Un nou sarcogaf la Cernobil

Un nou sarcogaf la Cernobil

Asamblarea noului sarcogaf de la Cernobîl, având ca scop reducerea ameninţării radioactive, va începe pe 26 aprilie, când se vor împlini 26 de ani de la cea mai gravă catastrofă nucleară din istorie.
Potrivit preşedinţiei ucrainene, care-l citează pe Viktor Ianukovici, participant la summitul de la Seul privind securitatea nucleară, noul sarcofag va avea o înălţime de 108 metri şi va cântări 20.000 de tone. Prima fază a lucrărilor de asamblare a debutat deja la începutul acestui an.
„Fondurile necesare sunt disponibile, iar lucrările se efectuează conform calendarului, fără întârzieri, pentru ca noua incintă să fie terminată şi instalată deasupra reactorului la mijlocul lui 2015, aşa cum este prevăzut”, a declarat Anton Usov, reprezentant al Bancii Europeane pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, responsabilă cu gestionarea fondurilor proiectului. Rămăşiţele reactorului numărul 4 de la Cernobîl, care a explodat la 26 aprilie 1986, au fost acoperite în grabă după accident cu o şapă de beton, care s-a fisurat între timp şi nu mai poate fi considerată sigură.
Consorţiul francez Novarka a câştigat în 2007 licitaţia pentru construirea unui nou sarcofag etanş, care va fi asamblat pe un teren învecinat, apoi glisat deasupra vechii şape. Costul total al operaţiunii este estimat la 1,5 miliarde de euro, dintre care 750 milioane lipseau încă în urmă cu un an. Comunitatea internaţională a deblocat 550 milioane de euro cu prilejul unei conferinţe organizate la Kiev în aprilie 2011, la 25 de ani de la catastrofă, restul banilor fiind furnizaţi de BERD.

24 de ani de la catastrofa de la Cernobîl

ChernobylLa 26 aprilie 2010 s-au împlinit 24 de ani de la accidentul nuclear de la Cernobîl, Ucraina.

Totul se leagă de experimentul pregătit cu o zi înainte de specialiştii de la centrala atomo electrică din apropierea oraşului Cernobîl. Testul considerat destul de periculos urma sa arate cât timp puteau turbinele sa produca energie daca alimentarea electrica era întrerupta. El mai fusese efectuat în trecut. O serie de erori umane, combinata cu imperfectiuni tehnologice, a facut ca la ora 1:23 în dimineata zilei de sâmbata 26 aprilie o puternica explozie sa arunce în aer reactorul. A urmat o a doua explozie, a carei cauza este înca subiect de dispute între specialisti care a facut ca în atmosfera sa se împrastie fragmente de combustibil radioactiv în flacari. În acelaşi timp, blocurile de grafit izolator s-au aprins si a urmat un urias incendiu. A fost nevoie de noua zile si 5.000 de tone de nisip, bor, dolomit, lut si plumb aruncate din elicopter pentru a stinge incendiul. Aprinderea grafitului este cea care a facut ca radioactivitatea sa creasca în atmosfera, valori neobisnuite pâna atunci fiind înregistrate la mii de kilometri distanta, pâna în Suedia. Populatia orasului Pripyiat a fost evacuata, cu o întârziere destul de mare, iar orasul a devenit de atunci un oras-fantoma. Toate obiectele par la locul lor si azi, multe înca functionale, singura absenţă fiind cea a omului.

După accdident un nor de precipitaţii radioactive s-a îndreptat spre părţile vestice ale Uniunii Sovietice, Europei şi părţile estice ale Americii de Nord. Suprafeţe mari din Ucraina, Belarus şi Rusia au fost puternic contaminate. Accidentul a pus în discuţie grija pentru siguranţa industriei sovietice de energie nucleară, încetinind extinderea ei pentru mulţi ani şi impunând guvernului sovietic să devină mai puţin secretos. Raportul Forului Cernobîl din anul 2005, condus de Agenţa Internaţională a Energiei Atomice şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii, a atribuit 56 de decese directe (47 de lucrători şi 9 copii cu cancer tiroidian) şi a estimat că mai mult de 9.000 de persoane dintre cele aproximativ 6,6 de milioane foarte expuse pot muri din cauza unei forme de cancer. Raportul a citat 4.000 de cazuri de cancer tiroidian între copiii diagnosticaţi în 2002.

De altfel, recent autorităţile de la Havana au anunţat că aproximativ 25.500 de victime din Ucraina, Belarus şi Rusia ale catastrofei nucleare de la Cernobîl au fost tratate gratuit timp de 20 de ani, în Cuba. Majoritatea pacienţilor trataţi sunt ucrainieni născuţi după accidentul de la 26 aprilie 1986, Rusia şi Belarus retrăgându-se din finanţarea programului în urma prăbuşirii fostei Uniuni Sovietice. Potrivit informaţiilor oficiale, autorităţile cubaneze asigură toate cheltuielile medicale şi de cazare în centrul medical de la Tarara, la 20 de kilometri est de Havana, la malul mării, în timp ce cheltuielile de transport sunt suportate de statul ucrainean.

O altă problemă, care-şi păstrează actualitatea este ce legată de sarcofagul ridicat peste masa de substanţe radiocative. Numeroşi specialişti, din diferite ţări, susţin construirea unui nou sarcofag care să izoleze de mediul exterior reactorul nr. 4 unde au avut loc exploziile.

În tot acest răstimp, orasul-fantoma a devenit atractie turistica, mulţi dintre vizitatori fiind interesaţi de atmosfera stranie pe care o emană un astfel de loc. Chiar şi aşa necunoscutele accidentului de la Cernobîl rămân. Nimeni nu stie cu exactitate câţi oameni au murit în urma accidentului. Se spune ca numarul victimelor este cuprins între 300 si 300.000, dar chiar si aceasta enorma aproximatie ascunde un adevar teribil si înfricosator. Radiatia va mai ramâne în aceasta zona înca 48.000 de ani, dar ea ar putea fi repopulata de-abia peste 600 de ani, plus sau minus trei secole. Specialistii spun ca pâna atunci, cele mai periculoase elemente vor fi disparut, în aer, în apa sau în pamânt. Nimeni nu stie ce va fi peste 300 sau 900 de ani în orasul-fantoma, daca el va fi reconstruit sau acoperit pentru totdeauna de o vegetatie luxuriantă.

Concurs eseuri