de Anatol Terzi | apr. 6, 2011 | Alte regiuni, Info Militar, Uncategorized @ro
Regimul colonelului Muammar Gaddafi a afirmat marti seara ca este dispus la un dialog cu rebelii daca acestia depun armele, a declarat ministrul adjunct de Externe, Khaled Kaim. De asemenea, liderul libian i-a trimis un mesaj presedintelui american Barack Obama, “ca urmare a retragerii Americii din alianta cruciata colonialista impotriva Libiei”. Intre timp, liderul militar al rebelilor libieni a lansat marti un atac impotriva NATO, acuzand Alianta ca „ii lasa sa moara pe locuitorii din Misrata” sub tirul fortelor lui Gaddafi. „Rebelii trebuie sa depuna armele. Ei vor putea, ulterior, sa participe la procesul politic”, a declarat Khaled Kaim in cadrul unei conferinte de presa. Potrivit lui, Consiliul National de Tranzitie format de rebeli „nu reprezinta baza populara in Libia”. El a precizat ca „vor exista garantii pentru orice proces politic prin intermediul observatorilor Uniunii Africane si ONU capabili sa inlature orice indoiala”. Purtatorul de cuvant al Guvernului libian, Moussa Ibrahim, a afirmat luni seara ca regimul este dispus sa negocieze alegeri sau un referendum, dar ca plecarea colonelului Gaddafi nu este avuta in vedere. Comitetul UA privind Libia este asteptat in tara „saptamana viitoare”, potrivit lui Kaim. Acest comitet al UA pentru a gasi o rezolvare pentru criza din Libia este format din sefii de stat Mohamed Ould Abdel Aziz (Mauritania), Amadou Toumani Touré (Mali), Denis Sassou Nguesso (Congo), Jacob Zuma (Africa de Sud) si Yoweri Museveni (Uganda).
Mesaj catre Obama
Liderul libian Muammar Gaddafi i-a trimis un mesaj presedintelui american Barack Obama, ‘ca urmare a retragerii Americii din alianta cruciata colonialista impotriva Libiei’, a transmis miercuri agentia oficiala libiana Jana, preluata de Reuters. Agentia libiana nu ofera detalii suplimentare legate de mesajul lui Gaddafi catre Obama. SUA au jucat un rol conducator in coordonarea si executarea raidurilor aeriene din Libia, imediat dupa ce operatiunea vizand oprirea atacurilor lui Gaddafi asupra populatiei civile a primit unda verde de la Consiliul de Securitate al ONU, la 17 martie. Ulterior, la 31 martie, NATO si-a asumat comanda operatiunilor militare din Libia, preluand-o de la SUA, Marea Britanie si Franta, iar luni armata americana si-a retras avioanele de lupta pe care le angajase in campania internationala in Libia. SUA sustin ca inca analizeaza posibilitatea de a recunoaste Consiliul National de Tranzitie, care reprezinta rebeliunea impotriva lui Gaddafi, recunoscut deja de Franta, Italia si Qatar, iar marti emisarul american Chris Stevens a inceput o runda de discutii cu reprezentanti ai Consiliului, la Benghazi, fieful insurgentilor din estul tarii.
NATO, acuzat de rebeli
Liderul militar al rebelilor libieni a lansat marti un atac impotriva NATO, acuzand Alianta ca „ii lasa sa moara pe locuitorii din Misrata” sub tirul fortelor lui Muammar Gaddafi, care au castigat teren in Est, in apropiere de Brega. „Presa internationala trebuie sa sustina ferm poporul din Misrata si sa ceara ajutorul NATO care crede ca ne face un serviciu bombardand ici si colo in timp ce ii lasa pe locuitorii din Misrata sa moara zilnic”, a declarat generalul Abdel Fattah Younes, intr-o conferinta de presa sustinuta in fieful rebelilor, la Benghazi, transmite Mediafax. „Daca NATO asteapta inca o saptamana, va fi sfarsitul Misrata; nu vom mai gasi pe nimeni acolo”, a adaugat generalul, fost ministru de Interne al lui Gaddafi care s-a alaturat rebeliunii in februarie. Misrata, al treilea oras al tarii, se afla la 214 kilometri est de capitala Tripoli, bastionul regimului lui Gaddafi. De peste 40 de zile, insurgentii apara fara incetare Misrata, bombardata si asediata de fortele loiale regimului libian. Potrivit rebelilor, peste 200 de persoane au murit in lupte. Potrivit liderului militar al rebelilor, locuitorii din Misrata sunt de acum amenintati cu „exterminarea” in adevaratul sens al cuvantului. „Alimentarea cu apa a fost intrerupta, nu mai este electricitate, nu mai sunt produse alimentare, nu mai exista lapte pentru copii de 40 de zile, in timp ce fortele lui Gaddafi bombardeaza in fiecare zi case, moschei si spitale cu artilerie grea (…). Locuitorii beau apa cu portia”, a precizat el. „Daca NATO voia sa puna capat blocadei orasului, ar fi facut-o de mai multe zile”, a continuat el. Aceste acuzatii de o virulenta fara precedent au loc la cateva ore dupa ce Alianta Nord-Atlantica a anuntat ca a facut din apararea orasului Misrata „prioritatea sa numarul unu”. La Bruxelles, generalul olandez Mark van Uhm, responsabil de operatiunile comune aliate, a laudat eficienta atacurilor aliatilor, explicand ca armata lui Muammar Gaddafi a pierdut o treime din potential dupa 17 zile de bombardament. NATO a preluat conducerea coalitiei internationale la 31 martie.
de Anatol Terzi | apr. 5, 2011 | Alte regiuni, Știri, Uncategorized @ro
Fostul director general al Agentiei Internationale pentru Energia Atomica (AIEA), egipteanul Mohamed ElBaradei, care si-a anuntat intentia de a candida la presedintia Egiptului, a indicat ca tara sa „va declara razboi regimului sionist, daca Israelul va ataca Gaza”, a anuntat presa israeliana. Intr-un interviu acordat unei publicatii arabe, Al-Watan, fostul sef al AIEA a indicat: „in cazul oricarui viitor atac israelian asupra Gaza, in calitate de viitor presedinte al Egiptului, voi deschide punctul de granita Rafah si voi examina diverse modalitati de aplicare a acordului arab privind apararea”, a explicat Mohamed ElBaradei. Sursa a apreciat ca procesul de reconciliere nu a inregistrat progrese notabile, din cauza „dezechilibrului de forte in regiune”, atat timp cat „Israelul continua sa controleze teritoriile palestiniene”. In legatura cu situatia din Egipt, ElBaradei a afirmat ca o corecta distribuire a veniturilor intre diferitele clase sociale este principala sa prioritate, in cazul in care va castiga viitoarele alegeri prezidentiale. Principalul contracandidat al lui Mohamed ElBaradei este actualul secretar general al Ligii Arabe, Amr Moussa, fost ministru de externe al Egiptului, in perioada 1991-2001.
Netanyahu cere anularea raportului Goldstone
Recent, premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a cerut Natiunilor Unite „sa anuleze imediat” raportul privind ofensiva israeliana din Fasia Gaza, dupa ce autorul acestuia, judecatorul Richard Goldstone, a afirmat ca documentul ar fi diferit daca l-ar redacta in prezent. „Cer ONU sa anuleze imediat raportul Goldstone. Acest raport trebuie aruncat la cosul de gunoi al istoriei”, a afirmat Netanyahu, intr-o scurta alocutiune la televizune. „Astazi, Goldstone a confirmat (…) ca Israelul a spus adevarul. Nu am atacat niciodata civili in mod deliberat, iar instantele noastre de control sunt la nivelul celor mai inalte criterii internationale, in timp ce Hamas nu trebuie sa verifice nimic, lansand (rachete) pentru a ucide civili”, a spus Netanyahu. Intr-un articol publicat de presa de peste Ocean, Goldstone, autorul raportului ONU privind acuzatiile de crime de razboi comise in timpul operatiunii israeliene Cast Lead, desfasurata in Fasia Gaza intre 27 decembrie 2008 si 18 ianuarie 2009, a afirmat ca raportul sau ar fi „un document diferit” daca ar fi redactat in prezent. „Astazi stiu mai multe despre ceea ce s-a intamplat in timpul razboiului din Gaza decat stiam atunci cand am prezidat comisia de ancheta”, afirma Goldstone. „Desi dovezile israeliene care au aparut dupa publicarea raportului nostru nu neaga pierderile tragice de vieti in randurile civililor, regret ca misiunea noastra nu a avut acces la astfel de dovezi, care explica circumstantele in care am afirmat ca au fost vizati civili din Gaza”, adauga el. „Acestea ar fi modificat probabil concluziile noastre privind premeditarea crimelor si existenta crimelor de razboi”, a afirmat judecatorul sud-african. Raportul Goldstone aprecia ca exista posibilitatea ca in timpul operatiunii sa fi fost comise crime de razboi, atat de catre Israel, cat si de catre miscarea islamista Hamas, care controleaza Fasia Gaza din 2007. Un comitet infiintat de Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, pentru a asigura urmarirea raportului Goldstone, a recunoscut ca Israelul a alocat „resurse importante pentru a ancheta mai mult de 400 de acuzatii de nereguli operationale in Gaza”. In schimb, Hamas „nu a efectuat nici o ancheta in privinta lansarii atacurilor cu rachete si mortiere asupra Israelului”, adauga el. Goldstone considera ca Hamas a comis crime premeditate, deoarece rachetele „au vizat (…) tinte civile”. Acuzatiile la adresa Israelului s-au bazat pe cazurile civililor ucisi sau raniti in situatii pe care comisia de ancheta ONU nu a fost in masura sa le clarifice, adauga el, declarandu-se insa preocupat de faptul ca putine dintre anchetele israeliene s-au incheiat. Dupa publicarea raportului, la sfarsitul anului 2009, autoritatile israeliene, care au refuzat sa coopereze cu comisia de ancheta, l-au criticat pe Goldstone, acuzandu-l ca face jocul miscarii Hamas. In ianuarie 2010, Israelul a transmis ONU un raport in care isi apara pozitia in fata acuzatiilor de incalcare a dreptului international.
de Anatol Terzi | apr. 4, 2011 | Alte regiuni, Știri, Uncategorized @ro
Monarhiile arabe din Golf au denuntat, in noaptea de duminica spre luni, „ingerintele flagrante” ale Iranului in regiune, acuzand Teheranul ca actioneaza pentru a le destabiliza tarile. Intr-un comunicat, de la finalul unei reuniuni extraordinare a ministrilor lor de Externe, cele sase tari din cadrul Consiliului de Cooperare din Golf (CCG), si anume Arabia Saudita, Bahrain, Emiratele Arabe Unite (EAU), Oman, Qatar si Kuwait, si-au exprimat „profunda ingrijorare fata de continuarea ingerintelor iraniene” in regiune. Acestea au acuzat Teheranul ca „planuieste comploturi vizand securitatea nationala” a tarilor din cadrul Consiliului, ca „seamana revolta si disensiuni confesionale intre cetatenii lor” si ca „aduce atingere suveranitatii” statelor din acest grup regional. Reuniunea Consiliului intervine dupa ce mai multi membri din cadrul acestuia au exprimat pozitii dure impotriva Teheranului, acuzat ca intretine o retea de spionaj in Kuwait si de sustinerea miscarilor de contestare siite in Bahrain, unde, la putere, se afla dinastia sunnita al-Khalifa.
Acuze reciproce
In a doua jumatate a lunii martie, secretarul american de Stat, Hillary Clinton, a acuzat sambata Iranul ca „submineaza pacea si stabilitatea in Golful” Persic, subliniind „angajamentul ferm” al Statelor Unite in regiune. „Statele Unite au un angajament ferm fata de securitate in Golf si una dintre principalele prioritati este sa colaboram cu partenerii nostri in legatura cu ingrijorarile generate de comportamentul iranian in regiune”, a declarat secretarul de Stat dupa summitul privind Libia. „Impartasim opinia (…) ca activitatile Iranului in regiune, si mai ales eforturile de a-si avansa agenda in tarile vecine, submineaza pacea si stabilitatea”, a declarat ea. Clinton a discutat, pe rand, cu omologii sai arabi, in cadrul summitului convocat la Paris pentru a face front comun in fata regimului lui Kadhafi in Libia. Ea a insistat, in cadrul unei conferinte de presa, asupra caracterului decisiv al sustinerii acordate de Liga Araba si Consiliul de Cooperare in Golf (alianta monarhiilor petroliere din Golful Persic) pentru aplicarea rezolutiei 1.973 a ONU, care permite comunitatii internationale un angajament militar in Libia. Aproximativ 700 de persoane au atacat recent cu pietre consulatul Arabiei Saudite din Machhad (nord-vestul Iranului) pentru a protesta fata de trimiterea unor trupe saudite in Bahrain si fata de reprimarea contestarii in aceasta tara cu majoritate siita (ca si Iranul), dar dominata de o monarhie sunnita. Bahrainul a respins „presiunea” exercitata de Iran, calificand-o drept „ingerinta” in afacerile interne ale micului regat din Golf, la o zi de la reprimarea sangeroasa a unei manifestatii la Manama. Presedintele iranian, Mahmoud Ahmadinejad, a afirmat, de asemenea, ca interventia fortelor tarilor din Golf pentru a pune capat revoltei populare din Bahrain este „un act hidos destinat esecului”. De asemenea, Iranul condamna interventia militara in Libia “a tarilor occidentale care cauta sa puna mana pe petrol”, a declarat luni liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, precizand ca Teheranul “sustine” revolta din Libia. Presedintele SUA Barack Obama “minte” atunci cand afirma ca sustine poporul iranian, a afirmat, pe de alta parte, liderul suprem iranian, potrivit unui mesaj difuzat cu ocazia noului an iranian. “Presedintele american a declarat ca sustine poporul iranian. Ei pretind ca sunt impotriva dictatorilor si sunt partizani ai popoarelor. Mint”, a spus ayatollahul Khamenei. “Esecurile” SUA in regiune vor continua, a declarat de asemenea Ali Khamenei, in discursul rostit la Mashhad si transmis in direct de televiziunea de stat. El a acuzat SUA sa incearca sa deturneze in beneficiul lor miscarile populare din regiune.
de Anatol Terzi | apr. 4, 2011 | Alte regiuni, Știri, Uncategorized @ro
Doi fii ai liderului libian Muammar Gaddafi propun o tranzitie spre o democratie constitutionala care ar presupune retragerea de la putere a tatalui lor, a informat duminica seara The New York Times, preluat de presa internationala. Insa Consiliul National de Tranzitie, care ii reprezinta pe rebeli, a respins luni ideea. Citand un diplomat sub acoperirea anonimatului si un responsabil libian informati in legatura cu acest proiect, cotidianul american semnaleaza ca tranzitia ar fi condusa de unul dintre fiii colonelului Gaddafi, Saif al-Islam al-Gaddafi. The New York Times nu precizeaza daca Muammar Gaddafi, in varsta de 68 de ani, este de acord cu aceasta propunere sustinuta de fiii sai Saif si Saadi al-Gaddafi. Insa, o persoana apropiata de fiii colonelului a semnalat ca Muammar Gaddafi pare a fi de acord. Aceasta propunere privind o tranzitie spre democratie scoate in evidenta diferentele ce exista de mult timp intre fiii colonelului Gaddafi. In timp ce Saif si Saadi au fost la scoala occidentala, Khamis si Mutassim sunt considerati partizani ai liniei dure. Khamis al-Gaddafi este in fruntea unei militii proguvernamentale. Mutassim, consilier pe probleme de securitate nationala, este considerat un rival pentru Saif in competitia pentru succesiune. CNT, care ii reprezinta pe rebeli, a respins luni ideea unei tranzitii sub conducerea unuia dintre fiii liderului libian. „Acest lucru este complet respins de catre Consiliu”, a declarat un purtator de cuvant al CNT, Shamseddine Abdulmelah, la Benghazi, fieful rebelilor, in estul tarii. Muammar „Gaddafi si fiii lui trebuie sa plece inainte de orice negociere diplomatica”, a subliniat acesta.
Noua rebeli si patru civili au fost ucisi din greseala, vineri seara, de un atac aerian al NATO in apropiere de Brega, in estul Libiei, a declarat sambata un responsabil politic al orasului Ajdabiya, insarcinat cu relatiile cu rebelii. Un avion al coalitiei internationale a deschis focul, la o distanta de circa 15 km est de Brega, asupra unui convoi de cinci sau sase vehicule, printre care si o ambulanta, dupa ce un rebel a tras cu mitraliera in aer gloante trasor, in semn de bucurie, a precizat Issa Khamis. „Este o eroare a rebelului, avioanele au crezut ca se trage asupra lor si au deschis focul asupra convoiului”, a explicat Khamis. Noua rebeli inarmati au murit in acest atac, precum si patru persoane din ambulanta, soferul si trei studenti la medicina din Benghazi, a adaugat el. „Sunt suta la suta sigur ca a fost o eroare” a declarat dr. Mohamad Ahmad, de la spitalul din Ajdabiya. Un purtator de cuvant al rebelilor, Mustafa Gheriani, a declarat presei, la Benghazi, ca “nu are o confirmare” privind originea tirurilor. El a subliniat insa ca “sunt posibile pagube colaterale”. „Suntem pregatiti sa le acceptam. Este un razboi. Regretam pierderile de vieti”, a adaugat Gheriani. El a mai precizat ca rebelii nu dirijeaza in vreun fel atacurile aeriene ale NATO. NATO a indicat la randul sau ca va verifica informatiile, fara sa fi deschis o ancheta oficiala. „Examinam aceste informatii. Suntem permanent preocupati de informatiile referitoare la victime din randul civililor. Misiunea NATO urmareste apararea civililor si a zonelor civile de amenintarile unor atacuri”, a explicat, de la Bruxelles, purtatorul de cuvant al Aliantei Nord-Atlantice.
de Anatol Terzi | mart. 31, 2011 | Alte regiuni, Info Militar, Uncategorized @ro
Unified Protector (globalsecuity.org)
NATO a preluat joi comanda tuturor operatiunilor din Libia joi dimineata, a anuntat un diplomat, citat de presa internationala. „Operatiunea Unified Protector, convenita duminica seara de tarile Aliantei, a inceput oficial in aceasta dimineata, cum era prevazut, la 06.00 GMT”, a declarat diplomatul, confirmand transferul catre Alianta Nord-Atlantica a responsabilitatii bombardamentelor in Libia, pana in prezent asumate de colitia condusa de SUA, Franta si Marea Britanie. Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a confirmat joi ca Alianta si-a asumat incepand de joi, 06.00 GMT, comanda tuturor operatiunilor din Libia. Sub autoritatea Marelui Cartier General al puterilor aliate din Europa, la Mons (sudul Belgiei), operatiunea este condusa de la centrul regional de comandament al NATO de la Napoli (sudul Italiei) de generalul canadian Charles Bouchard. NATO a inceput sa-si asume controlul partial al operatiunilor miercuri dimineata „cu un decalaj de o zi fata de prevederile initiale, din cauza marii complexitati” a transferului, a explicat diplomatul.
Gaddafi ramane fara arme si munitie
Fortele colonelului Muammar Gaddafi au inceput sa ramana fara munitie, dupa ce bombardierele britanice si americane au distrus, luni dimineata, un amplu complex de depozitare a munitiei, in desertul libian, relateaza presa britanica. Bombardiere britanice de tip GR4 Tornado, care au plecat in misiune de la Baza aeriana Marham, in Norfolk, au survolat desertul Sahara si au lansat rachete de tip Storm Shadow asupra buncarelor pentru armament situate la nord de orasul Sebha, la aproximativ 640 de kilometri de coasta Mediteranei. Avioanelor britanice li s-au alaturat bombardiere americane de tip B1 Lancer, venind direct din South Dakota, care au lansat rachete teleghidate, dupa care s-au intors la baza, situata la aproximativ 9.600 de kilometri de locul operatiunii, transmite Mediafax. Raidul a distrus 40 de buncare cu munitia pentru arme si artilerie. Acest raid al Fortelor aeriene britanice este unul dintre cele mai „lungi” lansate direct de pe teritoriul Marii Britanii de la cel de al Doilea Razboi Mondial si pana in prezent, precizeaza publicatia, adaugand ca bombardierele au fost realimentate in aer, de avioane de tip VC-10, de la bazele din Sicilia si Cipru. Drumul catre depozit a fost „curatat” inca de joia trecuta, comenteaza publicatia, cu rachete de tip Tomahawk, lansate de submarinul britanic HMS Triumph, care a distrus sistemele de aparare antiaeriana. Din cauza acestui raid, care a avut loc luni dimineata, armata lui Gaddafi a ramas fara munitie, in special fortele care asediaza Misrata. „Cu lovituri atat de precise, lovim fortele lui Gaddafi exact acolo unde doare, limitandu-le liniile de aprovizionare si capabilitatea de a omori propriii lor civili”, a declarat ministrul britanic al Apararii, Liam Fox. Atat colonelul Muammar Gaddafi, cat si trupele sale, par sa aiba tot mai putina munitie, potrivit unei surse din domeniul apararii. „Munitia va deveni o problema tot mai importanta. Logistica regimului este foarte afectata. Capacitatea lor de a transporta munitie pe distante de 650-800 de kilometri este restransa”, a precizat sursa citata. Atacurile impotriva „lantului aprovizionarii” sunt foarte eficiente in incercarea de a pune capat luptelor, a apreciat aceasta. „Fortele regimului au fost serios afectate. Dar mai sunt multe de facut pentru a impiedica o continuare a varsarii de sange”, a mai apreciat sursa citata.
CIA, in teren
Dezbaterea din interiorul Casei Albe, al departamentului de stat si Pentagonului in legatura cu potentialul inarmarii rebelilor in Libia a determinat o cerere urgenta de informatii in legatura cu cine sunt rebelii care lupta impotriva colonelului Gaddafi dintr-o baza din estul Libiei, Bengazi, demult suspectata de a fi furnizat recruti pentru teroristi. Potrivit unor oficiali americani, ofiteri CIA s-au aflat in Libia la scurt timp dupa ce ambasada SUA la Tripoli a fost evacuata la 25 februarie. Ei se intalnesc cu rebelii in efortul de a intelege mai exact cine sunt acestia. Potrivit acelorasi oficiali, CIA opereaza in Libia pentru a ajuta SUA sa inteleaga mai bine, „militar si politic” situatia din zona, transmite RRA. Casa Alba a refuzat sa comenteze informatiile aparute in media potrivit carora presedintele american Barack Obama ar fi semnat cu cateva saptamani in urma un ordin secret prin care autorizeaza CIA sa-i sprijine sub acoperire pe rebeli. Intr-un interviu pentru postul de televiziune NBC, presedintele american Barack Obama a refuzat sa spuna daca administratia americana ii va inarma pe rebeli, dar a lasat aceasta posibilitate deschisa. Barack Obama a declarat ca „nu exclud aceasta posibilitate, dar nici nu o includ. Inca evaluam actiunile fortelor lui Gaddafi”.
de Anatol Terzi | mart. 30, 2011 | Alte regiuni, Info Militar, Știri, Uncategorized @ro
Presedintele Statelor Unite ale Americii, Barack Obama, a declarat marti, pentru televiziunile americane, ca nu exclude posibilitatea de a inarma opozitia libiana, insa a precizat ca este nevoie de o evaluare a raportului de forte dintre rebeli si fortele de represiune ale regimului Gaddafi. O pozitie similara a fost formulata si de Paris, prin vocea ministrul francez de externe, Alain Juppe. Intrebat cu privire la posibilitatea ca SUA sa furnizeze arme rebelilor, Barack Obama a raspuns ca nu poate exclude dar nici infirma aceasta varianta. „Suntem in curs de a evalua ce vor face fortele fidele lui Gaddafi”, a mai adaugat presedintele american, precizand ca daca aceste forte vor fi suficient de slabite, inarmarea rebelilor nu va fi considerata necesara. „In acest moment insa nu putem exclude nicio varianta”, a mai precizat liderul de la Casa Alba. Franta este pregatita sa discute cu aliatii sai posibilitatea acordarii unui eventual ajutor militar rebelilor din Libia, a declarat marti, la reuniunea ministeriala de la Londra, ministrul francez de externe, Alain Juppe, subliniind faptul ca acest lucru nu a fost prevazut de nici una dintre rezolutiile ONU. „Acest lucru nu este prevazut in rezolutia 1973 si nici in rezolutia 1970. Pentru moment, Franta aplica strict rezolutiile. Asta inseamna ca suntem gata sa discutam cu partenerii nostri”, a declarat ministrul francez de externe la o conferinta de presa. Ambasadoarea americana a ONU, Susan Rice, a precizat intr-un discurs televizat ca SUA nu exlud acordarea de asistenta militara insurgentilor libieni in vederea inlaturarii lui Muammar Gaddafi. Potrivit surselor americane, rezolutia 1973 a ONU, care autorizeaza masurile necesare pentru protejarea populatiei civile, ar permite o eventuala furnizare de echipament militar. Alain Juppe nu a facut nici o precizare in legatura cu tipul de ajutor pe care Franta intentioneaza sa-l acorde insurgentilor.
Gaddafi “trebuie sa plece”
Participantii la conferinta de la Londra au fost de acord „in unanimitate” ca Muammar „Gaddafi trebuie sa paraseasca tara”, a declarat ministrul italian de Externe, Franco Frattini. „Acest consens a fost atins. Toti participantii la reuniune au afirmat ca Muammar Gaddafi trebuie sa paraseasca tara”, a declarat ministrul. Intrebat in legatura cu implicatiile unui eventual exil al lui Gaddafi, Frattini a subliniat ca „nu se poate vorbi despre imunitate”. „Nu putem, nu vrem sa spunem acest lucru, pentru ca acordarea imunitatii ar incalca statutul de la Roma”, textul fondator al Curtii Penale Internationale, a adaugat Frattini. Frattini a precizat totusi ca nicio tara nu a formulat inca o propunere de primire a lui Gaddafi. „Depinde de tara care va propune probabil sa il primeasca pe Gaddafi”, a explicat ministrul italian. „Nu exista inca o propunere formala, nicio tara nu a formulat aceasta propunere, nici chiar tarile africane care vor fi poate dispuse sa faca acest lucru”, a adaugat el. Ministrul britanic de Externe, William Hague, a declarat la incheierea conferintei ca Londra nu cauta o tara care sa il primeasca pe colonelul Muammar Gaddafi, dar „nu este exclus ca alte tari sa faca acest lucru”. „Am convenit toti ca Gaddafi si regimul sau au pierdut orice legitimitate si ar trebui sa dea socoteala pentru actele lor. Exista o presiune internationala mare pentru ca el sa plece”, a declarat Hague. „Libia nu are viitor atat timp cat Gaddafi va fi la putere sau va incerca sa se agate de ea”, a adaugat seful diplomatiei britanice. El a precizat totusi ca Marea Britanie nu este „in curs de cautare a unei tari in care sa poata merge” liderul libian. „Dar aceasta nu exclude ca alte tari sa faca acest lucru”, a declarat el.
Regimul colonelului Muammar Gaddafi a afirmat marti seara ca este dispus la un dialog cu rebelii daca acestia depun armele, a declarat ministrul adjunct de Externe, Khaled Kaim. De asemenea, liderul libian i-a trimis un mesaj presedintelui american Barack Obama, “ca urmare a retragerii Americii din alianta cruciata colonialista impotriva Libiei”. Intre timp, liderul militar al rebelilor libieni a lansat marti un atac impotriva NATO, acuzand Alianta ca „ii lasa sa moara pe locuitorii din Misrata” sub tirul fortelor lui Gaddafi. „Rebelii trebuie sa depuna armele. Ei vor putea, ulterior, sa participe la procesul politic”, a declarat Khaled Kaim in cadrul unei conferinte de presa. Potrivit lui, Consiliul National de Tranzitie format de rebeli „nu reprezinta baza populara in Libia”. El a precizat ca „vor exista garantii pentru orice proces politic prin intermediul observatorilor Uniunii Africane si ONU capabili sa inlature orice indoiala”. Purtatorul de cuvant al Guvernului libian, Moussa Ibrahim, a afirmat luni seara ca regimul este dispus sa negocieze alegeri sau un referendum, dar ca plecarea colonelului Gaddafi nu este avuta in vedere. Comitetul UA privind Libia este asteptat in tara „saptamana viitoare”, potrivit lui Kaim. Acest comitet al UA pentru a gasi o rezolvare pentru criza din Libia este format din sefii de stat Mohamed Ould Abdel Aziz (Mauritania), Amadou Toumani Touré (Mali), Denis Sassou Nguesso (Congo), Jacob Zuma (Africa de Sud) si Yoweri Museveni (Uganda).
Fostul director general al Agentiei Internationale pentru Energia Atomica (AIEA), egipteanul Mohamed ElBaradei, care si-a anuntat intentia de a candida la presedintia Egiptului, a indicat ca tara sa „va declara razboi regimului sionist, daca Israelul va ataca Gaza”, a anuntat presa israeliana. Intr-un interviu acordat unei publicatii arabe, Al-Watan, fostul sef al AIEA a indicat: „in cazul oricarui viitor atac israelian asupra Gaza, in calitate de viitor presedinte al Egiptului, voi deschide punctul de granita Rafah si voi examina diverse modalitati de aplicare a acordului arab privind apararea”, a explicat Mohamed ElBaradei. Sursa a apreciat ca procesul de reconciliere nu a inregistrat progrese notabile, din cauza „dezechilibrului de forte in regiune”, atat timp cat „Israelul continua sa controleze teritoriile palestiniene”. In legatura cu situatia din Egipt, ElBaradei a afirmat ca o corecta distribuire a veniturilor intre diferitele clase sociale este principala sa prioritate, in cazul in care va castiga viitoarele alegeri prezidentiale. Principalul contracandidat al lui Mohamed ElBaradei este actualul secretar general al Ligii Arabe, Amr Moussa, fost ministru de externe al Egiptului, in perioada 1991-2001.
Monarhiile arabe din Golf au denuntat, in noaptea de duminica spre luni, „ingerintele flagrante” ale Iranului in regiune, acuzand Teheranul ca actioneaza pentru a le destabiliza tarile. Intr-un comunicat, de la finalul unei reuniuni extraordinare a ministrilor lor de Externe, cele sase tari din cadrul Consiliului de Cooperare din Golf (CCG), si anume Arabia Saudita, Bahrain, Emiratele Arabe Unite (EAU), Oman, Qatar si Kuwait, si-au exprimat „profunda ingrijorare fata de continuarea ingerintelor iraniene” in regiune. Acestea au acuzat Teheranul ca „planuieste comploturi vizand securitatea nationala” a tarilor din cadrul Consiliului, ca „seamana revolta si disensiuni confesionale intre cetatenii lor” si ca „aduce atingere suveranitatii” statelor din acest grup regional. Reuniunea Consiliului intervine dupa ce mai multi membri din cadrul acestuia au exprimat pozitii dure impotriva Teheranului, acuzat ca intretine o retea de spionaj in Kuwait si de sustinerea miscarilor de contestare siite in Bahrain, unde, la putere, se afla dinastia sunnita al-Khalifa.
Doi fii ai liderului libian Muammar Gaddafi propun o tranzitie spre o democratie constitutionala care ar presupune retragerea de la putere a tatalui lor, a informat duminica seara The New York Times, preluat de presa internationala. Insa Consiliul National de Tranzitie, care ii reprezinta pe rebeli, a respins luni ideea. Citand un diplomat sub acoperirea anonimatului si un responsabil libian informati in legatura cu acest proiect, cotidianul american semnaleaza ca tranzitia ar fi condusa de unul dintre fiii colonelului Gaddafi, Saif al-Islam al-Gaddafi. The New York Times nu precizeaza daca Muammar Gaddafi, in varsta de 68 de ani, este de acord cu aceasta propunere sustinuta de fiii sai Saif si Saadi al-Gaddafi. Insa, o persoana apropiata de fiii colonelului a semnalat ca Muammar Gaddafi pare a fi de acord. Aceasta propunere privind o tranzitie spre democratie scoate in evidenta diferentele ce exista de mult timp intre fiii colonelului Gaddafi. In timp ce Saif si Saadi au fost la scoala occidentala, Khamis si Mutassim sunt considerati partizani ai liniei dure. Khamis al-Gaddafi este in fruntea unei militii proguvernamentale. Mutassim, consilier pe probleme de securitate nationala, este considerat un rival pentru Saif in competitia pentru succesiune. CNT, care ii reprezinta pe rebeli, a respins luni ideea unei tranzitii sub conducerea unuia dintre fiii liderului libian. „Acest lucru este complet respins de catre Consiliu”, a declarat un purtator de cuvant al CNT, Shamseddine Abdulmelah, la Benghazi, fieful rebelilor, in estul tarii. Muammar „Gaddafi si fiii lui trebuie sa plece inainte de orice negociere diplomatica”, a subliniat acesta.
Presedintele Statelor Unite ale Americii, Barack Obama, a declarat marti, pentru televiziunile americane, ca nu exclude posibilitatea de a inarma opozitia libiana, insa a precizat ca este nevoie de o evaluare a raportului de forte dintre rebeli si fortele de represiune ale regimului Gaddafi. O pozitie similara a fost formulata si de Paris, prin vocea ministrul francez de externe, Alain Juppe. Intrebat cu privire la posibilitatea ca SUA sa furnizeze arme rebelilor, Barack Obama a raspuns ca nu poate exclude dar nici infirma aceasta varianta. „Suntem in curs de a evalua ce vor face fortele fidele lui Gaddafi”, a mai adaugat presedintele american, precizand ca daca aceste forte vor fi suficient de slabite, inarmarea rebelilor nu va fi considerata necesara. „In acest moment insa nu putem exclude nicio varianta”, a mai precizat liderul de la Casa Alba. Franta este pregatita sa discute cu aliatii sai posibilitatea acordarii unui eventual ajutor militar rebelilor din Libia, a declarat marti, la reuniunea ministeriala de la Londra, ministrul francez de externe, Alain Juppe, subliniind faptul ca acest lucru nu a fost prevazut de nici una dintre rezolutiile ONU. „Acest lucru nu este prevazut in rezolutia 1973 si nici in rezolutia 1970. Pentru moment, Franta aplica strict rezolutiile. Asta inseamna ca suntem gata sa discutam cu partenerii nostri”, a declarat ministrul francez de externe la o conferinta de presa. Ambasadoarea americana a ONU, Susan Rice, a precizat intr-un discurs televizat ca SUA nu exlud acordarea de asistenta militara insurgentilor libieni in vederea inlaturarii lui Muammar Gaddafi. Potrivit surselor americane, rezolutia 1973 a ONU, care autorizeaza masurile necesare pentru protejarea populatiei civile, ar permite o eventuala furnizare de echipament militar. Alain Juppe nu a facut nici o precizare in legatura cu tipul de ajutor pe care Franta intentioneaza sa-l acorde insurgentilor.