Ofensiva maghiara. Cat de multa risca Romania cu reorganizarea administrativa?

, ,
 

tinutul_secuiescScandalul pornit gratuit de Traian Basescu privind reorganizarea administrativa a Romaniei a iscat tensiuni ce pareau a fi de mult stinse. Dependenta aberanta a partidului lui Basescu (PDL) de UDMR a pus Romania intr-o situatie destul de grava, mai ales ca, din cauza lipsei unei reactii ferme din partea diplomatiei romanesti, s-au intensificat reactiile cu iz de amestec in treburile interne venite de la Budapesta. Cert este un lucru. In cazul in care nu se vor linisti cat mai rapid apele, Romania se poate gasi in fata unei situatii deloc convenabile, in care anumite judete sa capete autonomie pe criterii etnice. Recent, am avut de a face cu o reactie halucinanta din partea vicepremierului ungar Zsolt Semjen, care a afirmat recent ca proiectul de reorganizare administrativă a României ar fi o schimbare intenţionată şi inacceptabilă a hărţii etnice. Proiectul de reorganizare administrativă reprezintă o ameninţare la adresa etnicilor maghiari din ţinutul secuiesc şi Transilvania, a declarat Semjen, potrivit agenţiei ungare MTI. Vicepremierul ungar a subliniat că au mai existat planuri de acest fel şi că este greu de spus cât de serioase erau în contextul politic “furtunos”. “Este o problemă de viaţă şi de moarte pentru etnicii maghiari ca regiunea istorică a ţinutului secuiesc şi judeţele populate de etnici maghiari să rămână unite. România şi-a asumat angajamente internaţionale să nu schimbe forţat harta etnică“, subliniază Semjen, care a mai cerut autonomie pentru maghiari. Potrivit vicepremierului ungar, planul reaminteşte de măsurile antimaghiare din vreamea regimului Ceauşescu, când regiunea autonomă Mureş a fost desfiinţată. Poziţia Ungariei este că, indiferent dacă vor fi operate aceste modificări, “realitatea” ţinutului secuiesc trebuie respectată, adaugă vicepremierul ungar. Conform lui Semjen, dacă planul PDL de fuzionare a actualelor judeţe va fi implementat, proporţia etnicilor maghiari în noile unităţi administrative ar scădea dramatic.

Precedentul Semjen

In urma cu un an, vicepremierul Ungariei, Zsolt Semjen, a declarat, la Universitatea de vara de la Baile Tusnad (Tusvanyos), ca se doreste “autonomie culturala pentru maghiarii din diaspora si teritoriala pentru cei care traiesc in bloc”, adaugand ca aceste solicitari nu sunt diferite de “ceea ce s-a realizat” in alte tari UE. De asemenea, vicepresedintele Parlamentului European Tokes Laszlo a chemat comunitatile maghiare din Bazinul Carpatic sa continue lupta pentru obtinerea autonomiei. Zsolt Semjen a spus ca politica nationala a Ungariei se bazeaza pe trei piloni, si anume maghiarii din Ungaria, cei din vecinatatea acestui stat si maghiarii din diaspora. Semjen a spus ca statul ungar trebuie sa reprezinte drepturile tuturor si a sustinut ca aceasta natiune trebuie sa fie unificata. Vicepremierul Ungariei a declarat ca primul pas spre unificare a fost facut, si anume adoptarea de catre actualul Guvern a legii dublei cetatenii. Vicepremierul ungar a abordat problema autonomiei pentru minoritatile maghiare din Bazinul Carpatic, afirmand ca nu cere alte lucruri decat ceea ce s-a realizat pana acum in Uniunea Europeana. “Nu cerem nimic altceva decat ceea ce s-a realizat in alte tari din Uniunea Europeana. Pentru maghiarii din diaspora, vrem autonomie culturala, iar pentru maghiarii care traiesc in bloc vrem autonomie teritoriala. Daca alte natiuni nu renunta la ele, nici noi nu renuntam”, a afirmat Semjen. El a mentionat ca, pentru persistenta etniei maghiare, este important ca acolo unde reprezentantii acesteia sunt majoritari sa existe partide etnice maghiare, iar acolo unde nu se poate ar trebui sa existe sectii maghiare ale partidelor ne-etnice. “Aceste aspecte definesc strategia noastra nationala, nu alte simpatii”, a incheiat Semjen, adaugand ca politica dusa de Ungaria pentru minoritati se va axa pe permanenta natiunii maghiare, dezvoltarea ei si a fiecarui individ.

Pretentiile ambasadorului Fuzes

România ar trebui să acorde autonomie maghiarilor din România, considerând asta “compromisul cel mai logic între suveranitatea României şi drepturile minorităţilor”, consideră ambasadorul Ungariei la Bucureşti, Oszkar Füzes. Totodată, diplomatul consideră că şi românii din Harghita şi Covasna ar trebui să aibă organisme speciale la nivel local şi central, dat fiind că sunt minoritari în aceste judeţe. Ambasadorul Ungariei la Bucureşti, Oszkar Füzes, a acordat un interviu Ziare.com, în care, în prima parte, a vorbit despre motivele pentru care ar trebui acordată autonomie maghiarilor din România. Pe de altă parte, oficialul a spus ce crede despre acuzele de separatism sau enclavizare şi atacurile naţionaliste din politica românească şi a mărturisit că ungurii din Ungaria, cu excepţia a “20.000 de idioţi”, nu se mai gândesc să ia înapoi Transilvania, vorbind despre faptul că cetăţenii statului vecin au acceptat faptul că au pierdut “lupta de 700 de ani” cu românii. Oszkar Füzes consideră “o glumă proastă” ideea că maghiarii din România ar putea să rupă o parte a ţării, spunând că aceştia sunt cetăţeni loiali statului român, care consideră România ca fiind patria lor. El consideră că mulţi români cred că autonomia e totuna cu separatismul “din greşeală” şi că au, ca şi maghiarii, obsesii istorice care vor trebui schimbate.

Jocul periculos al lui Basescu

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, miercuri, la B1TV, că va discuta, la Bruxelles, cu Viktor Orban despre problemele apărute în dialogul româno-ungar, adăugând că a refuzat să participe la reuniunea organizată de ambasadorul Ungariei cu ceilalţi ambasadori din UE “ca un semn”.”Nu am vrut să se creeze un sentiment de alertă pentru că discutăm despre incidente minore, dar am refuzat să particip la întâlnirea organizată de ambasadorul Ungariei cu ambasadorii UE premergător Consiliului. Trebuia să fie o astfel de întâlnire. Ambasadorul Ungariei, având preşedinţia UE, a dorit să aibă obişnuita întâlnire cu preşedintele României. Ca ţară deţinătoare a preşedinţiei UE organizează această întâlnire cu toţi ambasadorii UE la care mă duceam. Sigur că n-am avut timp să particip. Nu am avut timp a fost răspunsul diplomatic dar n-am vrut, ca un semn că….”, a spus Băsescu. El a adăugat, răspunzând unei întrebări că în dialogul cu Orban va încerca o clarificare. “Să ne clarificăm. Atâta timp cât un viceprim-ministru face astfel de declaraţii avem o problemă”. De asemenea, Traian Băsescu a declarat, miercuri că le-a spus reprezentanţilor UDMR, la Cotroceni, că maximul pe care îl poate oferi este o formulă de opt judeţe plus Harghita şi Covasna, separat, care să rămână aşa cum sunt acum, dar “niciodată unite”. “Le-am spus că maxim ce putem face în condiţiile în care nu vreţi să organizăm teritoriul pe judeţe mari este ca cele două judeţe, Covasna şi Harghita, să rămână aşa cum sunt. Separate, ca judeţe. Le avem acum, Covasna şi Harghita. Rămân aşa cum sunt. Este varianta opt plus doi şi este maxim ce puteţi obţine”, a spus Băsescu, referindu-se la discuţiile avute, marţi, la Cotroceni. “Am spus: Vă putem oferi o variantă maximală peste care nu se poate trece, adică opt judeţe plus două care rămân aşa cum sunt, Covasna şi Harghita de acum. Nu unite. Niciodată”, a mai spus el.

Reticenta partidelor unguresti

Deputatul UDMR Peter Lakatos a declarat că varianta avansată de preşedintele Traian Băsescu referitoare la opt judeţe plus Harghita şi Covasna are “zero şanse” de a fi acceptată de Uniune, el susţinând totodată că unii democrat-liberali transmit UDMR să se ţină “tare”. “Şi PDL a fost luat prin surprindere de preşedintele Traian Băsescu. Vin la noi colegi din PDL şi ne spun «Să vă ţineţi tare, că nici noi nu vrem»”, a declarat, pentru “Gândul”, deputatul UDMR Peter Lakatos. El a susţinut că oferta prezidenţială de a păstra un statut special pentru Harghita şi Covasna “are zero şanse” de a fi acceptată de Uniune, singura “variantă rezonabilă” fiind amânarea proiectului regionalizării pentru o perioadă în care să se facă analize de impact şi comunităţile să fie consultate. Insa, Lakatos nu este singurul reprezentant al UDMR care nu vede cum Uniunea va accepta oferta prezidenţială. De asemeena, si liderul PCM, Szasz Jeno, a ţinut să precizeze, miercuri, într-o conferinţă de presă, că statul român ar trebui să trateze minorităţile naţionale cu ‘discriminare pozitivă’ şi să facă totul pentru ca ‘maghiarii din această ţară să rămână aici, să se simtă, să fie mulţumiţi ei de soarta lor’. Acesta a susţinut că nu politicienii din Bucureşti trebuie să se declare mulţumiţi de starea comunităţii maghiare din ţară. ‘Noi ar trebui să fim mulţumiţi, nu invers. Îşi dau cu părerea că maghiarii trăiesc bine şi că au toate drepturile, dar noi nu simţim starea asta de bine şi nici că am avea drepturile colective asigurate. Dimpotrivă, drepturile colective nu sunt codificate în România, nici acum revizuirea Constituţiei nu prevede drepturile colective ale minorităţilor naţionale. Dacă am fi o ţară europeană nici nu ar trebuie să vorbim de minorităţi, ci de comunităţi naţionale. Dreptul colectiv înseamnă că subiectul problemei este comunitatea însăşi, nu eu personal am dreptul de a vorbi în limba maternă, ci comunitatea să aibă dreptul la o universitate de stat în limba maghiară, pe care nu o avem nici azi’, a spus Szasz Jeno. Acesta a ţinut să precizeze că nu secuii ameninţă România, ci secuii sunt provocaţi într-un mod ”foarte grosolan şi necivilizat”. ‘Nu secuii ameninţă România, ci secuii sunt provocaţi într-un mod foarte grosolan şi necivilizat, şi fără cultură, şi fără tradiţie (…) de cei care, spre exemplu, au propus să regionalizăm Ţara Românească în 8 judeţe, iar Ţinutul Secuiesc să intre într-o regiune cu 8 judeţe, unde maghiarii devin minoritari, chiar de domnul Traian Băsescu şi Guvernul PDL’, a declarat liderul PCM, Szasz Jeno. Acesta a opinat că prin includerea celor trei judeţe într-o regiune mare se pune în pericol viitorul comunităţii maghiare.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *