Presedintele muntenegrean Filip Vujanovic sprijina independenta Republicii Kosovo

Belgradul a decis rechemarea ambasadorului sau la Podgorica, ca masura de protest impotriva stabilirii de relatii diplomatice intre Muntenegru si Kosovo, a anuntat vineri, 15 ianuarie 2010, serviciul de presa al Ministerului sarb de Externe, citat de mass-media locala. „Ministrul de externe Vuk Jeremic a dispus chemarea imediata in tara a ambasadorului Serbiei la Podgorica pentru consultari”, a indicat ministerul intr-un comunicat de presa, citat de agentia KARADENIZ PRESS. Totodata, ambasadorul muntenegrean la Belgrad a fost convocat la sediul diplomatiei sarbe pentru a i se aduce la cunostinta protestul diplomatic al Serbiei dupa decizia Muntenegrului (n.r.- fost republica iugoslava, desprinsa in 2006 din Uniunea statala de tip federativ cu Serbia) de a stabili relatii diplomatice cu Kosovo, adauga comunicatul. Reamintim ca Republica  Kosovo si-a proclamat unilateral independenta in februarie 2008, aceasta fiind recunoscuta de catre SUA si de catre 22 din cele 27 de state ale Uniunii Europene. Rusia, Spania si China se opun aparitiei noului stat in Balcani, fiind principalii aliati ai Belgradului, care a contestat declaratia unilaterala de independenta a Kosovo in fata Curtii Internationale de Justitie.
Relatiile dintre Muntenegru si Serbia sunt puternic afectate de o serie de diferende privind delimitarea frontierei de stat, tratamentul minoritatii muntenegrene din Serbia, statul limbii sarbe in Muntenegru, precum si conflictul canonic si legal dintre Biserica Ortodoxa Sarba si alte structuri ortodoxe care activeaza pe teritoriul Muntenegrului.

Axa Pristina-Podgorica

Guvernul muntenegrean a anuntat anterior ca a stabilit relatii diplomatice cu Republica Kosovo, urmand ca in cel mai scurt timp cele doua state sa deschida ambasade si oficii consulare in cele doua capitale. „Muntenegru si Kosovo au stabilit astazi (n.r.-15 ianuarie 2010) relatii diplomatice, prin intermediul unui schimb de scrisori ale celor doi ministri de externe, Milan Rocen si Skender Hiseni”, a indicat guvernul muntenegrean intr-un comunicat, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Surse diplomatice de la Pristina, au declarat in exclusivitate pentru KARADENIZ PRESS, ca Pristina va recunoaste drept minoritate separata cele cateva mii de etnici muntenegreni care locuiesc in Kosovo, urmand ca acest statut sa le permita sa fie reprezentati in parlamentul de la Pristina, similar altor minoritati, precum si sa beneficieze de anumite drepturi culturale si in materie de educatie, inclusiv statutul de limba regionala pentru limba muntenegrina.
Recunoasterea proclamarii independentei Kosovo de catre Podgorica a condus la sfarsitul anului 2008 la declararea de catre Serbia a ambasadorului Muntenegrului la Belgrad „persona non grata”. Relatiile bilaterale s-au ameliorat mai tarziu, dupa sosirea noului ambasador muntenegrean la Belgrad in noiembrie 2009. Initiativele diplomatice si politice ale Muntenegrului fata de Republica Kosovo sunt cu atat mai sensibile pentru Serbia cu cat Belgradul si Podgorica au intretinut relatii economice si politice stranse, iar majoritatea absoluta a sarbilor considera Muntenegru ca parte integranta a spatiului etno-cultural sarb, negand existenta unui popor muntenegrean distinct sau o limba muntenegreana diferita de limba sarba.

Recunoastere partiala

Pana in acest moment, doar 65 de state membre ale ONU au recunoscut independenta Republicii Kosovo, inclusiv 22 din cele 27 de tari membre ale Uniunii Europene, si 24 din cele 28 de state ale ONU. Conform surselor diplomatice de la Pristina, citate in exclusivitate de agentia KARADENIZ-PRESS, pana in data de 15 ianuarie 2010, urmatoarele state au recunoscut independenta Republicii Kosovo: Afghanistan, Costa Rica, Albania, Franta, Turcia, Statele Unite, Marea Britanie, Australia, Senegal, Letonia, Germania, Estonia, Italia, Danemarca, Luxemburg, Peru, Belgia, Polonia, Elvetia, Austria, Irlanda, Suedia, Olanda, Islanda, Slovenia, Finlanda, Japonia, Canada, Principatul Monaco, Ungaria, Croatia, Bulgaria, Principatul Liechtenstein, Coreea de Sud, Norvegia, Insulele Marshall, Nauru, Burkina Faso, Lituania, San Marino, Cehia, Liberia, Sierra Leone, Columbia, Belize, Malta, Samoa, Portugalia, Muntenegru, Macedonia, Emiratele Arabe Unite, Malaezia, Statele Federate ale Microneziei, Panama, Maldive, Palau, Republica Gambia, Regatul Arabiei Saudite, Comore, Bahrain, Regatul Hasemit al Iordaniei, Republica Dominicana, Noua Zeelanda, Malawi si Republica Islamica a Mauritaniei. Totodata, si regimul separatist din insula Taiwan, care isi revendica independeta fata de China comunista, a recunoscut independenta Kosovo, Pristina refuzand insa orice contact oficial pentru a provoca reactia dura a Chinei, unul din cei mai importanti aliati ai Serbiei din cadrul Consiliului de Securitate al ONU.
Diplomatia sarba a criticat in termeni duri sprijinul primit de Pristina din partea SUA in procesul de legimizare a declaratiei de independenta, Belgradul acuzand in numeroase ocazii SUA ca ar exercita presiuni economice, politice si juridice pentru a obtine recunoasterea independentei Kosovo din partea unor state. Un caz larg dezbatut de mass-media sarba este cel al recunoasterii independentei Kosovo de catre Maldive, unde presedintele acestui stat majoritar musulman, Mohamed Nasheed, a solicitat investigarea acuzatiilor privind primirea de catre oficialii locali ai sumei de doua milioane de dolari USD din partea omului de afaceri kosovar Behgjet Pacolli (n.r. – considerat unul dintre cei mai bogati oameni din Kosovo), cu ample interese de afaceri in arhipeleagul cu o importanta industrie a turismului.