Desi se vehicula tot mai des faptul ca Serbia pregateste un compromis in ceea ce priveste Kosovo pentru o aderarea ulterioara la UE, acest fapt nu se materializeaza si in practica. Presedintele sarb Boris Tadici considera ca ideea de a renunta la „interesele” Serbiei in Kosovo, in schimbul unei accelerari a aderarii tarii sale la UE, este „o iluzie”. „A gandi ca Serbia ar putea accelera dramatic procesul sau de apropiere fata de UE, renuntand la interesele sale in Kosovo, este o iluzie„, a declarat Boris Tadici, dupa cum informeaza duminica cotidianul sarb Politika. „Serbia trebuie sa-si apere identitatea in Kosovo si sa obtina ceea ce-i revine ei ca stat, si anume dreptul de a-si mentine integritatea„, a subliniat presedintele Tadic sambata seara la Kopaonik (sudul Serbiei), potrivit sursei mentionate anterior. in acelasi context, seful statului sarb a respins ideea unei aplicari a Planului elaborat de Marti Ahtisaari, fostul emisar al ONU insarcinat cu dosarul Kosovo, plan ce prevedea o independenta sub supraveghere internationala pentru Kosovo si un statut de larga autonomie pentru sarbii din acest tinut. „Sunt profund convins ca aplicarea planului Ahtisaari ar fi dus, in doua sau trei decenii, la disparitia completa a poporului sarb in Kosovo”, a declarat Boris Tadici.

„Serbia nu renunta la interesele sale in Kosovo”

Tadici a adaugat ca va continua „sa caute o solutie care sa asigure un viitor european si prosperitate economica, dar protejand in acelasi timp interesele legitime ale statului in Kosovo la care Serbia nu poate si nu trebuie sa renunte. „Serbia considera Kosovo provincia sa meridionala si nu a acceptat niciodata independenta acesteia proclamata unilateral de autoritatile de la Pristina in februarie 2008”, a mai adaugat presedintele sarb. O ameliorare a relatiilor dintre Belgrad si Pristina si, in special, reluarea dialogului deschis in martie sub auspiciile UE, reprezinta o conditie pentru ca Serbia sa obtina in decembrie statutul de candidat la UE. Dialogul este insa in prezent foarte delicat ca urmare a tensiunilor din vara aparute in nordul Kosovo, unde sarbii, majoritari in regiune, refuza controlul autoritatilor de la Pristina la frontiera cu Serbia. Aceasta situatie a dus la suspendarea dialogului dintre Belgrad si Pristina.