de Anatol Terzi | aug. 4, 2011 | Asia Centrală, Info Caspica, Știri, Uncategorized @ro
Asasinarea omului de ştiinţă iranian Darioush Rezaei-Nejad a fost orchestrată de Mossad, potrivit unei surse din cadrul serviciilor de spionaj ale statului evreu citată de publicaţia germană Der Spiegel. „Este vorba despre prima acţiune răsunătoare a noului şef al Mossad-ului, Tamir Pardo”, a declarat această sursă. Potrivit oficialului israelian, eliminarea unor oameni de ştiinţă iranieni se înscrie în cadrul unei campanii de asasinate destinate sabotării, cu scopul încetinirii programului nuclear iranian, transmite Mediafax. Darioush Razaei-Nejad, în vârstă de 35 de ani, a fost împuşcat mortal, la 23 iulie, de persoane necunoscute, de pe motocicletă, în timp ce se afla pe o stradă, împreună cu familia sa. Iniţial, savantul a fost prezentat de presa iraniană ca un specialist în fizică nucleară, care lucra în cadrul Organizaţiei iraniene pentru Energie Atomică (OIEA) şi Ministerului Apărării. Presa a încetat, ulterior, fără vreo explicaţie, să prezinte victima ca pe un om de ştiinţă în domeniul nuclear, calificându-o „masterand în domeniul electricităţii” la Universitatea Khajeh-Nassir din Teheran. Iranul a acuzat, imediat, Israelul şi Statele Unite că sunt vinovate de acest asasinat. Statele Unite au negat că se află în spatele crimei. În 2010, alte două atentate au avut loc împotriva a doi fizicieni care lucrau la un program nuclear iranian, Majid Shahriari şi Masoud Ali Mohammadi. ONU a impus, în patru rânduri, sancţiuni împotriva Iranului, pentru că a refuzat să pună capăt programului său de îmbogăţire a uraniului. Teheranul dă asigurări că programul său nuclear are doar scopuri civile, dar ţările occidentale suspectează regimul islamist că încearcă să se doteze cu bomba atomică.
de Anatol Terzi | mart. 11, 2011 | Alte regiuni, Știri, Uncategorized @ro
Marile puteri au facut apel din nou miercuri la Iran sa coopereze cu Agentia Internationala pentru Energia Atomica in ceea ce priveste controversatul sau program nuclear, motiv de disputa intre Teheran si actorii internationali de mai multi ani, relateaza presa internationala. „Facem apel la Iran sa coopereze pe deplin cu AIEA”, a precizat grupul 5+1 in primul sau comunicat transmis in decurs de doi ani Consiliului guvernatorilor organizatiei, reunit in aceste zile la Viena. Grupul 5+1 ii reuneste pe cei cinci membri permanenti ai Consiliului de Securitate al ONU – China, SUA, Franta, Marea Britanie si Rusia – plus Germania. Acesta se afla in contact cu republica islamica pe tema dosarului nuclear, in conditiile in care occidentalii se tem ca Iranul urmareste sa se doteze cu bomba atomica sub masca unui program civil, ipoteza dezmintita insa de Teheran. De la ultimul lor demers comun pe linga Consiliul guvernatorilor in martie 2009, cele sase tari au participat la doua sesiuni de negocieri cu Iranul, la Geneva in decembrie si la Istanbul in ianuarie, fara a reusi sa ajunga la un acord asupra acestui dosar aflat in impas de mai multi ani.
Deputatii europeni solicita noi sanctiuni
Executia iraniano-olandezei Zahra Bahrami a fost condamnata in mod ferm de Parlamentul European intr-o rezolutie votata joi, 10 martie. Relatiile viitoare UE-Iran, inclusiv posibile noi sanctiuni, ar trebui sa se concentreze nu numai pe dosarul nuclear, dar si pe abuzurile privind drepturile omului inregistrate dupa alegerile prezidentiale din 2009, au subliniat deputatii. In rezolutia elaborata de deputatul Bastiaan Belder (EFD, NL), membrii Parlamentului European se declara consternati cu privire la faptul ca „autoritatile iraniene i-au refuzat dnei Bahrami accesul la asistenta consulara si ca nu i-au asigurat un act de justitie transparent si echitabil”. Eurodeputatii solicita de asemenea Inaltului Reprezentant pentru afaceri externe Cathrine Ashton sa aduca in discutie cazurile lui Sakineh Mohammadi Ashtiani si al lui Zahra Bahrami in contactelor cu autoritatile iraniene. Uniunea Europeana trebuie sa elaboreze o noua strategie privind Iranul, care sa depaseasca cadrul dosarului nuclear si sa abordeze situatia drepturilor omului din Iran si rolul jucat de aceasta tara pe plan regional. Deputatii solicita ministrilor de externe ai statelor membre impunerea de sanctiuni impotriva oficialitatilor iraniene considerate responsabile pentru implicarea in abuzurile privind drepturile omului comise in Iran din momentul controversatelor alegeri prezidentiale din iunie 2009, masuri similare celor adoptate de SUA in septembrie 2010.
Amenintarea nucleara iraniana
Privitor la refuzul Iranului de a coopera pe deplin cu AIEA (Agentia Internationala pentru Energie Atomica), consecinta logica a necooperarii este impunerea unor sanctiuni suplimentare, considera deputatii. Ei solicita de asemenea Inaltului Reprezentant Ashton sa evalueze impactul si eficienta masurilor restrictive aplicate de UE. Deputatii subliniaza insa faptul ca aceste masuri vizeaza oficialitatile iraniene si nu trebuie sa aiba efecte negative asupra populatiei in general. Parlamentul European regreta faptul ca numarul executiilor in Iran a fost, in 2009, cel mai ridicat din ultimii zece ani, Iranul fiind astfel, la nivel mondial, tara cu cel mai mare numar de executii raportat la numarul de locuitori. Membrii Parlamentului solicita guvernului impunerea unui moratoriu privind executiile si abolirea definitiva a executiilor minorilor. Deputatii europeni iau act de miscarile populare care au urmat alegerilor prezidentiale din 2009 si care demonstreaza aspiratiile poporului iranian pentru o schimbare democratica. Situatia interna din Iran a continuat sa se deterioreze, iar Presedintele Ahmadinejad continua o politica radicala antioccidentala si impotriva Israelului. Membrii PE avertizeaza ca dezvoltarea unui rol tot mai proeminent al Garzii Revolutionare Iraniene in societatea iraniana ar putea duce la escaladarea violentei si oprimarea opozantilor politici.
