de Anatol Terzi | nov. 29, 2011 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
In ciuda protestelor autorităţilor de la Chişinău, Moscova face tot cum o duce capul şi deschide secţii de votare pentru alegerile legislative din decembrie în zona controlată de separatiştii de la Tiraspol. În legătură cu intenţia autorităţilor Federaţiei Ruse de a deschide în regiunea transnistreană a Republicii Moldova a secţiilor de votare pentru alegerile în Duma de Stat a Adunării Federale, preconizate pentru 4 decembrie 2011, MAEIE a informat partea rusă despre lipsa impedimentelor pentru deschiderea secţiilor de votare în localităţile controlate de autorităţile Republicii Moldova.
În ceea ce priveşte deschiderea unor secţii de votare în stînga Nistrului, poziţia MAEIE rămîne consecventă, la fel ca şi în cazul unor astfel de solicitări anterioare, şi anume: abţinerea de la deschiderea secţiilor de votare în localităţile din regiunea transnistreană a Republicii Moldova, care nu se află sub controlul autorităţilor constituţionale. Este regretabil faptul, că în pofida poziţiei expuse de către partea moldovenească, autorităţile ruse au luat decizia de a deschide 24 secţii de votare în regiunea transnistreană. Aceste acţiuni trezesc nedumirire şi îngrijorare, şi nu sînt de natură să contribuie la bunele relaţii stabilite între cele două state, susţine Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene.
Contează doar legislaţia Rusiei
Deschizând secţii de votare în regiunea transnistreană, Federaţia Rusă s-a condus în primul rînd de legislaţia ţării, care stipulează că Rusia trebuie să ofere cetăţenilor săi posibilităţi pentru a şi exercita dreptul la vot. Ar fi prea complicat ca cetăţenii ruşi din Transnistria să vină în partea dreaptă a Nistrului pentru a vota, a declarat ambasadorul Federaţiei Ruse la Chişinău, Valerii Kuzmin.
Referindu-se la relaţiile de prietenie dintre Rusia şi Moldova, Kuzmin a amintit că Moscova a fost receptivă de fiecare dată când în Moldova au avut loc alegeri. Ambasadorul consideră că, atât timp cât Guvernul de la Chişinău recunoaşte că nu controlează teritoriile din stânga Nistrului, partea rusă nu ar trebui să se adreseze autorităţilor din Moldova referitor la acest subiect.
de Anatol Terzi | nov. 28, 2011 | R. Moldova, România, Știri, Uncategorized @ro
Ministrul Administraţiei şi Internelor, Constantin Traian Igaş, va avea, marţi, o întâlnire bilaterală cu ministrul de Afaceri Interne din Republica Moldova, Alexei Roibu, care efectuează o vizită în România. Cu acest prilej, cei doi miniştrii vor semna „Protocolul între Ministerul Administraţiei şi Internelor din România, prin Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră şi Serviciul Grăniceri al Republicii Moldova privind consolidarea cooperării la nivel central şi teritorial”. La ceremonia de semnare a Protocolului va participa şeful Departamentului Schengen, Afaceri Europene şi Relaţii Internaţionale din M.A.I., chestor şef de poliţie Marian Tutilescu, inspectorul general al Poliţiei de Frontieră Română, chestor principal de poliţie Ioan Buda, inspectorul general al Poliţiei Române, chestor de poliţie Liviu Popa, precum şi directorul general al Serviciului Grăniceri din Republica Moldova, maior Roman Revenco.
Ministrul Administraţiei şi Internelor al României, Constantin Traian Igaş, a vizitat Republica Moldova in perioada 20-21 octombrie. În cadrul vizitei sale, oficialul român a donat Ministerului Afacerilor Interne de la Chişinău mijloace de transport: două maşini de teren, şi două ambarcaţiuni de intervenţie. Echipamentele oferite de partea română constau în: 2 autovehicule de teren, marca NISSAN TERRANO, precum şi 2 ambarcaţiuni de intervenţie – HARPOON 550, aflate în administrarea Ministerului Administraţiei şi Internelor – Poliţia de Frontieră.
Cooperarea cu România, pe segmentul afacerilor interne, reprezintă o prioritate în relaţiile bilaterale, iar sprijinul Guvernului de la Bucureşti este un suport important, în calea Republicii Moldova spre integrarea europeană, declara atunci Alexei Roibu, ministrul Afacerilor Interne
de Marius-Alin Batca | nov. 28, 2011 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Coraportorii Comisiei de monitorizare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei Lise Christoffersen din Regatul Norvegiei şi Piotr Wach din Republica Polonă vin la Chişinău în perioada 28 noiembrie – 1 decembrie. Principalele subiecte ale discuţiilor se vor axa pe situaţia politică din Republica Moldova, analiza proiectului planului de acţiuni privind onorarea angajamentelor Republicii Moldova faţă de Consiliul Europei, reforma în domeniul justiţiei, combaterea corupţiei şi a crimei organizate, situaţia privind reglementarea transnistreană. La 1 decembrie Lise Christoffersen şi Piotr Wach vor susţine o conferinţă de presă.
Coraportorii Consiliului Europei vor avea întrevederi cu Preşedintele Parlamentului Marian Lupu, Preşedinte interimar al Republicii Moldova, cu delegaţia Parlamentului Republicii Moldova la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, cu reprezentanţii fracţiunilor parlamentare. Programul vizitei include întrevederi cu prim-ministrul Vlad Filat, ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene Iurie Leancă, ministrul Justiţiei Oleg Efrim, Procurorul General Valeriu Zubco, cu membrii Consiliului Superior al Procurorilor, ai Consiliului Superior al Magistraturii, ai Curţii Supreme de Justiţie, ai Curţii Constituţionale, ai Consiliului Coordonator al Audiovizualului, cu alţi demnitari, precum şi cu reprezentanţi ai societăţii civile.
de Anatol Terzi | nov. 25, 2011 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Federaţia Rusă va deschide pentru alegerile din 4 decembrie o secţie de votare la ambasada sa din Chişinău. La Bălţi şi Comrat se va vota cu urne mobile, se precizează într-un comunicat de presă al Ambasadei Federaţiei Ruse în Moldova. La Chişinău votarea va fi posibilă în intervalul de timp 08.00-20.00, la Ambasada Rusiei, pe bd. Ştefan cel Mare, 153. La Bălţi şi Comrat votarea se va efectua între ora 11.00 şi 15.00. Urna mobilă la Bălţi va fi amplasată în incinta Centrului comunităţii ruse, pe adresa M. Viteazul, 44, iar cea din Comrat în Casa de cultură – str. Lenin, 196. Pentru a putea vota persoanele trebuie să aibă cu sine un document care să le confirme cetăţenia rusească. Întrebări referitor la organizarea alegerilor pot fi adresate la linia fierbinte a Comisiei Electorale Centrale din Rusia, pe pagina electronică www.cikrf.ru sau la Ambasada Rusiei în Moldova, la numărul de telefon 23-49-41. Cu toate acestea, Federaţia Rusă nu a spus nimic despre eventuale secţii de votare în stânga Nistrului.
Recomandari diplomatice
La sfârşitul lui octombrie, diplomatia de la Chisinau recomanda autoritatilor ruse sa nu deschida in Transnistria sectii de vot pentru alegerile parlamentare, dupa ce comisia electorala de la Tiraspol a afirmat ca in regiune vor functiona 25 de birouri de vot pentru scrutinul din decembrie. “Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene a fost informat, prin canale diplomatice, despre intentia partii ruse de a deschide sectii de votare cu ocazia alegerilor pentru Duma de Stat, din 4 decembrie”, a declarat un purtator de cuvant al MAEIE. Precizand ca nu exista “impedimente in calea deschiderii sectiilor de votare in localitatile controlate de Republica Moldova”, MAEIE a recomandat autoritatilor ruse sa se abtina “de la deschiderea sectiilor de votare in localitatile care nu se afla sub controlul autoritatilor Republicii Moldova”. Presedintele comisiei electorale centrale de la Tiraspol, Petru Denisenco, a declarat ca in Transnistria urmeaza sa fie deschise 25 de sectii de vot pentru alegerile parlamentare ruse din 4 decembrie. Conform unui acord incheiat intre comisiile electorale rusa si transnistreana, majoritatea birourilor de vot urmeaza sa functioneze la Tiraspol si Tighina. Potrivit statisticilor oficiale, in Transnistria locuiesc aproximativ 140.000 de cetateni rusi cu drept de vot.
de Anatol Terzi | nov. 24, 2011 | R. Moldova, România, Știri, Uncategorized @ro
Consiliul Coordonator al Audiovizualului din R. Moldova şi Consiliul Naţional al Audiovizualului din România au semnat un Acord de cooperare în domeniul audiovizualului. Documentul a fost semnat de către Răsvan Popescu, preşedintele CNA, şi Marian Pocaznoi, preşedintele CCA. Acordul semnat va încuraja şi consolida cooperarea dintre CCA şi CNA, va contribui la implementarea eficientă a sistemului de reglementare în domeniul audiovizualului şi la realizarea unor atribuţii definite de lege ce necesită schimburi de experienţă şi de informaţii. CNA şi CCA se vor informa reciproc în cazurile în care se reclamă posibile încălcări ale prevederilor legale de către radiodifuzori licenţiaţi pe teritoriul Moldovei şi, respectiv, al României. În România, potrivit lui Popescu, au fost licenţiate peste 30 de posturi de radio şi TV care au inclus în aria de difuzare şi Republica Moldova. Totodată, şase canale moldoveneşti sunt recepţionate în România.
Moment de referinta – nu ne vom impiedica de granite
“Semnarea Acordului de cooperare între Consiliul Coordonator al Audiovizualului din Republica Moldova şi CNA este un moment de referinţă pentru ambele instituţii. Ambele duc o activitate în slujba interesului public, principala lor misiune fiind aceea de a asigura în spaţiul audiovizual un climat bazat pe libera exprimare şi responsabilitatea faţă de public. CNA şi CCA se străduiesc să-şi îndeplinească rolul care le-a fost încredinţat într-o realitate din ce în ce mai complexă. Îndrăznesc să spun că nu putem fi cu adevărat eficienţi în domeniu audiovizualului, dacă ne vom împiedica de graniţe. Trebuie să colaborăm, să dezvoltăm o politică de parteneriat atât la nivel instituţional, cât şi al societăţii civile. Trebuie să conlucrăm cu organisme de reglementare europene. CNA a salutat şi încurajat aderarea CCA la Platforma Europeană a Autorităţilor de Reglementare (EPRA), for ce asigură o viziune şi o politică europeană unitară în domeniul audiovizualului”, a declarat Răsvan Popescu.
“Împărtăşind aceeaşi filosofie, CNA şi CCA se vor informa reciproc în cazurile în care se reclamă posibile încălcări ale prevederilor legale de către radiodifuzori licenţiaţi pe teritoriul Moldovei şi, respectiv, al României. În România au fost licenţiate peste 30 de posturi de radio şi televiziune care au inclus în aria de difuzare şi Republica Moldova. La acestea se adaugă şi posturile recepţionate prin satelit, declarate libere la retransmisie, care respectă Conveţia Televiziunea fără Frontiere. Există astfel o diversitate foarte mare de programe, de la canale generaliste la posturi pentru copii sau cu profil tematic (religios, sportiv, de filme). Totodată, 6 canale din Republica Moldova se recepţionează în România. În cazul în care apar reclamaţii la CCA cu privire la posturile recepţionate din România, acestea vor fi direcţionate către CNA şi vor fi analizate, în cel mai scurt timp, în şedinţele Consiliului. Evident, acelaşi lucru se va întâmpla şi cu reclamaţiile primite la CNA pentru posturile recepţionate din Moldova”, a mai spus pre;edintele CNA.
1 Decembrie, un moment important pentru ambele maluri ale Prutului
“Sunt convins de necesitatea semnării acestui acord de cooperare şi sper că vom avea o colaborare cât mai îndelungată, de care să beneficieze – în primul rând – cei care urmăresc programele de radio şi televiziune în Moldova şi România. Fiind astăzi prezent la Chişinău, ţin să amintesc că peste câteva zile va avea loc un moment important pentru spaţiul audiovizual al Republicii Moldova şi anume lansarea, la 1 Decembrie, a celui mai nou canal al radioului public românesc, Radio Chişinău. Evenimentul de lansare va avea loc chiar de Ziua Naţională a României, tocmai pentru a ilustra dezvoltarea strategică a postului public de radio, care îşi propune să contribuie la o mai bună cunoaştere a valorilor europene, prin difuzarea unor programe de calitate şi promovarea culturii româneşti. Postul urmează să fie recepţionat atât pe FM, cât şi prin Internet. Profit de ocazie pentru a saluta această apropiată apariţie a postului Radio Chişinău, ca pe un eveniment care reflectă spiritul a ceea ce încercăm să realizăm astăzi, prin semnarea acordului nostru de cooperare”, a mai spus Răsvan Popescu, de la CNA.
Experienta Romaniei
“Scopul acestui acord este unul bine determinat: de a prelua cele mai bune practici şi experienţe de la Consiliul Naţional al Audiovizualului din România privind, mai întîi de toate, asigurarea protecţiei minorilor în cadrul programelor televizate. Un alt scop pe care l-ar avea Consiliul Coordonator al Audiovizualului privind semnarea acestui acord ar fi acordarea de sprijin pentru implementarea televiziunii digitale, care, după cum cunoaşteţi, pînă în 2015, Republica Moldova şi-a asumat trecerea la televiziunea digitală terestră, însă avînd în vedere faptul că colegii noştri din România sunt cu cîţiva paşi mai înainte, mă refer, în primul rând, la pregătirea cadrului legal-normativ, consider că colegii noştri de la CNA ne vor acorda asistenţa necesară pentru ca şi noi, cei de la CCA, să putem pregăti, conform tuturor standardelor europene, aceste norme de reglementare”, a declarat si Marian Pocaznoi. “Un alt punct pe care consider că Consiliul Coordonator al Audiovizualului îl va prelua sau vom avea o asistenţă necesară prevede noile forme de publicitate şi sponsorizare, care sunt prevăzute de directiva europeană. Pentru CNA această directivă este una obligatorie şi deja a fost implementată, pentru Republica Moldova ea are un caracter de recomandare, dar avînd în vedere că Audiovizualul este în permanentă dezvoltare, Consiliul Coordonator al Audiovizualului la fel ar dori să participe, ca respectivele norme să fie aplicate şi în domeniul audiovizualului din Republica Moldova”, a mai spus preşedintele Consiliului Coordonator al Audiovizualului din Republica Moldova.
