Cucuteni, cultura care a dat nastere civilizatiei europene, sarbatorita la Chsinau

, , ,
 

Civilizatia Cucuteni, mai veche decat civilizatia faraonilor

Civilizatia Cucuteni, mai veche decat civilizatia faraonilor

Cultura Cucuteni este un domeniu deosebit de complex, unde se imbina elemente ale culturii, tehnicii, medicinii, dreptului, arhitecturii. Numai in discutii si dezbateri apar idei veritabile si e posibila o colaborare mai strinsa a specialistilor din Republica Moldova si de peste hotare din diverse domenii ale stiintelor exacte si mai putin exacte. Declaratia a fost facuta joi de Presedintele Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, Presedinte al Parlamentului, in cadrul simpozionul international “Cucuteni 5000 REDIVIVUS: stiinte exacte si mai putin exacte – 2010”, care s-a desfasurat in perioada 23-25 septembrie in incinta Universitatii Tehnice din Moldova, scrie presa de la Chisinau, citata de agentia KARADENIZ PRESS.
In opinia sefului statului romanesc de peste Prut, cunoasterea aprofundata a acestei culturi este foarte importanta si noi trebuie sa fim mindri ca aici a aparut cea mai importanta si avansata cultura neolitica din intreaga lume. “Am putea spune cu certitudine ca este o populatie care a dat nastere civilizatiei europene, gasind continuitate in cultura romaneasca. Elementele de port popular, ceramica mesterilor populari din satele noastre mai pastreaza inca elemente ale acestei culturi misterioase, care depaseste chiar si civilizatia europeana”, a accentuat Mihai Ghimpu. In adresarea sa catre participantii la simpozion, Presedintele Mihai Ghimpu a specificat ca aceste manifestari stiintifice de tinuta academica, care deja pare sa fi devenit traditionale, si care reunesc un numar mare de specialisti si cadre didactice de inalt prestigiu din diverse centre universitare ale tarii si din strainatate, precum Romania, Rusia, Franta, SUA si Germania, constituie un prilej inedit de a contura, pe de o parte progresele in descoperirile istoriei Civilizatiei Cucuteni, iar pe de alta parte – o deschidere catre comunicare cu savanti notorii din domeniu, care poate fi pusa in slujba cunoasterii si popularizarii Culturii Cucuteni.

Unitate culturala

Profesorul Lorin Cantemir de la Universitatea Tehnica “Gh. Asachi” din Iasi, a mentionat ca organizarea unor asemenea simpozioane internationale este foarte important atit din punct de vedere stiintific, deoarece permite efectuarea unui schimb de opinii dintre specialistii din domeniu, cit si practic, oferind posibilitatea studentilor sa se documenteze mai aprofundat de la personalitati notorii despre cultura Cucuteni. In opinia profesorului Alexandre Herlea de la Université de Technologie de Belfort-Montbéliard din Franta, cultura Cucuteni este un simbol al apartenentei Republicii Moldova la Europa. “Trecutul este un argument actual si un argument al viitorului acestui stat in marea familie a tarilor europene”, a spus Alexandre Herlea. Simpozionul international “Cucuteni 5000 REDIVIVUS: stiinte exacte si mai putin exacte – 2010”, aflat la cea de-a V-a editie, este organizat de Universitatea Tehnica a Moldovei in cooperare cu Universitatea Tehnica “Gh. Asachi”, Iasi; Universitatea “V. Alecsandri”, Bacau; Academia de Ştiinte Tehnice din Romania; Forul Democrat al Romanilor din Moldova; Liceul Teoretic de Creativitate “Prometeu”. In cadrul Simpozionului vor activa trei sectii stiintifice, unde vor fi prezentate peste 100 de lucrari ale autorilor din Republica Moldova, Romania, Rusia, Franta, SUA, Germania etc.

Mai veche decat culturile si sumeriana si egipteana

Cultura Cucuteni (numita “Tripoliskaia kulitura” in Ucraina si Rusia), una dintre cele mai vechi civilizatii din Europa, si-a primit numele dupa satul cu acelasi nume din apropierea orasului Iasi, unde in anul 1884 au fost descoperite primele vestigii. Cultura Cucuteni a precedat cu citeva sute de ani toate asezarile umane din Sumer si Egiptul Antic, fiind amplasata pe o suprafata de cca 350.000 kilometri patrati, pe teritoriul actual al Romaniei, Republicii Moldova si Ucrainei.
Potrivit monument.md, inceputul epocii neolitice dateaza in Basarabia si Transnistria cu sfarsitul mileniului VI – inceputul mileniului V i. d. Hr. Acestei epoci ii este atribuita cultura Bugo-Nistreana, ale carei vestigii au fost descoperite in cadrul mai multor habitaturi din regiunea Sorocii (vezi Asezarile Soroca I, II, III si V). Spre sfarsitul mileniului V i.d. Hr. in Basarabia patrund purtatorii culturii “Ceramicii band-liniare”. Vasele acestei culturi, deosebite prin formele aproape sferice, cu un ornament amintind de “portativele cu note muzicale” (care constau din mai multe linii orizontale paralele cu puncte adancite) au fost descoperite in asezarile de langa satele Danceni, Gura-Camencii s.a.
La limita mileniilor V si IV i.d. Hr., prin simbioza culturilor Bugo-Nistrene si a culturii “ceramicii band-liniare”, ambele fiind influentate si de cultura Boian din Balcani, se constituie cea mai importanta cultura eneolitica din sud-estul Europei — cultura Cucuteni-Tripolie. Remarcabila prin performantele artistice, in special in domeniul ceramicii pictate, cultura Cucuteni-Tripolie prezinta una dintre cele mai stralucite realizari ale activitatii umane din epoca noua a pietrei. Ornamentica spiraloidala si cromatica riguroasa a ceramicii cucuteniene formeaza un stil inconfundabil al vechii arte decorative preistorice. Cele mai cunoscute asezari ale acestei culturi sunt situate langa oraselul Floresti si langa satele Carbuna (Ialoveni), Petreni (Drochia), Solonceni (Rezina), Larga I (Edinet), Branzeni (III si IV, Edinet), Costesti (IV), Varvareuca (VIII-XV, XVI, XVII), Rascov IX (Camenca), Ofatinti (necropola) si Jura (Rabnita), Caracusenii Vechi I (Edinet), Badrajii Vechi X (Edinet), Putinesti (Soroca), Rusesti IV (Edinet), Zastanca II (Soroca), Trifauti II (Soroca), Radulenii Vechi, Soroca XII, Larga. In satul Carbuna a fost descoperit un intreg tezaur cucutenian, alcatuit din 817 obiecte dintre care 444 din arama. In sudul republicii perioada eneolitica este reprezentata de cultura Gumelnita, apropiata tipologic de cultura Cucuteni-Tripolie.
Spre mijlocul mileniului III i.d. Hr. cultura Cucuteni-Tripolie si alte culturi eneolitice din Basarabia si Transnistria se afla intr-un profund declin. Acest declin a fost cauzat de patrunderea triburilor nomade, care anuntau inceputul unei noi epoci — a epocii bronzului. In perioada timpurie a epocii bronzului teritoriul Republicii Moldova a fost populat de triburile “culturii mormintelor cu ocru” (sec. XXIII-XX i.d. Hr.) si de triburile “culturii catacombelor” (sec. XIX-XVIII i.d. Hr. – sec. XVII i.d Hr.)

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *