Comunistii lui Voronin sunt in cadere libera conform ultimelor sondaje de opinie
Partidul Comunist din Republica Moldova (PCRM), condus de fostul presedinte Vladimir Voronin, inregistreaza cel mai mic grad de popularitate de la venirea la guvernare a acestora in 2001. Potrivit celui mai recent sondaj realizat in intervalul 2-10 ianuarie 2010 pe un esantion de 2010 persoane de catre Asociatia Sociologilor si Demografilor din Moldova, PCRM ar acumula 25,3%, PLDM – 19,7%, PDM – 15,6%, PL – 9,3%, AMN – 4,5%, iar celelalte partide ar acumula sub 3%, in cazul in care cetatenii de peste Prut ar merge duminica acesta la vot. Conform acestor cifre se poate afirma ca perdantul major al increderii populatiei Republicii Moldova sunt comunistii care au reusit sa coboare circa 10 procente (de la 35% din optiunile de vot inregistrate inaintea ultimelor alegeri parlamentare din iulie 2009). In schimb, pe un trend ascendent se afla partidele conduse de premierul Vladimir Filat (Partidul Liberal Democrat) si Marian Lupu (presedinte al Partidului Democrat) care au luat un avans de circa 3% fata de ultimele alegeri. O usoara scadere se inregistraza la Partidul Liberal, condus de catre presedintele interimar si seful Legislativului de la Chisinau, Mihai Ghimpu. Partidul Alianta Moldova Noastra, al carui lider este fostul primar al Chisinaului, Serafim Urechean este si el intr-un usor declin de popularitate. Traduse in fotolii de partlamentar, cifrele acest sondaj indica ca PCRM ar contabiliza 37 de locuri in viitorul Parlament Parlament (cu 11 mandate mai puţin decat cat a obtinut la 29 iulie la ultimele alegeri parlamentare), PLDM ar primi 29 de mandate (cu 11 mandate mai mult), PDM ar cumula 22 de mandate (cu 8 mandate mai mult) iar PL ar prinde 13 mandate (cu 2 mandate mai puţin). In ceea ce priveste AMN-ul, aceasta formatiune s-ar afla la limita pragului electoral si este destul de incerta situatia daca acestia vor mai intra in Parlament la viitoarele alegeri.
Popularitate in scadere
De asemenea, Vladimir Voronin a cazut pe locul trei intr-un top al celor mai poppulari politicieni de peste Prut. Locul fruntas este ocupat de Marian Lupu cu 19% din optiuni, urmat de Vladimir Filat cu 16%, pentru ca podiumul sa fie completat de Vladimir Voronin cu 14%. Pe locul 4 se afla primarul Chisinaului, Dorin Chirtoacă cu 4%, fiind urmat pe locul 5 de fostul premier Zinaida Greceanai cu 3,4%, pe locul 6 Serafim Urechean cu 2,3% şi pe locul 7 Mihai Ghimpu cu 1,3%, potrivit Unimedia. Marja de eroare a sondajului este de plus minus 2,5%.
“Niciodata nu iti intrerupe dusmanul atunci cand acesta face o greseala”, spunea imparatul francez Napoleon Bonaparte. Acest citat celebru se pare ca fost insusit, aproape doua secole mai tarziu, si de actualele guvernari de pe ambele maluri ale Prutului. Scenele politice de la Chisinau si Bucuresti au mers simbiotic aproape de aceeasi linie pe care o indica Napoleon. Sincer, ma indoiesc ca, atat coalitia de guvernare Alianta pentru Integrare Europeana (AIE), cat si PD-L, partidul care l-a sustinut la presedintia Romaniei pe Traian Basescu, au avut oameni de acelasi calibru in materie de strategie politica in staff-urile de campanie. Totusi, cert este ca ambele entitati politice s-au mulat pe acelasi calapod victorios. Daca ne referim la Republica Moldova, unitatea in randul celor patru partide politice care au trecut pragul electoral de 6% – Partidul Liberal Democrat (PLD), Partidul Liberal (PL), Partidul Democrat (PD) sau Alianta Moldova Noastra (AMN) – a fost determinanta de inlaturarea de la putere a ultimului regim comunist din Europa, care pret de opt ani, a fluctuat in cadrul unor politici duplicitare intre Bruxelles si Moscova. In plan intern, reformele anemice si starea degradanta in care societatea de peste Prut ajunse, a coalizat, in special populatia tanara, la rasturnarea parca vesnicului Partid Comunist condus cu mana forte de Vladimir Voronin. Refuzul de a preda puterea, dar si luptele care macinat partidului din interior, au condus in cele din urma la plecarea unor figuri fruntase ale acestei formatiuni. Sarabanda autodistrugerii a avut ca punct de plecare despartirea de Marian Lupu, unul dintre oamenii in care comunistii isi pusesera sperantele in preluarea partidului dupa lasarea la vatra a militianului Voronin. Au urmat apoi sa paraseasca corabia alti patru deputati –Vladimir Turcan, Victor Stepaniuc, Valentin Guznac si Ludmila Belcenkova – unii dintre ei cu o influenta sporita in randul PCRM. In urma refuzului de a vota presedintele, in ciuda faptului ca PCRM nu avansase nicio propunere, comunistii au pactizat din nou, intr-o logica de tip sovietic, cu ideea de a nu vota presedintele, asumandu-si aruncearea Moldovei intr-o gaura neagra din punct de vedere economic si politic. Haosul creat astfel nu poate fi refacut mai devreme de un an de zile, timp in care PCRM nu face decat sa se autodistruga din scaderea popularitatii si situarea lor intr-o zona ambigua a scenei politice de la Chisinau. Bineinteles, ca artizanul acestor politici falimentare are si un nume. Sforarul din spatele comunistilor se numeste Mark Tkaciuk si a catalogat drept “eminenta cenusie” din culisele comunistilor. Combinatiile politice ale “strategului” Tkaciuk au impins corabia comunistilor spre stanci iar el nu e este niciun Odiseu, sau ca sa fiu mai latin pentru compozitorii temei “moldovenismului”, nu este niciun Ulise. Traversand Prutul, se poate inca observa ca de abia acum, viata politica incepe sa revina la normal si la Bucuresti. Cele noua luni de guvernare contra naturii dintre PD-L si PSD nu a facut decat sa nasca un conflict in care s-au angrenat forte antagonice nemaintalnite in lupta pentru putere de pana acuma in Romania. Si ca sa ramanem intr-un ton belicos, toate formatiunile politice si-au angajat cei mai buni mercenari in strategii de companie de pe piata pentru a atinge chiar si prin mijloace machiavelice de ultima speta obiectivul suprem. Incrancenarea luptei politice a atins cotele paroxismului. Chiar daca nu a avut aceeasi tema romantica care o punea in mijloc pe Elena (si nu Udrea), razboiul troian de Romania a opus in finala pe presedinte in functie Traian Basescu (centru-dreapta) si liderul PSD. Mircea Geoana (centru stanga). Ca si la alegerile parlamentare din Basarabia, scrutinul prezidential din Romania a fost pe muchie de cutit, Basescu invingandu-l pe Geoana cu 50,3% la 49,7%. La fel ca la Chisinau, deputatii PSD, Gabriel Tita si Razvan Ţurea au iesit din randuri acestui partid si s-au inscris in randul independentilor. Spre deosebire de Voronin, mai multi grei din interiorul PSD, cunoscuti si sub denumirea generica de „baroni locali”, au sarit la „beregata” lui Geoana, punct vulnerabil indicat in trecut de fostul fruntas PSD, Miron Mitrea. La acest complot pentru mazilirea lui Geoana, lucreaza in prezent Vasile Dancu si Ioan Rus (Cluj), Gheorghe Nichita (Iasi) sau Marian Oprisan (Vrancea), oameni cu state vechi in randul pesedistilor. Intreaga operatiune pare sa se desfasoare sub atenta arcuire de bagheta a dirijorilor Mitrea si Nastase, condusi de acelasi vechi regizor cu iz moscovit, Ilici Iliescu. Daca peste Prut, combinatorul-sef se numeste Tkaciuk, la noi in Romania acesta se cheama Hrebenciuc. E adevarat ca rezonanta ucraineana din numele celor doi poate fi deferita ironicului. La fel ca si in cazul comunistilor de la Chisinau, social-democrati de la Bucuresti sunt pusi in fata unei destramari fara precedent care pare sa urmeze logica lui Iulius Cezar – „Dezbina si cucereste”, cu diferenta ca hemoragia a fost una interna iar „pacientul rosu”, care a rezistat operatiei electorale, a murit!
Nici de aceasta data sedinta de luni a Parlamentului de la Chisinau nu a reusit sa dea un presedinte pentru Republica Moldova din cauza boicotul facut de Partidului Comunist din Republica Moldova. Sedinta de luni a Legislativului de la Chisinau a contabilizat un nou esec in alegerea viitorului presedinte al Republicii Moldova. Si de data aceasta esecul votului s-a facut prin dorinta Partidului Comunist (PCRM, aflat sub conducerea lui Vladimir Voronin, de a se opune cedarii puterii. Esecul alegerii presedintelui Republicii Moldova, fapt ce conduce la noi alegeri anticipate, constituie si inceputul unei noi lupte politice intre comunisti si Alianta pentru Integrare Europeana (AIE), care a inceput chiar luni, prin declaratii dure ale reprezentantilor celor doua parti. Parlamentul moldovean a suferit luni al patrulea esec in acest an de a-si alege presedintele. Opozitia comunista, care are insa suficiente mandate pentru alegerea presedintelui, pentru care sunt necesare 3/5, a boicotat si azi alegerile si nu a parasit la vot. Liderul PCRM, Vladimir Voronin a declarat presei ca nu l-au votat pe Lupu pentru ca „este un om fara caracter”. Marian Lupu a comentat situatia de luni din parlament ca fiind o continuare a instabilitatii politice instalate in Republica Moldova. „Situatia demonstreaza ca tara va trece prin timpuri grele, dar si faptul ca AIE a aratat ca este posibil in politicul moldovenesc sa pui in prim plan nu interesul personal, dar cel national. Este un moment important pentru a trage niste lectii”, a spus Lupu. Pe de alta parte, presedintele interimar al tarii, Mihai Ghimpu, care este si seful legislativului, dar si presedinte al Partidului Liberal, a declarat ca nu va permite desfasurarea altor alegeri anticipate, pentru ca rezultatul acestora nu se va schimba esential, astfel ca nu va fi rezolvata problema. Ghimpu a spus ca solutia este modificarea Constitutiei, facand referire la faptul ca o comisie speciala lucreaza deja in acest sens. „In decurs de o luna vor fi primele propuneri”, a spus el. Mihai Ghimpu opteaza pentru ca presedintele sa fie ales cu majoritatea simpla de voturi, dar a lasat sa se inteleaga ca ar accepta si votul direct.
Fostul sef al Serviciului de Informatii si Securitate (SIS), Valeriu Pasat, a declarat ieri in cadrul unei conferinte de presa prilejuite de scoaterea sa de sub urmarirea penala, ca arestarea sa s-a facut la ordinul fostului presedinte Voronin deorece a incercat sa il opreasca pe acesta sa vanda armament catre mai multe gherile separatiste din Cecenia, potrivit portalul Unimedia. El a mai sustinut ca arestarea sa pe aeportul din Chisinau s-a facut in 2005 din cauza faptului ca a refuzat sa stranga materiale compromitatoare despre adversarii politici ai lui Voronin. Valeriu Pasat a mai spus ca amnistierea sa din 2007 s-a facut datorita unor presiuni venite din exterior, dar I s-au pus doua conditii: sa paraseasca Republica Moldova si sa renunte la cetatenie. Despre Partidului Comunist, fostul sef al SIS a declarat ca va impedica prin orice mijloace dispune ca acesta sa mai ajunga la putere. Valeriu Pasat a fost arestat la 11 martie 2005, la cateva zile dupa desfasurarea alegerilor parlamentare din Republica Moldova, fiind acuzat de abuz in serviciu si comercializarea frauduloasa a unor avioane MIG-29 si a unor sisteme de foc in salve „Uragan”, in perioada in care era ministru al apararii (in anul 1997), statul fiind prejudiciat cu circa 55 milioane de dolari. El a fost invinuit de trafic cu armament dar si de tentativa de lovitura de stat” la ordinele Kremlinului. Vladimir Voronin nu a fost de gasit pentru a comenta acuzatiile lui Pasat, iar deputatul comunist Grigore Petrenco s-a limitat sa declare ca Partidul Comunistilor nu va comenta afirmatiile fostului responsabil al SIS.