Romania, subiect de campanie electorala in Ucraina

, , ,
 

Ultranationalistul cere "masuri dure" impotriva Romaniei

Ultranationalistul Oleg Tiahnibok cere "masuri dure" impotriva Romaniei

Liderul miscarii nationaliste Svoboda din Ucraina, Oleg Tiahnibok, candidat in alegerile prezidentiale din Ucraina, a cerut “masuri dure” impotriva “provocarilor romanesti la adresa Ucrainei”, relateaza agentia de presa LigaBiznesInform, preluata de mass-media de la Bucuresti. “Profitand de slabiciunea si pasivitatea guvernului ucrainean, Romania pretinde Basarabia si Transnistria – teritoriu pe care la vremea respectiva Hitler i l-a daruit aliatului sau roman Antonescu. Este vorba de teritorii care fac parte astazi din regiunile Odesa, Cernauti, Nikolaev si Vinnita ale statului ucrainean”, a declarat liderul miscarii Svoboda, citat de serviciul de presa al propriului partid. “Daca in Ucraina ar fi existat autoritati puternice, Romania nici nu ar fi indraznit sa aiba vreo pretentie la Ucraina, iar Curtea Internationala de Justitie de la Haga nu ar fi aprobat o decizie prin care statul ucrainean a pierdut o parte din teritoriul sau. Slabiciunile Ucrainei le-au permis romanilor sa rezolve destul de usor in favoarea lor probleme importante pentru ucraineni”, mai sustine Tiagnibok. “Bucurestiul nu este de oprit nici in fata diversiunilor economice impotriva Ucrainei, in special in Delta Dunarii. Incearca sa creeze un nou punct de conflict – Insula Serpilor”, sustine acesta, adaugand ca, potrivit expertilor, in segmentul de platou continental pierdut de Ucraina in favoarea Romaniei se afla numai rezerve prospectate de gaze naturale de 70 de miliarde de metri cubi si de petrol de 12 milioane de tone.
“Fara indoiala, Ucraina nu ar trebui sa accepte aceasta decizie a Curtii Internationale. Trebuie facut apel la comunitatea internationala, pentru a initia cat mai curand posibil revizuirea deciziei discriminatorii a instantei de la Haga fata de Ucraina”, declara politicianul ucrainean. Totodata, in opinia sa, “Bucovina ar putea deveni urmatorul punct fierbine pe harta Europei”. “Motivul – guvernul Romaniei care incalca in mod deliberat legislatia internationala oferind pasapoarte romanesti locuitorilor din regiunea Cernauti a Ucrainei. Conform datelor serviciilor secrete, circa 80.000 de ucraineni detin astazi ilegal cetatenia statului vecin”, a acuzat Tiahnibok, spunand ca, “in paralel, Bucurestiul solicita extinderea scolilor cu predare in limba romana in Ucraina si chiar dicteaza interpretarea proprie a unor evenimente istorice”. “Asemenea imixtiuni in afacerile interne ale Ucrainei sunt fara precedent pentru un stat membru al NATO si Uniunii Europene”, pretinde liderul miscarii Svoboda, apreciind ca “raspunsul la aceste instigari trebuie sa fie unul dur”, mai relateaza LigaBiznesInform, citata de mass-media de la Bucuresti.

Precedent periculos

Ultranationalistul ucrainean Oleg Tiahnibok nu este la prima iesire publica impotriva Romaniei. Anterior acesta declara ca Ucraina ar trebui sa coopereze activ cu aliatul sau natural Bulgaria pentru a contracara ambitiile Turciei fata de Crimeea si aspiratiile Romaniei fata de o parte a teritoriului ucrainean. “In Balcani, ar trebui sa acordam atentie Bulgariei si sa cooperam activ cu aceasta, Bulgaria putand deveni un factor restrictiv pentru Turcia, care isi indreapta privirile spre Crimeea noastra, si Romania, care, ca membru NATO, isi afiseaza deschis aspiratiile catre o parte a teritoriului ucrainean”, declara Tiahnibok, liderul Svoboda si deputat in consiliu local al regiunii Lvov, zona recunoscuta ca fief al ultranationalistilor ucraineni.
Potrivit acestuia, in Europa se formeaza in prezent doua axe verticale: Paris-Berlin-Moscova si, respectiv, Madrid-Roma-Belgrad-Moscova, iar Ucraina se afla intre acestea ca “intre ciocan si nicovala”. Aliatii naturali ai Ucrainei fiind tarile scandinave, Polonia, Belarus si Bulgaria, celor doua “axe orizontale” Kievul ar trebui sa le opuna o “axa verticala – o uniune de la Marea Baltica la Marea Neagra, in care si-ar avea locul si Bulgaria”, crede Tiahnibok. Dupa crearea unei asemenea uniuni, Kievul ar trebui sa isi directioneze politica externa spre regiunea Marii Caspice, de mare importanta strategica pentru accesul la resursele energetice, mai afirma nationalistul ucrainean.

Bancher extremist

Un alt candidat fara sanse reale la alegerile prezidentiale ucrainene este Serghei Tighipko, fost ministru de finante in guvernul de la Kiev, care si-a axat campania electorala pe acuzatiile impotriva Romaniei, cunoscand o ascensiune spectaculoasa in ultimele doua luni, situandu-se in prezent pe locul trei in intentiile de vot ale electoratului ucrainean, dupa Viktor Ianukovici si actualul premier, Iulia Timosenko.
Serghei Tighipko a declarat ca realizarea proiectului Romaniei Mari reprezinta o amenintare directa la adresa Ucrainei, ucrainenii avand obligatia sa se opuna, potrivit agentiei de presa Unian. Fostul ministru de finante si presedinte al Bancii Nationale a Ucrainei a adaugat si faptul ca mentinerea Republicii Moldova ca stat independent este in interesul strategic al Ucrainei, referindu-se la afirmatiile presedintelui interimar moldovean Mihai Ghimpu, care a spus cu ocazia „Zilei Unirii” ca este roman. Recent, Inna Bogoslovskaia, candidata din esalonul doi la presedintia Ucrainei, s-a plans Moscovei ca nimeni nu este capabil sa apere Ucraina de pretentiile teritoriale ale vecinilor, unul dintre aestia fiind Romania. Lidera Partidului Vece, apropiat lui Viktor Ianukovici, a subliniat faptul ca problema de securitate a tarilor care au renuntat la armele nucleare, cum ar fi Ucraina, Belarus si Kazahstan, nu a fost inca rezolvata.

Angajamente electorale

Candidatul considerat a avea cele mai mari sanse la alegerile prezidentiale din Ucraina, Viktor Ianukovici, fost premierul al Ucrainei si presedinte al Partidului Regiunilor (n.r.-rusofon), a incheiat cu principala organizatie care reprezinta interesele romanilor din Ucraina un acord in care isi ia angajamentul sa obtina statutul de limba oficiala pentru limba romana la nivel regional, in schimbul sustinerii sale la alegeri de catre minoritatea romana, relateaza saptamanalul “2000”, citat de mass-media de la Bucuresti.
In conformitate cu “acordul de parteneriat”, organizatia romanilor ucraineni s-a angajat sa “participe activ la campania pentru candidatul Ianukovici in timpul campaniei electorale”. “Desigur, doar campania in sprijinul lui Ianukovici nu poate explica sustinerea limbii romane – trebuia sa se gaseasca o acoperire mai serioasa. Bunaoara, asigurarea functionarii limbilor minoritatilor nationale in Ucraina sau a reformei administrativ-teritoriale a Ucrainei in conformitate cu principiile descentralizarii pe baza intereselor regionale. Intre altele, seriozitatea intentiilor lui Ianukovici fata de diaspora romana din Ucraina este atestata de documentul semnat de acesta cu secretarul executiv al ‘Comunitatii romanilor din Ucraina’ Aurica Bojescu”, mentioneaza saptamanalul citat, in acelasi comentariu. “Probabil, romanii vor fi inselati la fel ca rusii carora Ianukovici le promite oficializarea limbii ruse ca limba de stat in Ucraina de foarte mult timp”, anticipeaza publicatia mentionata, evocand in context o declaratie facuta la 9 decembrie de Viktor Ianukovici, potrivit caruia, pentru a rezolva problema limbii, ar fi suficient ca Ucraina sa adopte o lege privind limbile prin care sa implementeze cerintele Cartei europene a limbilor regionale.
“Am pregatit deja o serie de proiecte legislative. Pentru adoptarea lor, sunt suficiente 226 de voturi in parlament si semnatura presedintelui. Dupa ce voi fi ales presedinte eu voi semna aceste legi ce prevad conditiile pentru dezvoltarea limbilor si culturilor in zonele locuite compact de vorbitori ai altor limbi decat ucraineana – rusi, bulgari, greci, romani”, a afirmat Ianukovici.

Declaratii romanofobe

Drept replica, contracandidatul Serghei Tighipko, si el candidat la alegerile prezidentiale din 17 ianuarie 2010, l-a acuzat pe Ianukovici de “comert” cu integritatea teritoriala a tarii, conform portalului BIZ.liga.net. Serviciul de presa al lui Tighipko subliniaza ca “Ianukovici nu poate sa nu stie ca organizatiile romanilor ucraineni si autoritatile Romaniei aflate in spatele lor considera Bucovina de Nord si sudul Basarabiei – teritorii anexate ilegal de la Romania”. “Aceste forte nu doar blocheaza integrarea minoritatii romane in societatea ucraineana, dar si induc etnicilor romani ideea ca loialitatea fata de Ucraina nu este obligatorie si subliniaza necesitatea sustinerii ‘patriei istorice'”. Intr-un comunicat emis luni de staff-ul lui Tighipko, se mentioneaza necesitatea descentralizarii administrative in Ucraina, dar nu pe calea crearii de autonomii cultural-nationale, ci recurgand la modelul UE de subsidiaritate – autoritatile centrale trebuie sa se ocupe de problemele ce depasesc atributiile administratiilor locale.
“Raspandirea influentei romane in Republica Moldova si in regiunile ucrainene de frontiera a devenit o prioritate a politicii Bucurestiului”, a mai subliniat periodic Tighipko, adaugand ca Ucraina ar trebui sa reactioneze la tentativele de revizuire a rezultatelor celui de-al Doilea Razboi Mondial si de “glorificare a agresorilor de catre partea romana”. De asemenea, in luna octombrie 2009, Tighipko spunea ca Ucraina “trebuie sa-si apere canalul Bastroe de atacurile Bucurestiului, iar, pentru definitivarea constructiei acestui canal, investitiile bugetare sunt insuficiente”. “Romania a facut si va face tot posibilul pentru a nu permite Ucrainei sa-si construiasca o cale a ei de navigatie pe Dunare. Bucurestiul este interesat sa-si mentina monopolul in privinta navigatiei pe Dunare, ceea ce ii aduce sute de milioane de dolari pe an”, a subliniat Serghei Tighipko, citat de Agerpres. Discursrul anti-romanesc al lui Tighipko a fost evidentiat si de Deutsche Welle, care face referire la un interviu acordat publicatiei Gazeta po-kiewski, si citat de portalul Ukraine-Nachrichten.de, unde politicianul a avertizat asupra “pericolului” pe care il reprezinta Romania pentru Ucraina, mai ales in ce priveste “pretentiile de autonomie” pe criterii etnice a regiunii Cernauti.”Romania isi foloseste statutul de mebru UE si NATO pentru a exercita presiuni economice asupra Ucrainei pana la atingerea obiectivului – autonomia regiunii Cernauti”, sustine Tighipko. In opinia candidatului, Romania induce romanilor din Bucovina o puternica politica anti-ucraineana si anti-statala.

Pericolul Basescu

“Toti candidatii la functia de presedinte al Romaniei folosesc activ tema Romaniei Mari”, a declarat pentru agentia de presa ucraineana Rosbalt deputatul Radei Supreme, Taras Chernovil, membru al comisiei parlamentare pentru afaceri internationale, citat de mass-media locala. “Basescu a semnat decretul corespunzator. Chiar linistitul, de regula, si rationalul ministru de Exerne al Romaniei si care pretindea, la randul lui, la functia suprema, a devenit nationalist si face speculatii de factura national-populista”, crede deputatul ucrainean. “Nu este nici un secret ca romanii impart de mult pasapoarte in Ucraina de vest. Din pacate, MAE ucrainean nu a reactionat deloc la acest gen de actiuni si, evident, trebuie aduse modificari la nivel legislativ care sa prevada introducerea responsabilitatii penale pentru dubla cetatenie, care este interzisa constitutional”, a concluzionat fostul colaborator al lui Viktor Ianukovici. In opinia lui, acest lucru demonstreaza ca Romania este o tara imatura, iar NATO si UE s-au grabit primind-o in randurile lor. „Nu Ucraina, ci Romania creaza o noua zona de conflict cu vecinii, iar NATO trebuie sa reactioneze la asemenea initiative”, mai adauga membrul Radei Supreme de la Kiev.

Imperialism electoral

Conform datele facute publice de serviciul de presa al Comisiei Electorale Centrale de la Kiev, citat de agentia de presa KARADENIZ-PRESS, Republica Moldova se numara printre tarile cu cei mai multi electori ucraineni stabiliti in afara Ucrainei. Potrivit CEC de la Kiev, care foloseste date oficiale puse la dispozitie de MAE ucrainean, in Republica Moldova se afla aproximativ 72 de mii de cetateni ucraineni cu drept de vot. In alegerile prezindentiale din Ucraina, acestia vor putea vota la doua sectii de votare, la Ambasada din Chisinau si Consulatul General din Balti. In Germania, numarul votantilor originari din Ucraina se cifreaza la circa 102 mii. In Rusia, numarul electorilor ucraineni alcatuieste putin peste 57 de mii, iar cei mai putin electori ucraineni sunt in Italia, 1109 persoane.
In alegerile prezidentiale din Ucraina, fixate pentru 17 ianuarie 2010, vor vota ucraineni din diaspore din 25 de tari. Numarul total al cetatenilor ucraineni care vor fi inclusi in listele de vot se ridica la circa 37 milioane. Kievul va organiza 33 mii 695 de sectii de votare, dintre care 113 peste hotare, mai precizeaza sursa citata.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *