In timp ce autoritatile de la Chisinau incearca, sprijinite de organizatiile internationale, sa elaboreze strategii pentru reincluderea regiunii transnistrene sub autoritatea lor, presa rusa lanseaza de cateva zile teorii fantasmagorice, potrivit carora Romania este de vina pentru nerezolvarea conflictului, pentru ca doreste sa acapareze Republica Moldova. Intre timp, in presa de la Bucuresti, din seria “dezvalurilor” WikiLeaks, a fost adusa in atentia opinie publice o teorie atribuita autoritatilor de la Kiev: Transnistria inclusa in Ucraina, in timp ce Romania si Republica Moldova ar trebui sa infiinteze o structura suprastatala – ROMAN(ia)-mold(OVA).
Comisie guvernamentala la Chisinau
O comisie guvernamentala a demarat recent elaborarea unei strategii pentru reintegrarea statului. Astfel, vicepremierul responsabil de reintegrare, Eugen Carpov, a declarat dupa incheierea reuniunii ca alte doua subiecte discutate tin de situatia actuala in procesul de reglementare a conflictului transnistrean, precum si de documentele semnate din 1992 pina in prezent, care au tangenta la procesul de solutionare a problemei transnistrene. „Am vorbit despre situatia din zona de securitate care alarmeaza tot mai mult autoritatile din R. Moldova”, a declarat viceprim-ministrul. „Suntem absolut constienti si convinsi ca trebuie sa abordam in detalii situatia din aceasta regiune”, a adaugat Eugen Carpov. Potrivit vicepremierului, la inceputul lunii aprilie, la Viena, urmeaza sa mai aiba loc o runda de negocieri informala in formatul 5+2, iar partea moldoveneasca a insistat ca un subiect de pe ordinea de zi a discutiilor sa se refere la reluarea tratativelor oficiale. Carpov a remarcat ca arestarile si retinerile efectuate de autoritatile transnistrene s-au inmultit in luna martie. „Aceasta constituie o dovada in plus ca situatia din zona de securitate nu este una pozitiva, mecanismele existente nu functioneaza asa cum a fost prevazut si trebuie sa ne gindim impreuna cum sa eficientizam operatiunea de pacificare”, a declarat vicepremierul moldovean. De asemenea, potrivit unor surse oficiale din cadrul Guvernului Republicii Moldova, membrii Comisiei au examinat trei subiecte de baza: privind situatia actuala in reglementarea conflictului transnistrean, privind documentele semnate anterior in procesul reglementarii transnistrene si analiza acestora, precum si aspecte privind elaborarea unei noi Strategii pentru reintegrarea tarii. Eugen Carpov a fost citat mentionand ca instituirea Comisiei guvernamentale pentru reintegrarea tarii a fost dictata de necesitatea impulsionarii si unei coordonarii mai eficiente la nivelul autoritatilor publice centrale a actiunilor de promovare a obiectivului Guvernului, trasat in Programul sau de activitate „Integrare europeana: Libertate, Democratie, Bunastare” pentru anii 2011-2014. „Pledam pentru solutionarea problemei transnistrene exclusiv pe cale pasnica, prin intermediul unui proces de negocieri deschis, transparent, in cadrul formatului existent „5+2”, a declarat Eugen Carpov. De asemenea, vicepremierul a mentionat ca, la momentul actual, s-a creat o conjunctura internationala suficient de favorabila, caracterizata de interesul si angajamentul sporit al partenerilor implicati. Pe parcursul anului 2010, s-au desfasurat cinci reuniuni neoficiale in formatul „5+2”, iar pe 14-15 februarie, la Viena, a avut loc o noua reuniune in acelasi format, urmatoarea fiind planificata pentru 4-5 aprilie. La randul sau, prim-ministrul Vlad Filat a mentionat ca este important ca actiunile realizate sa nu reprezinte o simpla acordare de ajutor umanitar, ci sa contina o componenta a procesului reintegrarii. „Reintegrarea tarii este si va fi un obiectiv de prima importanta al Guvernului Republicii Moldova. Vom intensifica eforturile in vederea identificarii unei solutii viabile si durabile a conflictului transnistrean in baza respectarii suveranitatii si integritatii teritoriale a Moldovei in limita hotarelor recunoscute la nivel international”, a spus Filat. Premierul moldovean a solicitat tuturor institutiilor o atitudine responsabila si activa vis-a-vis de problematica reintegrarii si a mentionat necesitatea implicarii plenare a autoritatilor publice centrale in procesul de elaborare si implementare a unor politici sectoriale eficiente la acest capitol.
Dezinformarile si atacurile presei ruse
In viitorul apropiat, politicienii moldoveni vor trebui sa aleaga strategia preferabila pentru Republica Moldova: “sau sa mentina cursul de integrare cu Romania sau sa promoveze politici privind revenirea Transnistriei sub controlul Chisinaului”, scrie presa rusa, preluata de cea de la Chisinau. Potrivit publicatiei, “elita actuala politica a Republicii Moldova este cointeresata ca in Uniunea Europeana sa se integreze statul moldovenesc independent si unitar. Realizarea acestui scenariu este respinsa de Romania, deoarece infiintarea unui stat federal sau confederal cu Transnistria “va ingropa” orice speranta pentru unirea cu Bucurestiul.” In prezent, Republica Moldova, sprijinita de UE si SUA incearca sa gaseasca parghii economice care ar putea extinde cooperarea cu Transnistria si sa influenteze pozitia elitei sale politice si starea de spirit a populatiei. “UE doreste sa mentina Chisinaul in sfera sa de influenta si sa creeze conditii suplimentare pentru activitatea companiilor europene pe piata Republicii Moldova. In acelasi timp incearca prin parghii economice sa influenteze pozitiile reprezentantilor marilor afaceri din Transnistria”, se afirma in publocatiile rusesti, preluate de Unimedia. „Sustinand vectorul pro-romanesc al Republicii Moldova promovat de elita politica actuala, tarile occidentale in realitate indeparteaza solutionarea conflictului transnistrean, cauzand destabilizarea Republicii Moldova”. De aceasta parere este Serghei Jiltov, doctor in Stiinte Politice, seful Centrului CSI al Institutului pentru probleme internationale, citata de ziarele rusesti. Potrivit acestuia, interferenta tarilor occidentale agraveaza relatiile deja dificile intre Republica Moldova si Transnistria, aceasta din urma se opune integrarii intr-un singur stat moldovenesc si mai dur se arata contra devenirii in viitor unei parti componente a Romaniei. “In ultimii ani, relatiile dintre Ucraina si Republica Moldova, pe de o parte, si Romania si Occidentul, pe de alta, sunt dominate de aspecte politice, in timp ce probleme economice, Chisinaul si Kievul le rezolva la Moscova. Piata muncii, resurse energetice si piata de desfacere a bunurilor se afla in Rusia, iar Romania nu poate oferi o alternativa acestor tari”, mai scrie autorul articolului. Potrivit lui Serghei Jiltov, statutul si perspectivele rivalitatii geopolitice din regiune sunt determinate de echilibru si interese reciproce pe termen lung ale tarilor occidentale si Rusiei. Principalele eforturi ale tarilor occidentale vizeaza reducerea nivelului relatiilor politice Ucrainei si Republicii Moldova cu Rusia, in schimbul promisiunilor de integrarea acestora in Uniunea Europeana.
Kievul si ROMANOVA
Ucrainenii au constatat ca politicienii din Republica Moldova, promovand o politica pro-europeana, sustineau tacit intrarea Moldovei in UE prin Romania, cu posibilitatea ca Moldova de la dreapta Nistrului sa se uneasca, eventual, cu Romania, iar Transnistria sa revina la Ucraina. In loc sa fie absorbita de Romania, Moldova de la dreapta Nistrului s-ar putea uni cu Romania intr-o structura supra-nationala, ROMANOVA, se arata, potrivit presei de la Bucuresti, intr-o telegrama WikiLeaks a Ambasadei de la Kiev datand din 2007, clasificata confidential. Subiectul telegramei: „Ucraina/Moldova: Transnistria si cauze de iritare bilaterala”. In telegrama se noteaza ca Andrei Veselovsky, adjunct al ministrului de Externe din Ucraina, „si-a exprimat ingrijorarile fata de relatiile Moldovei cu Romania, o preocupare care, a notat el, era impartasita de adjunctul sefului Secretariatului Prezidential, Oleksandr Ceali (pe atunci, un candidat important pentru functia de ministru de Externe), care fusese Ambasadorul Ucrainei in Romania”. Telegrama continua cu suspiciunile ucrainene privind formarea structurii „Romanova”.
0 Comentarii