NATO se intruneste din nou la Bucuresti
Parlamentul României va găzdui în perioada 7-10 octombrie a 57-a sesiune anuală a Adunării Parlamentare a NATO (AP NATO). La sesiunea AP NATO participă peste 350 de parlamentari din cele 28 de state membre ale Alianţei Nord-Atlantice, America de Nord şi Europa, precum şi delegaţi din ţările asociate, partenere regionale, asociate mediteraneene şi observatoare, pentru a discuta probleme de interes privind securitatea internaţională, a adopta rapoartele comisiilor de specialitate dezbătute cu ocazia sesiunii de primăvară care a avut loc, în acest an, la Varna, în Bulgaria, şi a formula recomandări. În prima zi a sesiunii, preşedintele AP NATO, Karl A.Lamers, şeful delegaţiei parlamentare române la AP NATO, Sever Voinescu-Cotoi şi secretarul general al AP NATO, David Hobbs vor susţine un briefing de presă. Sâmbătă, 8 octombrie şi duminică, 9 octombrie, vor avea loc discuţii în cadrul celor cinci comisii de specialitate: comisia politică, comisia pentru apărare şi securitate, comisia pentru ştiinţă şi tehnologie, comisia pentru dimensiunea civilă a securităţii şi comisia pentru economie şi securitate. Fiecare comisie va dezbate o serie de rapoarte pe teme de securitate şi apărare, subiectele specifice urmând să fie discutate împreună cu reprezentanţi ai guvernelor din ţările membre, din lumea academică, reprezentanţi ai societăţii civile şi ai NATO. La Sesiunea plenară din 10 octombrie vor participa preşedintele Adunării parlamentare a NATO şi secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen şi general maior Karl Engelbrektson, reprezentant militar suedez la UE şi NATO. Recomandările Adunării Parlamentare a NATO vor fi prezentate, dezbătute şi votate în după-amiaza aceleiaşi zile. „Adunarea Parlamentară a NATO reprezintă un important forum pentru dialogul parlamentar internaţional cu privire la probleme de securitate, politice, sociale şi economice. Sesiunile anuale ale AP NATO sunt cele mai importante evenimente din activitatea organizaţiei şi sunt găzduite, prin rotaţie, de statele membre şi asociate”, se arată în comunicatul Legislativului
Preşedintele rus Dmitri Medvedev va avea o întâlnire cu secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, în marja reuniunii Consiliului NATO-Rusia, care se va desfăşura pe 4 iulie la Soci, a anunţat vineri reprezentantul Moscovei la Alianţa Nord-Atlantică, Dmitri Rogozin, relatează presa rusa. „Va avea loc o întâlnire personală a secretarului general al NATO cu preşedintele rus”, a spus Dmitri Rogozin. Oraşul Soci, staţiune a Rusiei la Marea Neagră, va găzdui pe 4 iulie o reuniune a Consiliului NATO-Rusia, a anunţat biroul de presă al Kremlinului luna trecută. Rusia ar urma să discute cu reprezentanţii Alianţei acordurile de la Summitul NATO-Rusia, care a avut loc pe 20 noiembrie 2010 la Lisabona, despre cooperarea în domeniul apărării anirachetă. NATO susţine construcţia a două sisteme independente, în cadrul cărora ar urma să aibă schimb de informaţii, în timp ce Rusia vrea un sistem comun. Rusia este pregătită pentru un compromis cu NATO în privinţa scutului antirachetă european, însă consideră că primul pas în această direcţie trebuie să fie făcut de Vest, care a creat această problemă, a declarat ambasadorul Rusiei la NATO, Dmitri Rogozin. De asemenea, el a declarat că Moscova nu aşteaptă schimbări rapide a poziţiei ţărilor NATO privind cooperarea cu Rusia în cadrul înfiinţării unui sistem de apărare antirachetă comun şi Rusia introduce în programul său de dezvoltare a armamentelor „tot ce este necesar pentru crearea unei replici militaro-tehnice la orice vicisitudini”. Ignorarea intereselor Rusiei în privinţa scutului antirachetă european poate prejudicia serios relaţiile dintre Rusia şi NATO, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Aleksandr Lukaşevici. Acest proiect trebuie să fie un instrument pentru consolidarea securităţii tuturor ţărilor din cadrul Consiliului Rusia-NATO, să menţină stabilitatea strategică şi nu să o slăbească. Lipsa de dorinţă de a ţine cont de interesele Rusiei într-o asemenea problemă principială poate prejudicia serios relaţiile dintre Rusia şi NATO, a declarat Lukaşevici. El a menţionat că menţinerea „confuziei în sfera securităţii militare, în privinţa planurilor şi urmărilor desfăşurării scutului antirachetă european va intensifica instabilitatea în Europa şi poate provoca o nouă cursă a înarmărilor”.
Secretarul general al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, Anders Fogh Rasmussen, a criticat dur poziţia Rusiei pe marginea sistemului antirachetă şi a catalogat drept ‘lipsite de sens’ cheltuielile ei în vederea creării unor noi sisteme ofensive. Drept replică, reprezentantul Rusiei la NATO, Dmitri Rogozin, a declarat că în planul politicii de apărare Moscova nu intenţionează să plece urechea la sfaturile NATO. În opinia experţilor, discursul critic al lui Rasmussen, care mizase foarte mult pe o normalizare a relaţiilor cu Moscova, ar putea fi explicat prin iritarea acestuia, provocată de faptul că discuţiile privind crearea împreună cu Rusia a unui sistem antirachetă comun au intrat într-un punct mort, transmite Agerpres. Rasmussen a ţinut acest discurs critic în timpul unei conferinţe desfăşurate la Londra, în cadrul Institutului Regal de Studii Strategice, precizează cotidianul rus Kommersant. Secretarul general al NATO a formulat la adresa Moscovei o lungă listă de pretenţii, punând practic pe umerii ei vina pentru lipsa de progres în cooperarea cu NATO în domeniul sistemului de apărare european. Potrivit lui Rasmussen, opiniile care se fac auzite la Moscova, conform cărora viitorul sistem antirachetă ar putea constitui la un moment dat motivul unei noi curse a înarmării, sunt unele ‘învechite’. În opinia sa, nu Occidentul, ci chiar Moscova provoacă o nouă cursă a înarmării, investind în sisteme ofensive, cum sunt şi rachetele balistice intercontinentale. Cu toate acestea, la finalul discursului, Rasmussen a subliniat că propunerea NATO adresată Rusiei privind crearea în comun a sistemului antirachetă european rămâne în vigoare. Criticile lui Rasmussen au avut o reacţie imediată din partea lui Dmitri Rogozin, care a declarat că Moscova nu intenţionează să plece urechea la ‘recomandările’ NATO. La rândul lor, experţii afirmă că acest ultim discurs al lui Rasmussen a fost cu atât mai surprinzător cu cât în iulie secretarul general al NATO era aşteptat la Moscova. ‘Pentru mine, declaraţia sa a constituit o surpriză neplăcută, ţinând cont de faptul că, de la primii săi paşi în calitate de secretar general al NATO, Rasmussen mizase foarte tare pe cooperarea cu Rusia’, a declarat directorul Centrului Carnegie din Moscova, Dmitri Trenin. În opinia lui Trenin, discursul lui Rasmussen nu este unul spontan, ci are legătură cu o anumită ‘frustrare care domneşte la Bruxelles, după ce, în timpul reuniunii de săptămâna trecută, miniştrii apărării din ţările membre NATO şi Rusiei nu au reuşit să înregistreze niciun progres în problema creării unui sistem antirachetă comun’. ‘În calitate de politician, Rasmussen conştientizează că speranţele sale la cooperare cu Moscova nu s-au îndreptăţit, iar acest lucru pare să-l afecteze din ce în ce mai mult’, subliniază Trenin. În afară de aceasta, înăsprirea tonului lui Rasmussen, care înainte era acuzat de atitudini excesiv de blânde faţă de Rusia, este, în opinia expertului de la Moscova, o dovadă a faptului că în Occident se întăreşte abordarea critică faţă de Moscova, pe măsură ce se apropie alegerile parlamentare şi prezidenţiale din Rusia.
Forţele aeriene ale Rusiei şi NATO au început marţi, în Polonia, manevre comune inedite, ce vizează evitarea unor atentate precum cele comise la 11 septembrie 2001 în SUA, a anunţat Ministerul polonez al Apărării. „Acest exerciţiu fără precedent a început în această dimineaţă (marţi) cu plecarea de pe aeroportul din Cracovia a unui avion polonez Casa 295M”, ce va juca rolul unei aeronave civile victimă a piraţilor aerului, a declarat pentru agenţia franceză de presă Waldemar Krzyzanowski, purtător de cuvânt al ministerului. Potrivit scenariului manevrelor, două avioane poloneze F-16 de la baza Krzesiny, din apropiere Poznan, urmează să intercepteze acest avion „renegat” înainte de a preda frâiele operaţiunii unor aparate Suhoi ruseşti însărcinate cu conducerea avionului până la aeroportul din oraşul polonez Malbork, în nordul ţării, a adăugat el, potrivit Agerpres. Aceste manevre intervin în cadrul exerciţiului denumit „Ceruri vigilente 2011” (Vigilant Skies), care se desfăşoară între 6 şi 10 iunie, cu zboruri comune deasupra Poloniei şi Mării Negre. Miercuri, trei F-16 turceşti şi două Suhoi ruseşti urmează să intercepteze un nou avion care a deviat de la planul de zbor iniţial şi şi-a pierdut mijloacele de comunicare. Potrivit Alianţei Nord-Atlantice, armata rusă a aerului nu a mai participat niciodată pînă acum la manevre comune cu NATO.
Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a lansat, joi, la Bratislava, un apel pentru „un adevărat partenariat strategic” între Alianţa Nord-Atlantică şi Rusia, după avertismentul Moscovei privind riscul izbucnirii unui nou Război Rece. Însă a precizat clar că nu poate fi vorba despre un sitem antirachetă comun. „Obiectivul meu este de a dezvolta un adevărat parteneriat strategic între NATO şi Rusia”, a declarat pentru presă Anders Fogh Rasmussen, după o întrevedere cu ministrul slovac de externe, Mikulas Dzurinda, transmite Agerpres. „Am avut anumite dezacorduri, însă există domenii în care avem aceleaşi interese, în special armele de distrugere în masă şi tehnologia rachetelor”, a subliniat Anders Fogh Rasmussen. „Am descis să dezvoltăm o apărare antirachetă a NATO, am invitat Rusia să coopereze în tehnologia antirachetă”, a adăugat el. „Ideea noastră este să avem două sisteme independente care cooperează,un sistem NATO şi un sistem rus, fiecare responsabil cu protecţia teritoriului său, însă capabil să coopereze”, a explicat el. Rasmussen a reafirmat joi că proiectul scutului antirachetă din Europa nu este îndreptat împotriva Rusiei.”Sistemul nostru de apărare antirachetă nu este îndreptat împotriva Rusiei, noi nu considerăm Rusia o ameninţare la adresa NATO”, a afirmat el, încurajând Moscova „să se concentreze asupra ameninţărilor reale, în loc să se focalizeze pe fantomele trecutului”.