Serviciile secrete de la Ierusalim combat pandemia
Knesset-ul de la Ierusalim (n.r.-parlamentul unicameral israelian) a adoptat o lege care permite guvernului să utilizeze serviciul de securitate internă, Shin Beth, pentru localizarea persoanelor infectate cu noul coronavirus, al căror număr se află într-o creştere rapidă, relatează Makor Rishon, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Legea a fost adoptată în a treia şi ultimă lectură, cu 53 de voturi pentru şi 38 împotrivă, voturi furnizate în mare parte de deputații coaliției dintre premierul Netanyahu și partenerul său, Benny Gatz, ministru al Apărării și viitor premier al guvernului de coaliție de la Ierusalim din noiembrie 2021. Legislația limitează utilizarea capacităților tehnologice de supraveghere ale Shin Beth la o perioadă de trei săptămâni, până la 22 iulie, şi la cazurile ‘care nu pot fi supravegheate în alt mod’.
Război juridic
Premierul Benjamin Netanyahu a dispus în martie conducerii Shin Beth să colecteze date despre cetăţeni şi să le localizeze telefoanele mobile, în cadrul ‘războiului’ împotriva pandemiei.
Folosirea Shin Beth, principalul serviciu de informații interne israelian, specializat pe combaterea terorismului și contraspionaj, a trezit numeroase critici din partea unei părți a societății civile și clasei politice de la Ierusalim. Programul a fost blocat de Curtea Supremă, care a cerut guvernului israelian la sfârşitul lunii aprilie să-l reglementeze printr-o legislație specială.
Premierul Netanyahu nu a atacat decizia, iar implicarea Shin Beth a luat sfârșit în data de 10 iunie, revenind asupra decizie după creșterea exponențială a cazurilor de infectare. Șeful guvernului de la Ierusalim a depus săptămâna trecută un nou proiect de lege, iar o echipă de miniştri, coordonată de Benny Gatz, fiind responsabilă cu implementarea și evaluarea rezultatelor.
Deputatul Zvi Hauser, preşedintele Comisiei pentru afaceri externe şi apărare din Knesset-ul de la Ierusalim, care a coordonat efortul parlamentar de adoptare al noii legislații a declarat că nu există ‘alternativă civilă’ la capacităţile Shin Beth.
Mossad, luptă pentru provizii medicale
Antiterorism pandemic
Autoritățile de la Ierusalim au raportat peste 26 de mii de cazuri de infectare cu noul coronavirus, dintre care aproximativ 1000 în ultimele 24 de ore, fiind semnalate și peste 300 de morți de la începutul crizei pandemice.
Statul Israel a mai folosit tehnologia serviciilor secrete pentru a monitoriza pacienţii cu COVID-19, măsura adoptată de Knesset permițând poliţiei şi Shin Bet demararea monitorizării telefoanele mobile ale purtătorilor de COVID-19, folosind instrumente informatice create inițial pentru combaterea terorismului. Cu ajutorul acestei tehnologii, considerată printre cele mai avansate din lume, care implică şi urmărirea cardurilor bancare, sunt monitorizate atât persoanele infectate, cât şi persoanele de contact. Tehnologia a jucat un rol important în micșorarea semnificativă a atacurilor cu caracter terorist de pe teritoriul israelian, în contextul intensificării divergențelor cu partea palestiniană.
În pofida controverselor legate de respectarea dreptului la viaţă privată, miniştrii din blocul Albastru şi Alb, adversari obișnuiți ai premierului Netanyahu, au renunţat la opoziţia lor faţă de folosirea din nou a respectivei tehnologii, dată fiind creşterea numărului cazurilor de COVID-19.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu, îngrijorat de creșterea infectărilor
Falanga Mossad
Conform relatărilor din presa israeliană, Ierusalimul a folosit, similar altor state, toate mijloacele, inclusiv serviciile secrete, pentru a obţine materiale medicale, mai ales aparate pentru respiraţie asistată. ”Folosim toate conexiunile noastre speciale pentru a câştiga lupta şi a face probabil ceea ce face toată lumea: să obţinem stocuri destinate altora”, a spus agentul prezentat sub pseudonimul ”Het”, în cadrul programului de investigaţii Uvda al postului de televiziune israelian Canal 12.
Mossadul a adus în Israel sute de transporturi de echipamente sanitare, inclusiv ventilatoare pentru secţiile ATI, şi alte materiale importante pentru combaterea pandemiei. ”Am supervizat multe operaţiuni în trecut, dar niciodată nu am gestionat una atât de complexă”, mărturiseşte spionul israelian, subliniind că au avut loc și eșecuri.
Preţurile echipamentelor şi materialelor sanitare au crescut în lume chiar şi de patru ori în timp ce toate ţările caută asiduu astfel de produse devenite tot mai greu de găsit pe măsură ce pandemia se extinde, notează spionul israelian, citat de mass-media de la Ierusalim. (Mihai Isac)
Parlamentul unicameral israelian (Knesset) şi-a suspendat şedinţele programate după ce un deputat a fost depistat pozitiv la noul coronavirus, pe fondul acuzațiilor privind un posibil atac terorist bologic împotriva Legislativului de la Ierusalim, relatează postul de televiziune Keshet 12, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Parlamentarul din partea partidului Likud, Fateen Mulla, a acuzat grupul parlamentar Lista Unită (format din partide de stânga care reprezintă minoritatea arabă din Israel) că a dorit infectarea intenționată a deputaților din Knesset folosind COVID-19. “Este un atac intenționat împotriva Knessetului“ a scris Fateen Mulla pe un grup intern WhatsApp, referindu-se la diagnosticul în cazul deputatului Sami Abou Shahadeh.
Criză pandemică
După ce în martie 2020 a luat cu succes măsuri agresive pentru a stopa epidemia de COVID-19, Israelul a relaxat restricţiile în ultimele săptămâni. Oficiali de la Ierusalim au avertizat în mod repetat că relaxarea populaţiei ar putea duce la o nouă creştere a numărului de contagieri.
Într-un comunicat transmis mass-media, Knessetul de la Ierusalim a anunţat că toate şedinţele din comisiile parlamentare au fost amânate ‘în aşteptarea anchetei epidemiologice’ în cazul deputatului Sami Abou Shahadeh.
‘Fac apel la toţi cei care s-au aflat în imediata mea apropiere să se autoizoleze şi să se testeze’, a scris Abou Shahadeh pe Twitter. ‘Virusul se află încă printre noi şi o revenire la aşa-numita normalitate îl ajută să se răspândească cu o mai mare magnitudine şi viteză’, a adăugat deputatul, citat de mass-media din Israel.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu îngrijorat de criza COVID-19
Școlile, sub asediul COVID-19
Şcolile din Israel s-au redeschis luna trecută, dar s-au înmulţit îngrijorările că unii copii îi infectează pe alţii în pofida măsurilor de prevenţie.
Presa israeliană a relatat că peste 40 de şcoli au fost închise din cauza apariţiei unor noi cazuri de infectare.
‘Orice instituţie de învăţământ în care există cazuri de îmbolnăvire va fi închisă’, a declarat anterior premierul Benjamin Netanyahu, subliniind că personalul din şcoli va continua să caute noi modalităţi de a-i proteja şi a-i ţine la distanţă între ei pe elevi.
Israel, cu o populaţie de 9 milioane de locuitori, a raportat 17.343 de cazuri de infectare cu coronavirus şi 290 de decese. Potrivit Ministerului Sănătăţii, mai mult de 593.000 de locuitori au fost testaţi la noul coronavirus. (K.P.)
Premierul israelian Benjamin Netanyahu, mulțumit de sprijinul administrației Trump
Prim-ministrul israelian, Benjamin Netanyahu, a declarat că se prezintă ”cu capul sus”, într-o scurtă declaraţie făcută la intrarea în Tribunalul din Ierusalim, unde duminică începe procesul său pentru corupţie, abuz de încredere şi fraudă. El a denunţat drept „ridicole” acuzaţiile ce-i sunt aduse. „Obiectivul este de a răsturna un prim-ministru puternic din tabăra de dreapta şi astfel de a înlătura dreapta de la putere pentru mulţi ani”, a mai spus Netanyahu, citat de Reuters, în declaraţia televizată, înainte de a se prezenta în faţa unui panel de trei judecători.
Susţinându-şi nevinovăţia, politicianul a afirmat că întreaga anchetă a fost fabricată de la bun început de către oponenții săi politici.
Război în justiție
Netanyahu, în vârstă de 70 de ani, este inculpat în trei dosare separate, dintre care unul, deosebit de sensibil, ar implica favoruri financiare pentru un director general al unei companii de telecomunicaţii, în schimbul unei imagini favorabile din partea unei organizaţii media a grupului, relatează mass-media de la Ierusalim. „În 244 de ani de democraţie (de la revoluţia americană, n.r.), nimeni nu a fost acuzat vreodată că a beneficiat de o imagine favorabilă în presă. Şi în cazul meu, reflectarea (media) nu a fost chiar favorabilă”, a adăugat Netanyahu, care a spus că a solicitat ca audierile să fie transmise în direct la televizor.
„Am cerut ca totul să fie transmis în direct pentru ca publicul să audă totul (în direct) şi nu prin filtrul jurnaliştilor (plătiţi) de către procurorul general”, a adăugat el, acuzând o parte a presei israeliene de parţialitate în această chestiune.
Este prima dată în istoria Israelului când un şef de guvern se confruntă cu acuzaţii penale în timpul mandatului său. Netanyahu a fost inculpat în noiembrie trecut, iar procesul trebuia să înceapă la jumătatea lui martie, dar a fost amânat pentru 24 mai din cauza epidemiei de coronavirus.
În Israel, funcţia de prim-ministru nu asigură niciun fel de imunitate, însă potrivit unei decizii a Curţii Supreme inculparea nu duce la interdicţia de a ocupa postul sau de a forma un guvern.
Duminică, înainte de începerea procesului, Netanyahu a ţinut prima şedinţă de guvern, un putenic semnal politic pentru oponenții săi. Printre prioritățile noului mandat de premier este implementarea planului Trump de rezolvare a diferendului palestinian, care prevede și anexarea unor importante regiuni de către statul Israel. (N.G.)
În urma deciziei luată de Curtea Supremă israeliană, și Knesset-ul (n.r.-parlamentul unicameral de la Ierusalim) a aprobat azi formarea unui guvern de uniune naţională între partidele premierului Benjamin Netanyahu şi ex-rivalului său Benny Gantz, care urmează să depună jurământul în 13 mai, dată la care va lua sfârşit cea mai lungă criză politică din istoria modernă a Israelului, relatează cotidianul israelian Makor Rishon, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Acordul cu privire la noul guvern a fost validat joi dimineaţă în cursul unui vot în parlament, unde partidul Likud de dreapta al lui Benjamin Netanyahu, formaţiunea centristă „Albastru-Alb”, condusă de fostul şef al Statului Major al armatei israeliene Benny Gantz, şi aliaţii lor dispun de majoritatea locurilor.
Consens politic
„Sesiunea plenară a Knesetului a aprobat în a doua şi a treia lectură amendamentele la proiectul de lege privind formarea guvernului de uniune naţională. 71 de deputaţi au votat pentru şi 37 împotrivă”, a indicat serviciul de presă al parlamentului într-un comunicat. Preşedinţia israeliană se aşteaptă să primească în cursul zilei semnăturile unei majorităţi a deputaţilor favorabili mandatării oficiale a lui Benjamin Netanyahu cu formarea noului guvern.
Miercuri seara, Curtea Supremă, sesizată de diferite organizaţii care puneau la îndoială legalitatea acordului, şi-a dat aprobarea, fără ca totuşi să-l disculpe pe Netanyahu, acuzat pentru corupţie într-o serie de dosare şi al cărui proces, amânat din cauza pandemiei, ar urma în mod normal să înceapă la sfârşitul lunii. „Nu am găsit niciun motiv legal care să împiedice formarea unui guvern de către premierul Netanyahu, dar această concluzie la care am ajuns nu diminuează prin nimic gravitatea acuzaţiilor împotriva sa”, au indicat judecătorii israelieni.
Guvern de criză
Netanyahu şi Gantz au anunţat deja prezentarea viitorului guvern în 13 mai, în care portofoliile ministeriale vor fi împărţite în mod echitabil între cele două tabere.
În afară de împărţirea puterii şi menţinerea lui Benjamin Netanyahu în funcţia de premier pentru următoarele 18 luni, guvernul va avea drept sarcină gestionarea ieşirii din izolare şi redemararea economiei israeliene. El va trebui de asemenea să se pronunţe în detaliu asupra proiectului de anexare a unor părţi din Cisiordania ocupată.
Netanyahu este acuzat de o parte a opoziției că se va folosi de noul mandat de premier pentru numirea unor apropiați în diferite funcții din sistemul de justiție, pe fondul problemelor judiciare pe care le are. Liderul Likud este acuzat de fapte de corupție.
După aceste luni de criză, Benny Gantz a acceptat să formeze o coaliţie cu Benjamin Netanyahu în pofida inculpării acestuia, cu scopul de a permite Israelului să traverseze perioada de pandemie generată de noul coronavirus care a contaminat până în prezent 16.000 persoane în ţară, dintre care 239 au decedat şi a făcut ca şomajul să crească de la 3,4% la 27%.
Netanyahu a anunţat deja redeschiderea şcolilor primare şi a majorităţii magazinelor şi întreprinderilor, care pot să reunească de acum înainte 50% din personalul lor în acelaşi loc. În acest fel, zeci de mii de lucrători palestinieni şi-au putut relua activitatea pe teritoriul israelian.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu, mulțumit de sprijinul administrației Trump
Plan american
Acordul dintre Netanyahu şi Gantz prevede implementarea de la 1 iulie a unui plan pentru aplicarea proiectului preşedintelui american Donald Trump cu privire la Orientul Mijlociu care prevede anexarea de către Israel a Văii Iordanului şi a coloniilor evreieşti din Cisiordania ocupată din 1967 de către statul israelian. Zonele în litigiu, inclusiv părți din platoul Golan, au fost ocupate de statul evreu în urma victoriei militare depline în așa-zisul Război de 6 zile împotriva unei coaliții de state arabe, inclusiv Iordania, Siria, Irak și Egipt.
Populaţia coloniilor din Cisiordania a crescut cu aproximativ 50% în ultimul deceniu sub influența unor importante măsuri de sprijin economic implementate de guvernele conduse de Netanyahu, aflat la putere fără întrerupere din 2009.
În prezent, peste 450.000 de persoane locuiesc în regiune, împărţite în aproximativ 100 de localități, cunoscute și sub numele de colonii, unde lucrează de altfel zeci de mii de palestinieni.
Elita politică palestiniană se opune planului administrației Trump, care prevede recunoașterea metropolei Ierusalim drept capitala „indivizibilă” a Statului Israel. Atât membrii mișcării laice Fatah-ului, condus de preşedintele palestinian Mahmoud Abbas, dar și ai mișcării islamiste Hamas, aflat la putere în Fâşia Gaza, au amenințat cu noi violențe partea israeliană dacă acest plan va fi implementat. Ei au denumit deja viitoarea administraţie Netanyahu/Gantz „guvernul anexării”, denumire respinsă de partea israeliană. (Mihai Isac)
Liderul organizației Hezbollah, Hassan Nasrallah, a negat luni orice activitate a partidului său în Germania, la câteva zile după decizia Berlinului de a interzice mişcarea pro-iraniană pe teritoriul german, relatează agenția DPA, preluată de KARADENIZ PRESS. „Atunci când spunem că nu suntem activi în Germania, suntem sinceri în proporţie de 100%”, a dat asigurări liderul Hezbollah.
El a adăugat că Germania nu a oferit nicio evidenţă conform căreia Hezbollah ar desfăşura activităţi teroriste, ceea ce confirmă faptul că decizia Berlinului este „o decizie politică” ce reflectă „o supunere în faţa voinţei americane şi este menită să satisfacă Israelul”.
Măsură așteptată
Cu toate acestea, Nasrallah a declarat că se aştepta la decizia Germaniei şi că este de aşteptat, de asemenea, ca şi alte ţări europene să ia o decizie asemănătoare. „Aceasta este parte din războiul SUA şi Israelului împotriva mişcărilor de rezistenţă din regiune”, a continuat Nasrallah.
De asemenea, el a condamnat raidurile întreprinse de poliţia germană asupra unor moschei şi organizaţii asociate grupării în Germania. „Toate atacurile brutale asupra unor moschei şi organizaţii umanitare sunt de condamnat”, a afirmat liderul Hezbollah.
Denunț iranian
Berlinul încearcă să se achite de „datoria sa istorică” faţă de evrei, a denunţat luni Republica Islamică Iran, după ce a condamnat recenta interzicere a tuturor activităţilor mişcării şiite libaneze Hezbollah în Germania, potrivit mass-media germane. „Avem sentimentul că germanii par să aibă o datorie istorică faţă de sionişti, că ei se achită de aceasta şi că, într-un anume fel, nu-şi dau seama că lumea întreagă şi musulmanii ar putea reacţiona”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Abbas Mousavi, în cursul unei conferinţe de presă la Teheran.
Această interdicţie este destinată doar să îndeplinească obiectivele „maşinii de propagandă a regimurilor sionist şi american”, reacţionase a doua zi MAE iranian.
Hezbollah este „un partid puternic şi legitim reprezentat în cadrul guvernului şi al parlamentului libanez”, a declarat luni Mousavi, potrivit căruia decizia germană „nu va crea decât probleme”.
Hezbollah, parte a războiului dintre SUA și Iran
Propagandă antisemită
Într-un articol de format editorial care neagă realitatea politicii de exterminare a evreilor de către Germania nazistă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Hossein Shariatmadari, redactor-şef al cotidianului ultraconservator iranian Kayhan, consideră că vede crescând „un val de insatisfacţie în cadrul poporului german”, căci – scrie el – „regimul terorist israelian care ucide copii controlează destinul ţării lor”.
Potrivit lui Shariatmadari, decizia germană împotriva Hezbollah a fost „dictată de Israel” şi „părţi întregi ale economiei germane sunt în mâinile evreilor”, la fel ca şi parlamentul de la Berlin, unde există, potrivit lui, „peste 100 de deputaţi evrei care nici măcar nu sunt germani”.
„Numeroşi germani înţeleg în prezent că Shoah nu este decât o mistificare, o mare minciună fabricată”, scrie Shariatmadari, numit în funcţia sa de ghidul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, care îi împărtășește opiniile radicale.
Shoah (Holocaust) este numele evreiesc pentru masacrarea a şase milioane de evrei din Europa în timpul celui de-al Doilea Război Mondial în numele politicii rasiale şi antisemite a Germaniei hitleriste.
Decizie germană
Berlinul a interzis organizaţia pro-iraniană Hezbollah pe teritoriul său şi a desemnat-o drept organizaţie teroristă, a anunţat anterior Ministerul de Interne german. Măsura, de lung așteptată de guvernul de la Ierusalim, vine pe fondul intensificării activității organizației pe teritoriul german, unde locuiesc câteva milioane de etnici arabi.
“Ministrul de interne Horst Seehofer “a interzis astăzi activitatea organizaţiei teroriste şiite Hezbollah în Germania”, a notat într-un tweet un purtător de cuvânt al ministrului, Steve Alter.
Anterior acestei măsuri, Germania făcea distincţie între braţul politic al Hezbollah şi unităţile sale armate, care au luptat de partea preşedintelui Bashar al-Assad în Siria.
Finanțare și recrutare
Oficiali în domeniul securităţii de la Berlin estimează că până la 1.050 de persoane din Germania sunt membri ai aripii extremiste a Hezbollah. Conform rapoartelor anuale ale Oficiului Federal pentru Protecția Constituției, principalul serviciu intern de informații german, teritoriul german este folosit pentru obținerea de resurse financiare și recrutarea de noi adepți pentru Hezbollah și organizațiile afiliate.
Principalul rezervor de recrutare este reprezentat de numeroasa comunitate musulmană din Germania, cu preponderență arabi, dar și alte comunități etnice orientale.
Sursele citate au mai semnalat intesificarea eforturilor Hezbollah de stabilire a unor noi puncte de sprijin, sub forma unor fundații ori ong-uri cu caracter umanitar ori religios. Teritoriul german este folosit de Hezbollah și pentru coordonarea activității din diferite state occidentale.
Până acum doar activităţile ramurii militare a Hezbolalh erau interzise, însă nu şi cele ale ramurii politice, care organizează cu regularitate manifestaţii sau acţiuni anti-israeliene. Organizațiile care reprezintă evreii din Germania au acuzat periodic Hezbollah de intensificarea atacurilor antisemite din statul european.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu, mulțumit de sprijinul administrației Trump
Acțiuni în forță
Poliţia a întreprins în aceste zile mai multe raiduri pe teritoriul Germaniei pentru a aresta presupuşi membri ai conducerii filialei grupării din Germania. Serviciile de securitate germane au mai declanșat și procedurile judiciare pentru ridicarea cetățeniei germane a unor membrii Hezbollah.
Potrivit publicaţiilor germane Spiegel şi Bild, poliţia germană a vizat mai multe moschei și centre culturale islamice, la Berlin, Bremen şi Munster, precum şi un “centru pentru emigranţii libanezi” din Dortmund.
Înfiinţată în 1982 în timpul războiului civil libanez, mişcarea Hezbollah luptă împotriva statului israelian şi este un actor politic major în Liban și Orientul Mijlociu. Hezbollah, care deţine o poziţie puternică pe scena politică de la Beirut şi vârf de lance al rezistenţei împotriva ocupaţiei israeliene în Liban (1978-2000), a fost înfiinţat cu sprijinul Iranului în 1982 în timpul războiului civil din Liban.
Îndemn pentru UE
Interdicţia completă a activităţilor Hezbollah şi clasarea ei drept organizaţie teroristă era cerută cu insistenţă de SUA şi Israel de câteva decenii, mai ales după incursiunea israeliană din Liban din anii 2000 și declanșarea războiului civil din Siria, unde Hezbollah are un rol extrem de important în susținerea militară a regimului Assad.
Ambasadorul SUA în Germania, Richard Grenell, a declarat că ţara sa salută decizia guvernului german de a interzice mişcarea islamistă Hezbollah şi a îndemnat alte ţări din Uniunea Europeană (UE) să urmeze exemplul Berlinului, informează dpa. Interdicţia impusă de Germania asupra tuturor activităţilor Hezbollah “reflectă hotărârea Occidentului de a înfrunta ameninţarea globală pe care o constituie” această organizaţie, a subliniat Richard Grenell, numit anterior de președintele Trump în postul sensibil de director interimar pentru informaţiile naţionale (DNI) al SUA.
Această funcție are o importanță deosebită în creionarea politicii externe americane, iar Grenell este considerat un susținător loial al președintelui SUA Donald Trump și al politicii promovate de administrația acestuia în Orientul Mijlociu.
Potrivit ambasadorului american, acestei grupări “nu i se poate permite să folosească Europa drept refugiu pentru a susţine terorismul în Siria şi peste tot în Orientul Mijlociu”. Grenell a îndemnat alte state membre ale UE să ia decizii similare şi a spus că SUA vor să conlucreze cu partenerii din Europa “pentru a-i refuza (Hezbollah) orice spaţiu de manevră” pe continent.
Presiunile administrației Trump au convins Germania
Etapă importantă
Israelul a salutat la rândul său decizia Germaniei de a interzice orice activitate a Hezbollahului libanez pe teritoriul german. Potrivit şefului diplomaţiei israeliene Israel Katz, această interdicţie constituie “o etapă importantă în lupta globală împotriva terorismului”. “Aceasta este o decizie foarte importantă, o etapă importantă şi semnificativă în lupta globală împotriva terorismului”, a spus Katz, exprimându-şi “profunda gratitudine”.
Autoritățile din Israel și SU, principalul său partener strategic, consideră mişcarea armată Hezbollah drept organizaţie teroristă. Cele două state întreprind demersuri permanente pe lângă alte state pentru a obține interzicerea activității organizației și arestarea membrilor săi, considerați luptători pentru libertate de către marea majoritate a populației arabe. (Mihai Isac)
