Deputaţii Alexandr Nesterovschi şi Irina Lozovan au fost arestaţi preventiv pentru 30 de zile, relatează mass-media de la Chișinău. Nesterovschi a fost dus după gratii, iar Lozovan va sta în arest la domiciliu in urma deciziei Judecătoriei Chişinău. Cei doi vor contesta deciziile. Astăzi a fost și şedinţa de judecată în privinţa lui Mihail Bagas, candidatul Ligii Orașelor și Comunelor la funcția de primar al municipiului Chișinău.
Foto: Facebook
Deputatul Alexandr Nesterovschi, care va sta 30 de zile după gratii, în izolatorul CAN, a declarat că: „este un proces politic. Se luptă cu cei care iubesc Republica Moldova.” Tot astăzi, magistraţii au dat deputatului Irina Lozovan un mandat de arest la domiciliu pentru 30 de zile. Sedinţa de judecată a avut loc în lipsa acesteia. Pe numele lui Mihail Bagas, magistraţii au emis un mandat de arest preventiv pentru 30 de zile. El a fost reţinut pe 21 septembrie și este suspectat de pregătire și complicitate la finanțarea ilegală a partidelor politice, de un grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari.
Deputații Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan, au rămas fără imunitate parlamentară pe 21 septembrie. Ei sunt vizați într-un dosar penal de finanțare ilegală din partea unui grup criminal organizat. Potrivit procurorilor, de la începutul anului, Nesterovschi ar fi acceptat sprijin financiar din partea grupului criminal Șor și ar fi organizat schema ilegală de finanțare a Partidului „Renaștere”. În cadrul percheziţiilor de joi, procurorii au găsit aproape 692 de mii de lei, în diferite valute, drept probe la dosar. Reamintim că, în luna martie, ambii deputaţi au anunţat că părăsesc fracţiunea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor și se alătură Mișcării Pentru Popor, platformă prin care condamnatul penal, Ilan Şor, îşi organiza protestele anti-guvernamentale. Ulterior au anunţat că aderă la Partidul Renaștere, cunoscut ca fiind apropiat de Ilan Șor.
Ministrul afacerilor externe Luminița Odobescu a semnat miercuri, 20 septembrie 2023, la sediul ONU, Tratatul privind conservarea și utilizarea durabilă a biodiversității marine în zonele din afara jurisdicției naționale, în marja participării la segmentul la nivel înalt a celei de-a 78-a sesiune a Adunării Generale a ONU.
Semnificația politică a tratatului este deosebită, demonstrând nivelul actual de ambiție al comunității internaționale, interesul pentru protecția mediului și protecția oceanelor.
Foto: Wikipedia
Tratatul, adoptat la 19 iunie 2023, prin consens, după aproximativ 20 de ani de negocieri, vine în aplicarea Convenției privind dreptul mării de la Montego Bay și reglementează aspecte privind conservarea și utilizarea durabilă a biodiversității marine în zonele din afara jurisdicției naționale, precum: conservarea resurselor genetice marine și protecția biodiversității inclusiv prin stabilirea unor arii marine protejate, modul de realizare a evaluării impactului asupra mediului, modul de împărțire a beneficiilor, transferul de tehnologie și consolidarea capacităților statelor în curs de dezvoltare.
Implicarea activă a României în finalizarea Tratatului reflectă poziția constantă a țării noastre de promotor al dreptului internațional și al proceselor onusiene. In context, România încurajează celelalte statele ONU să semneze și să ratifice cât mai rapid și într-un număr cât mai mare acest Tratat, fiind necesară ratificarea de un număr de 60 de state pentru intrarea sa în vigoare.
Din dispoziția ministrului afacerilor externe Luminița Odobescu, însărcinatul cu afaceri a.i. al Ambasadei Federației Ruse la București a fost convocat din nou la sediul Ministerului Afacerilor Externe la nivel de secretar de stat pentru afaceri strategice, ca urmare a identificării în județul Tulcea a unor noi fragmente de dronă similară celor folosite de armata rusă în Ucraina.
Foto: Wikipedia
Secretarul de stat pentru afaceri strategice Iulian Fota a transmis protestul ferm față de violarea din nou a spațiului aerian al României și a cerut părții ruse să înceteze imediat atacurile împotriva populației și infrastructurii civile ucrainene inclusiv cele de la frontiera cu România. De asemenea, a solicitat respectarea normelor de drept internațional, inclusiv a inviolabilității spațiului aerian al României.
Secretarul de stat a condamnat cu fermitate aceste atacuri, care generează inclusiv riscuri de securitate pentru cetățenii români și care afectează siguranța transporturilor pe Dunăre și prin Marea Neagră. Aceste atacuri asupra civililor și infrastructurii civile sunt ilegale și considerate crime de război.
Autoritățile de la Kiev au înaintat Turciei o propunere de reluare a funcționării „coridorului cerealier” de la Marea Neagră fără participarea Rusiei, a declarat ambasadorul ucrainean la Ankara, Vasyl Bodnar, citat de mass-media locală.
Formulă nouă
„Propunerea privind funcționarea „coridorului de cereale” fără Rusia a fost înmânată părții turce. Deocamdată, nu există încă o confirmare finală. Dar, din moment ce navele cu cereale trec deja prin apele teritoriale ale României, Bulgariei, precum și ale Turciei și trec stramtoarea fără restricții, este de fapt o cale rațională”, a declarat ambasadorul ucrainean în Turcia.
Bodnar a reamintit că în cadrul acordului au existat cazuri destul de frecvente în care Rusia a restricționat trecerea navelor spre Ucraina sau a încercat să reglementeze accesul în porturile ucrainene. În special, au existat, de asemenea, restricții privind lista de produse care puteau fi exportate din Ucraina. Ambasadorul a menționat că absența restricțiilor la exportul de produse pentru navele care trec prin „coridorul de cereale” ar putea fi baza pentru rezolvarea situației. Potrivit lui Bodnar, comunicarea dintre Turcia și ONU cu privire la rezultatele negocierilor cu Ucraina și Rusia este în curs de desfășurare pentru a se ajunge la o poziție convenită.
Între timp, Kievul se așteaptă la o comunicare la nivel înalt cu Istanbulul, care ar putea avea loc chiar în zilele următoare sau, eventual, în cadrul Adunării Generale a ONU. Acest lucru este necesar pentru a înțelege „unde putem merge de aici înainte”.
Foto: wikipedia
Summit Erdogan-Putin
La 4 septembrie, președintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat, în timpul discuțiilor cu președintele rus Vladimir Putin la Soci, că nu există înlocuitori eficienți pentru acordul privind cerealele. De asemenea, el și-a exprimat speranța de a se ajunge la o soluție care să satisfacă toate părțile într-o perioadă scurtă de timp Liderul turc a mai arătat că este de acord cu Putin că autoritățile de la Kiev trebuie să își schimbe abordarea față de Rusia pentru a prelungi acordul privind cerealele. În replică, ministrul ucrainean de Externe, Dmitri Kuleba, a declarat că Kievul nu va face un astfel de pas.
În opinia sa, poziția autorităților ucrainene în această chestiune este corectă. Acordul privind exportul de cereale dintre Rusia, Ucraina, Turcia și ONU privind exportul de cereale ucrainene a fost valabil în perioada 22 iulie 2022 – 17 iulie 2023.
Ministerul rus de Externe a declarat că nu există motive pentru o nouă prelungire a acordului, deoarece acesta s-a transformat într-un export pur comercial de produse alimentare din Ucraina către țări „sătule”, acuzații respinse de comunitatea internațională.
Preşedinţii şi reprezentanţii la nivel înalt ai celor douăsprezece state participante la Iniţiativa celor Trei Mări (I3M) au adoptat, în cadrul summitului de la Bucureşti, o declaraţie comună în care reiterează condamnarea războiului brutal al Rusiei împotriva Ucrainei şi reafirmă importanţa platformei pentru consolidarea rezilienţei regiunii prin îmbunătăţirea conectivităţii.
Agresiunea Federației Ruse, condamnată
„Reafirmăm importanţa Iniţiativei pentru consolidarea rezilienţei regiunii prin îmbunătăţirea conectivităţii. După un an şi jumătate, de la începutul războiului brutal de agresiune al Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei şi de la tulburările geopolitice pe care acesta le-a generat, a fost dovedită validitatea conceptului I3M şi urgenţa punerii în aplicare a obiectivelor sale”, se arată în declaraţia liderilor. „Ne reafirmăm sprijinul de neclintit pentru Ucraina, suveranitatea şi integritatea teritorială ale acesteia, în faţa consecinţelor devastatoare ale războiului Rusiei împotriva ţării şi a poporului său. Reiterăm faptul că Rusia trebuie să îşi retragă imediat şi necondiţionat toate forţele militare şi echipamentele din Ucraina. Ne menţinem angajamentul de a oferi sprijin continuu Ucrainei, atât timp cât va fi necesar. Subliniem faptul că toţi cei care au comis crime de război şi alte crime foarte grave, inclusiv crima de agresiune în Ucraina, vor fi traşi la răspundere. Ne angajăm să jucăm un rol-cheie în reconstrucţia Ucrainei, ţinând seama în mod corespunzător de toate eforturile depuse la nivelul UE şi la nivel internaţional”, se menţionează în document.
Sprijin pentru Republica Moldova
Liderii participanţi la I3M recunosc eforturile depuse de Republica Moldova pentru a rezista presiunilor tot mai mari, într-o realitate geopolitică şi geoeconomică schimbată în mod dramatic, şi salută această ţară ca stat participant asociat la I3M, alături de Ucraina. „Aşteptăm cu interes consolidarea şi diversificarea cooperării noastre în cadrul unor proiecte comune pentru a promova interconectarea strategică în regiunea I3M şi cu vecinii din Europa de Est, facilitând astfel integrarea acestora în UE. Salutăm, de asemenea, acordarea statutului de ţară candidată la UE Ucrainei şi Republicii Moldova. Recunoaştem angajamentul şi eforturile substanţiale ale Ucrainei şi Republicii Moldova de a îndeplini condiţiile necesare în procesul de aderare la UE şi încurajăm ambele ţări să continue pe calea reformelor, inclusiv pe baza recomandărilor Comisiei de la Veneţia. Vom continua să sprijinim aceste ţări pe calea aderării lor la UE”, se mai precizează în declaraţie. Liderii recunosc potenţialul I3M de a completa politicile UE în ceea ce priveşte aducerea Balcanilor de Vest, a Ucrainei, a Republicii Moldova şi a Georgiei mai aproape de UE, pe baza meritelor şi a valorilor comune, inclusiv prin implicarea acestor ţări în implementarea proiectelor de infrastructură regională ale I3M, investind astfel în interconectivitate, în extinderea coridoarelor UE în domeniul energiei, al transporturilor, al tehnologiei digitale şi al telecomunicaţiilor şi în accelerarea tranziţiei verzi.
Colaborare europeană
„Salutăm, de asemenea, acordarea statutului de ţară candidată la UE Bosniei şi Herţegovina şi desfăşurarea primelor Conferinţe Interguvernamentale cu Albania şi Macedonia de Nord. Reiterăm un mesaj puternic de sprijin şi încurajare a aspiranţilor la UE pentru continuarea reformelor pe calea aderării la UE”, mai indică sursa citată. Preşedinţii şi reprezentanţii la nivel înalt ai ţărilor participante la I3M subliniază importanţa dezvoltării cooperării în cadrul Iniţiativei cu partenerii strategici – Comisia Europeană, Statele Unite ale Americii şi Republica Federală Germania şi încurajează creşterea rolului acestora în realizarea obiectivelor comune ale Iniţiativei. Aceştia reafirmă că o consolidare a rezilienţei infrastructurii cu dublă utilizare în regiune, pentru o mobilitate civilă şi militară sporită pe axa Nord-Sud, în conformitate cu Planul de acţiune al UE privind mobilitatea militară, reprezintă un obiectiv politic, precum şi o investiţie responsabilă în viitorul nostru sigur. De asemenea, liderii subliniază faptul că implicarea şi sprijinul financiare al SUA în punerea în aplicare a proiectelor strategice de conectivitate regională sunt esenţiale în actualul mediu geopolitic, acţionând ca un factor crucial pentru succesul interconectării strategice, al diversificării energetice şi al realizării generale a obiectivelor I3M.
Fond de investiții
Aceştia invită toate părţile interesate să coopereze în vederea atragerii mijloacelor financiare necesare pentru punerea în aplicare proiectelor strategice ale I3M. Liderii recunosc în document existenţa a numeroase oportunităţi de investiţii atractive în portofoliul 3SIIF şi succesul Fondului de Investiţii iniţial. „Încurajăm cu tărie crearea unui vehicul financiar succesor, bazat pe succesul predecesorului său şi alţi sponsori de bază ai 3SIIF să se alăture, ca acţiune rapidă de atenuare a provocărilor macroeconomice din regiune, direcţionând investiţiile către un fond de infrastructură succesor, orientat spre investiţii verzi, şi continuând să atragă resurse pentru finanţarea unei game vaste de proiecte în întreaga regiune I3M. De asemenea, luăm act de intenţia de a lansa un Fond de Inovare I3M care ar putea răspunde nevoilor crescânde de investiţii în proiecte inovatoare transfrontaliere, ar putea să aloce mai multe investiţii în progrese tehnologice şi să consolideze ecosistemul de inovare din întreaga regiune I3M, în conformitate cu priorităţile europene pentru o tranziţie economică durabilă şi avansată din punct de vedere tehnologic”, se mai precizează în document. Liderii reafirmă angajamentul de a lucra împreună pentru conectivitate în domeniul ştiinţei, al educaţiei, al tehnologiei şi al inovării, pentru a asigura o dezvoltare viitoare mai durabilă pentru regiunea Iniţiativei celor Trei Mări. „Ne exprimăm disponibilitatea de a dezvolta proiecte inovatoare pentru o infrastructură regională rezilientă, inclusiv cu invitaţii speciali, precum şi de a contribui pe bază de voluntariat la finanţarea tehnologiilor şi la implementarea surselor regenerabile de energie, aşa cum sunt acestea reflectate în Declaraţiile Comune ale Summiturilor anterioare”, se menţionează în declaraţia comună.
Securitate și reziliență
Liderii se angajează să consolideze rezilienţa şi securitatea cibernetică a regiunii pentru a sprijini dezvoltarea interconectărilor de infrastructură strategică şi a reţelelor şi serviciilor digitale între ţările I3M. „În cadrul acestui proces, vom susţine şi promova în mod activ principiile unui mediu deschis, sigur, stabil, accesibil şi paşnic în domeniul tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor, precum şi regulile, normele şi principiile unui comportament responsabil al statelor în spaţiul cibernetic”, se arată în document. În document este salutată participarea la nivel înalt la summit şi la Forumul de Afaceri I3M de la Bucureşti a partenerilor strategici ai I3M – Comisia Europeană, Statele Unite ale Americii şi Republica Federală Germania – precum şi a invitaţilor speciali: Franţa, Republica Elenă, Republica Moldova, Japonia, Republica Turcia, Ucraina, Regatul Unit, precum şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Banca Europeană de Investiţii, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială. De asemenea, liderii salută sprijinul acordat viziunii şi obiectivelor operaţionale urmărite de I3M din partea unor ţări ca Franţa, Japonia, Republica Turcia şi Regatul Unit, precum şi a unor instituţii şi întreprinderi publice şi private din regiunea I3M şi din afara acesteia. Liderii salută Republica Elenă în calitate de cel de-al 13-lea stat participant la I3M.
