Aderarea la Schengen si revolutiile din lumea araba
Revolutiile arabe ar putea impiedica aderarea Romaniei si Bulgariei la Schengen, sustine un expert bulgar, citat de presa de la Sofia. Revolutiile arabe au un efect neasteptat asupra extinderii spatiului Schengen, acestea alimentand temerile europenilor cu privire la presiunea emigrantilor care ar putea sa scape de sub control, sustine Marin Lesenski, expert al Initiativei de politica europeana (EuPI) din cadrul Institutul pentru o societate deschisa.
O coalitie influenta de state membre ale Uniunii Europene nu doreste sa permita Romaniei si Bulgariei sa adere in aceasta luna la Schengen, existand un risc de amanare pe o perioada cuprinsa imtre sase luni si cativa ani, afirma Lesenski. Acest grup de oponenti nu are o lista clara de argumente, dar doreste sa introduca criterii suplimentare, inclusiv de natura politica, pentru a permite intrarea celor doua tari in zona Schengen. Expertul bulgar crede ca revolutiile din lumea araba reprezinta un factor impredictibil, care ar putea aduce extinderea si consolidarea spatiului Schengen cu Romania si Bulgaria, sau dimpotriva, UE ar putea sa pastreze statu-quo si sa refuze orice schimbare. Lesenski mai afirma ca este posibil ca o parte dintre ingrijorarile care ar putea duce la amanarea aderarii celor doua tari la Schengen sa nu aiba nicio legatura directa cu acestea. Pentru a iesi din acest impas, Romania, Bulgaria si criticii lor ar trebui sa inceapa imediat dialogul pentru a ajunge la o solutie agreabila, care ar putea include noi masuri compensatorii, cu scopul de a atenua ingrijorarea publica, crede expertul bulgar.
Se pare ca Romania si Bulgaria se afla, din nou, in momentul si la locul nepotrivite in conditiile in care un numar semnificativ de state membre ale UE s-au opus aderarii la spatiul Schengen prevazute pentru martie 2011, sustine Lesenski. În opinia lui, principalul argument pentru amanare este lipsa de incredere ca cele doua tari pot proteja frontierele externe, intr-o regiune strategica a Europei. Varietatea argumentelor lasa insa impresia ca Romania si Bulgaria sunt ostatice ale unor motive care nu depind de ele, cum ar fi presiunea imigrantilor asupra Greciei si in general asupra sudului Europei.
Dupa parerea lui Lesenski exista doua lucruri alarmante in situatia actuala. Primul este acela ca schimbarea cea mai importanta a criteriilor de aderare la Schengen ar putea fi introducerea unui nou criteriu, de natura politica, suplimentar fata de cele existente. Iar cel de al doilea este ca, de fapt, nu exista niciun dialog intre Romania, Bulgaria si grupul criticilor lor, lucru care inseamna ca nu este de asteptat prea curand o solutie clara si acceptata de toti la aceasta problema. În acelasi timp, aceasta ‘coalitie’ a oponentilor creste cu fiecare zi ce trece. Lesenski identifica doua grupuri de posibile criterii pentru aderarea celor doua tari la spatiul Schengen. Primul grup include criterii care depind de autoritatile celor doua tari, iar cel de al doilea – conditii care nu pot fi influentate de Sofia si Bucuresti. În primul grup intra conditii precum obtinerea unor rezultate satisfacatoare in lupta impotriva crimei organizate si coruptiei, integrarea minoritatii rome, respectarea criteriilor tehnice de aderare, precum si a unor eventuale noi criterii care ar putea fi incluse intr-o noua agenda. Al doilea grup de conditii care ar putea impiedica aderarea celor doua tari la Schengen include problemele Greciei si ale sudului Europei in general cu imigrantii ilegali, precum si presiunea sporita a emigrantilor din Orientul Mijlociu si Africa de Nord, sustine expertul bulgar.
Ungaria sprijina aderarea Romaniei
Ungaria sprijina dorinta Romaniei de a adera la spatiul Schengen cit mai curind posibil, a declarat presedintele Adunarii Nationale a Republicii Ungare, Kover Laszlo, in cadrul unei conferinte de presa comune cu presedintele Camerei Deputatilor din Romania, aflata in vizita la Budapesta. Kover Laszlo si Roberta Anastase au semnat un acord de cooperare intre parlamentele celor doua tari. Oficialul ungar a salutat cu aceasta ocazie adoptarea recenta a noii legi a educatiei de catre parlamentul roman si faptul ca pana in vara urmeaza a fi dezbatut un proiect de lege privind statutul minoritatilor nationale. Acordul de cooperare se concentreaza pe cele mai importante teme actuale ale Uniunii Europene, a adaugat presedintele parlamentului ungar. Acesta prevede intarirea cooperarii intre diplomatiile Ungariei si Romaniei, precum si cadrul pentru o actiune comuna la nivel regional, a mai spus oficialul ungar.