Politica Kremlinului, contestata de mediile academice ruse

, , , , , ,
 

Imigrantii economici din CSI platesc pretul crizei din Rusia

Imigrantii economici din CSI platesc pretul crizei din Rusia

In relatia cu tarile membre ale Comunitatii Statelor Independente (CSI), Federatia Rusa trebuie sa renunte la rolul de „frate mai mare”, dar in acelasi timp sa majoreze semnificativ asistenta economica acordata acestora, recomanda Institutul pentru dezvoltare contemporana din Federatia Rusa (INSOR), consiliul de administratie al carui este condus din 2008 de presedintele Dmitri Medvedev, in studiul “Interesele economice si sarcinile Rusiei in CSI”, citat de mass-media de la Chisinau. Studiul lansat la inceputul lunii martie 2010, constata reducerea semnificativa a influentei economice a Rusiei in spatiul CSI in favoarea UE si a Chinei. Astfel cota Rusiei in exporturile in tarile CSI a scazut de la 42% in 1995 la 28% in 2000 si la 15% in 2008, iar  la import cota Rusiei s-a redus de la 48% la 45% si la 32,5%, respectiv. In ciuda declinului in comertul extern al tarilor CSI, Rusia continua sa fie unul dintre parteneri comerciali cei mai importanti. Astfel in 2008, Rusia a fost principalul partener la export pentru Armenia, Belarus, Kargazstan, Turkmenistan si Ucraina, in timp ce la import – pentru toate tarile CSI, cu exceptia Georgiei si Moldovei.
Deosebit de sensibila este dependenta sectorului agrar al tarilor CSI de livrarile in Rusia, care serveste drept principala piata de export pentru produsele agricole. In 2008, mai mult de 30% din exporturile agricole ale CSI au avut ca destinatie Rusia, se mai arata in raport.

Prognoze pesimiste

Conform studiului, volumul comertului dintre statele membre CSI va cunoaste un declin semnificativ. Potrivit celor mai recente calcule si tinand cont de procesele integrationiste ce au loc intre unele state CSI si Rusia, rolul pietei rusesti in cel mai bun caz va ramane la fel, dar cel mai probabil ca va cadea.
De exemplu, ponderea Olandei in exporturilor rusesti (12% in 2009) este deja mai mare decat a Comunitatii Economice Eurasiatice (9,6%), in timp ce cota Chinei in importurile Rusiei (13,6%) – depaseste cota tuturor statelor CSI (13,0%). Expertii INSOR sustin ca pana in anul 2020 cota Rusiei in exporturile statelor CSI se va mentine in limitele de 15,5-16,0%. La capitolul importuri situatia este mai rea: ponderea CSI in ambele scenarii va scadea de la nivelul actual de 13% la mai putin de 10%, constata expertii rusi. Chiar si in cadrul Uniunii Vamale (Rusia, Belarus si Kazahstan) nu se va atesta o crestere semnificativa a schimburilor comerciale.

Migrantii, cheie a dominatiei ruse

Studiul constata ca unul dintre lianturile cele mai importante intre Rusia si mai multe state din CSI, in special din Asia Centrala, il reprezinta fluxurile mari de migratie, in care sunt interesate nu numai tarilor exportatoare de forta de munca ieftina, dar si Rusia. In ultimul deceniu, fluxul de imigranti la munca din statele-CSI, in Rusia a crescut semnificativ. In 2008, in conformitate cu datele Serviciului Federal de Migratie (FMS), in Rusia lucrau legal 1780 mii de cetateni din CSI, in timp ce in 2000 – 106 mii. Numarul real de imigranti ilegali din Rusia este estimat la 10-20 mil. de oameni. Rusia este principalul importator de forta de munca din Uzbekistan, Tadjikistan, Ucraina, Kargazstan, Moldova si Armenia.
Potrivit Bancii Centrale a Rusiei, in perioada 2000 – 2009, platile totale ale Rusiei in cadrul migratiei fortei de munca in beneficiul statelor CSI, au depasit 68 mlrd USD. Unele estimari arata ca imigrantii la munca contribuie cu 3-5% din PIB-ul Rusiei. Daca tinem cont ca PIB-ul Rusiei este de circa un trilion de USD, apoi contributia imigrantilor este de 30-50 mlrd USD pe an, ceea ce este incomparabil mai mult decat valoarea remitentelor din Federatia Rusa.

Politici gresite

Pierderea treptata de catre Rusia a influentei economice in spatiul postsoveitic este pusa si pe seama unor masuri protectioniste impuse de aceasta tara fata de marfurile din statele CSI. De exemplu in 2008, tariful mediu impus marfurilor de import de Rusia s-a ridicat la aproximativ 11%, comparativ cu 9% in Azerbaidjan, 8% in Tadjikistan, 6% – in Kazahstan, 5,5% in Ucraina, mai putin de 5% in Moldova si Kargazstan, 3% in Armenia si 1,4% in Georgia. Altfel, conform studiului, insasi Rusia, prin politica promovata, este cea care forteaza indepartarea statelor CSI de Rusia.
Potrivit studiului actualul sistem de garantii de stat este discriminatoriu fata de statele CSI si nu are ca prioritatea cooperarea, ci din contra reducerea la minimum a acesteia. Astfel pentru a oferi garantii de stat la stimularea exporturilor de marfuri industriale, Rusia a impartit tarile partenere in 4 categorii, in functie de risc (de la un minimum de 0 la categoria 3, dintre care categoriile 1-3, includ tari care nu dispun de rating de credit pentru investitii).
In lista corespunzatoare ale tarilor straine, aprobat de guvernul rus, practic toate tarile CSI, sunt incluse in categoria 3 – cea mai de risc, cu un volum limitat de finantare de 10-50 mil. USD. Valoarea alocatiei anuale pentru 9 tari ale CSI (cu exceptia Kazahstanului si Belarus) reprezinta doar 25% din alocatia prevazuta pentru Indonezia (categoria 1), 50% din cea pentru Filipine (categoria 2) si este aproximativ egala cu cea pentru Macedonia (tara ce este de marimea Moldovei). Acestor 9 tari le revin 7% din exporturile rusestu si doar 1,75% din totalul fondurilor din cadrul sistemului de garantare. Fondurile prevazute pentru Georgia (50 mil. USD) sunt egale cu suma totala a fondurilor pentru Ucraina, Uzbekistan, Turkmenistan, Kargazstan si Moldova impreuna (10 mil. USD fiecare).
Autorii studiului recomanda autoritatilor de la Moscova o revizuire urgenta a politicilor economice in relatia cu statele CSI, in caz contrar locul Rusiei va fi preluat de China, UE si alte state.

Politica si securitate

La randul sau, Institutul rus de economie mondiala si a relatiilor internationale RAN si Fondul cercetarilor si initiativelor de perspectiva au publicat recent raportul “Rusia si lumea: 2010” care vizeaza economia si politica externa a Rusiei. In prima parte a raportului, citat de mass-media rusa, sunt oferite analize si prognoze privind dezvoltarea economiei, conditiile de imprumut pe pietele financiare internationale si exportul rusesc pe cele mai importante piete. In a doua parte, este prezentata o prognoza a relatiilor internationale ale Rusiei pentru anul 2010, precum si de prognoze ale diferitilor experti.
Potrivit raportului, prioritatile politicii economice a Rusiei pentru anul 2010 vor fi reorganizarea sistemului bancar, stimularea cererii pentru productia autohtona, reducerea somajului prin lichidarea posturilor “proaste” si stimularea celor “profitabile” si gestionarea activelor de productie care au trecut in administrarea statului.
Autorii mai considera ca Rusia este constienta ca joaca un rol important in rezolvarea problemelor de securitate internationala, calitate, care va determina politica sa externa in anul 2010. Este vorba de problema nucleara a Iranului, a Coreei de Nord, problema terorismului si neproliferarea armelor de distrugere in masa, mai relateaza mass-media rusa.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *