Armate Ruse și este considerată de importanță strategică în de către cele două părți.
Istoria bazei este strâns legată de conflictele din regiune. După Războiul din Osetia de Sud din 1991-1992, a fost creată o Comisie de Control Mixtă, iar din 1993 până în 2008, o Forță Mixtă de Menținere a Păcii a fost desfășurată în Osetia de Sud. În urma Războiului Ruso-Georgian din 2008 și recunoașterea Republicii Osetia de Sud de către Rusia, în regiune au fost menținuti mii de militari ruși.
Baza include fostele facilități de menținere a păcii din Tskhinvali, un poligon de antrenament în Dzartsem și o tabără militară la nord de Tskhinvali. Trupele Aeropurtate Ruse au stabilit de asemenea o bază în afara orașului Java. Perioada de funcționare a bazei este de 49 de ani, cu posibilitatea de reînnoire automată pentru perioade ulterioare de 15 ani.
Din 2022, unitățile Bazei Militare a 4-a Gardă, inclusiv soldați din regiun, care servesc pe bază de contract în armata rusă, participă la invazia rusă împotriva Ucrainei. Acestea au fost organizate în trei grupuri tactice de batalion, cu un număr total de 1.200 de soldați, pentru desfășurarea în Ucraina. Liderul Osetiei de Sud, Anatoli Bibilov, a confirmat desfășurarea locuitorilor regiunii ca parte a trupelor ruse în Ucraina.
Compoziția bazei include diverse unități, cum ar fi batalioane de pușcași motorizați, un batalion de forțe speciale, un batalion de tancuri, divizii de artilerie, o divizie de rachete antiaeriene și artilerie, un batalion de recunoaștere și unități de suport.
Sprijin pentru separatiști
În 2024, relațiile dintre Rusia și Osetia de Sud au continuat să fie strâns legate prin acorduri militare și discuții despre o posibilă anexare. Rusia a semnat acorduri cu Osetia de Sud pentru menținerea unor importante baze militare ruse în aceste teritorii timp de 49 de ani, subliniind astfel prezența militară și influența sa continuă în regiune.
Rusia a utilizat, în ultimii ani, tactici hibride pentru a-și afirma influența în Georgia, încercând să discrediteze Vestul în opinia publică georgiană, să slăbească intern Georgia prin grupuri radicale și să conteste ambițiile europene și euro-atlantice ale Georgiei.
Strategia Kremlinului include anexarea treptată a teritoriilor georgiene, militarizarea regiunilor ocupate și folosirea acestor acțiuni împotriva autorităților de la Tbilisi.
Discuțiile despre o posibilă anexare a Abhaziei și Osetiei de Sud de către Rusia au fost alimentate de declarații ale fostului președinte rus Dmitri Medvedev, care, în calitate de vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, a menționat că ideea de a se alătura Rusiei este populară în ambele regiuni separatiste. Medvedev a sugerat că anexarea ar putea fi pusă în aplicare dacă există motive întemeiate pentru aceasta, marcând cea de-a 15-a aniversare a recunoașterii independenței Abhaziei și Osetiei de Sud de către Rusia, după conflictul cu Georgia din 2008.
Aceste dezvoltări subliniază tensiunile continue în regiune și impactul lor asupra relațiilor internaționale, în special în contextul aspirațiilor Georgiei de a se alătura NATO și preocupările legate de integritatea teritorială și securitatea regională. Aceste evoluții reflectă, de asemenea, utilizarea de către Rusia a relațiilor sale cu Osetia de Sud ca instrumente de influență geopolitică și strategică în Caucazul de Sud și în bazinul pontic.
Rusia a facilitat acordarea cetățeniei sale locuitorilor din regiunile Osetia de Sud. Această politică a fost interpretată ca o măsură de consolidare a influenței ruse în aceste teritorii. O mare parte dintre aceștia s-au stabilit în diferite regiuni ale Federației Ruse.
Politica de „pașaportizare” a Moscovei permitea cetățenie duală numai cu Federația Rusă pentru locuitorii acestor regiuni, situație contestată de către comunitatea internațională și de autoritățile de la Tbilisi.
de Ionescu Anca | mart. 22, 2024 | Știri
În contextul preluării Președinției Agendei Maritime Comune (CMA) pentru Marea Neagră de către Republica Moldova, participanții au discutat recent la Bruxelles, prioritățile pentru anul în curs.
La reuniune au participat coordonatorii naționali ai Bulgariei, Turciei, Ucrainei, României, Georgiei, precum și reprezentanții Hub-urilor naționale ale mecanismului de asistență pentru Marea Neagră.
Priorități regionale
În cadrul reuniunii s-a discutat despre planul de lucru pentru anul 2024, prioritățile, obiectivele fiecărei țări și evenimentele naționale, care vor desfășura pe parcursul anului.
Statele și-au subliniat prioritățile cheie pentru 2024, aliniindu-se la obiectivele generale ale CMA privind ecosistemele marine și costiere sănătoase, încurajând investițiile în economia albastră a Mării Negre și o economie albastră competitivă, inovatoare și durabilă pentru Marea Neagră.
Totodată, reuniunea a avut ca scop promovarea obiectivelor și priorităților CMA pentru țările participante și a posibilităților de cooperare în domeniul economiei albastre durabile, prin schimbul de opinii cu privire la proiecte, care vizează obiectivele CMA.
De asemenea, la reuniune au participat și reprezentanții, Comisiei Mării Negre (BSC), Comisia Balcanică și a Mării Negre (CPMR), Banca Mondială, Interreg Next, Organizația Mării Negre de Cooperare Economică, Comisia generală de pescuit pentru Marea Neagră.
Participanții și-au exprimat deschiderea pentru cooperare, schimb de experiență și preluarea bunelor practici.
Dezvoltare durabilă
Agenda Maritimă Comună pentru Marea Neagră a fost lansată în mai 2019, în cadrul unei reuniuni ministeriale a statelor riverane ale Mării Negre, cu sprijinul Comisiei Europene. Inițiativa a fost concepută pentru a consolida cooperarea regională în domeniul maritim și pentru a contribui la dezvoltarea economică durabilă a regiunii Mării Negre.
Agenda Maritimă Comună pentru Marea Neagră este o inițiativă regională care își propune să promoveze cooperarea între statele riverane ale Mării Negre în domeniile maritim și albastru. Scopul său principal este de a sprijini dezvoltarea economică durabilă a regiunii prin valorificarea potențialului maritim și de a aborda provocările comune legate de mediu, securitate și guvernanță.
Printre obiectivele specifice ale Agendei Maritimă Comune se numără dezvoltarea durabilă, prin promovarea unei economii albastre sustenabile, care să includă activități precum turismul, pescuitul, acvacultura și transportul maritim, într-un mod care să protejeze mediul marin și resursele sale.
Strategia de protecție a mediului prevede îmbunătățirea gestionării mediului marin și costier prin măsuri de conservare, prevenirea poluării și combaterea schimbărilor climatice.
Consolidarea cooperării regionale în domeniul siguranței și securității maritime pentru a preveni accidentele, pirateria și activitățile ilegale la mare este un alt obiectiv important al organizației.
Acest format încearcă să implementeze strategii și pentru stimularea cercetării și dezvoltării tehnologice în domeniul maritim pentru a sprijini inovarea și competitivitatea sectorului.
Acest format mai încurajează dialogul și colaborarea între statele riverane ale Mării Negre, organizațiile internaționale, sectorul privat și societatea civilă pentru a aborda provocările comune și a valorifica oportunitățile regionale.
Agenda Maritimă Comună pentru Marea Neagră este susținută de Comisia Europeană și face parte din politica maritimă integrată a Uniunii Europene. Ea este implementată în colaborare cu țările partenere din regiunea Mării Negre și cu organizații internaționale relevante.
Inițiative regionale
Uniunea Europeană (UE) a promovat mai multe inițiative regionale și strategii maritime pentru a aborda provocările comune și a valorifica potențialul mărilor și oceanelor.
Strategia UE pentru regiunea Mării Baltice (EUSBSR) a fost lansată în 2009, dorind să consolideze cooperarea între țările din regiunea Mării Baltice pentru a aborda provocările comune precum protecția mediului, transportul, energia și siguranța maritimă. EUSBSR se concentrează pe patru domenii prioritare: mediu, economie, accesibilitate și siguranță.
Adoptată în 2011, Strategia UE pentru regiunea Dunării (EUSDR), vizează promovarea cooperării între țările riverane Dunării pentru a îmbunătăți conectivitatea, protecția mediului, dezvoltarea socio-economică și securitatea în regiune. EUSDR acoperă diverse domenii, inclusiv gestionarea apei, energie, turism și cultură.
Strategia UE pentru regiunea Atlanticului, lansată în 2013, se concentrează pe promovarea creșterii economice durabile în regiunea Atlanticului, cu accent pe inovare în economia albastră, protejarea mediului marin și costier și îmbunătățirea accesibilității și conectivității.
Strategia UE pentru Marea Adriatică și Ionică (EUSAIR), adoptată în 2014, urmărește să promoveze cooperarea regională și dezvoltarea durabilă în regiunea Adriatico-Ionică. Strategia acoperă patru piloni principali: creșterea albastră, conectivitatea regiunilor, calitatea mediului și turismul durabil.
Agenda UE pentru Marea Mediterană vizează consolidarea cooperării în regiunea mediteraneană pentru a aborda provocări comune precum migrația, securitatea, schimbările climatice și dezvoltarea economică durabilă. Agenda promovează dialogul și parteneriatul între țările UE și țările din sudul Mediteranei.
Aceste strategii și inițiative reflectă angajamentul UE de a promova cooperarea regională și dezvoltarea durabilă în diverse regiuni maritime, abordând provocări specifice și valorificând oportunități unice.
