de Camelia Rada | feb. 19, 2013 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Liderul separatist de la Tiraspol, Evgheni Sevciuk si emisarul Kremlinului, Dmitri Rogozin
Noul concept de politica externa al Moscovei include rezolvarea diferendului dintre Chisinau si Tiraspol pe scheletul acelorasi principiile frumos enuntate, dar care in practica nu se regasesc niciodata. Diplomatia moscovita precizeaza ca Federatia Rusa va continua sa se implice in identificarea unor soluții pentru conflictul transnistrean bazandu-se pe respectarea suveranitații, integritații teritoriale și a neutralitații Republicii Moldova, in vederea “determinarii unui statut special pentru Transnistria”. Numai ca in practica Moscova sprijina vadit, financiar si militar, regimului separatist de la Tiraspol iar in ultimul an Rusia si-a intensificat si demersurile pentru stabilirea si intarirea unor legaturi diplomatice solide, fapt asimilat recunosterii de facto a acestei entitati separatiste. Toate acestea consumandu-se in paralel cu statul oficial de mediator al Rusiei in cadrul acestui dosar. Rusia a avut de asemenea grija, in urma ultimei intalniri de luna trecuta dintre seful diplomatiei ruse, Serghei Lavrov si omologul sau ucrainean Leonid Kojara, ca Ucraina sa nu impinga pe agenda discutiilor care se poarta astazi la Lvov intre reprezentantii Chisinaului si Tiraspolului, tocmai chestiunile politice. Moscova pretexteaza ca pe agenda trebuie sa se rezolve intai chestiunile de natura economica si apoi cele politice. La runda de negocieri 5+2 de la Lvov, sub presedintia ucraineana a OSCE, Chisinaul este reprezentat de vicepremierul pentru reintegrare, Eugen Carpov, iar Tiraspolul, de pretinsul ministru de externe, Nina Stanski.
de Camelia Rada | feb. 14, 2013 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Seful Executivului de peste Prut, Vlad Filat a dat dispozitii pentru crearea unui grup de lucru pentru „elaborarea si negocierea unui nou acord de redresare si functionare a majoritatii parlamentare in baza componentelor Aliantei pentru Integrare Europeana”. „Presedintele PLDM, premierul Vlad Filat, a dispus crearea unui grup de lucru pentru elaborarea si negocierea unui nou Acord de redresare si de functionare in continuare a majoritatii parlamentare in baza componentelor AIE, in conformitate cu normele constitutionale si cu cele mentionate de premierul Vlad Filat in declaratia din 13 februarie”, se arata intr-un comunicat. Din grupul de lucru fac parte: Valeriu Strelet, vicepresedinte PLDM, Vadim Pistrinciuc, vicepresedinte PLDM si Oleg Efrim, ministru al Justitiei. Miercuri, premierul Vlad Filat a anuntat ca PLDM paraseste acordul AIE si vrea semnarea unui nou document. La randul sau, liderul Partidului Democrat (PD) l-a acuzat ca a desfiintat Alianta si ca impinge tara catre alegeri anticipate. Liderul Partidului Liberal (PL) Mihai Ghimpu afirma miercuri, dupa intrevederea cu presedintele Nicolae Timofti, ca AIE trebuie salvata. Totodata, seful statului a avut miercuri intrevederi separate cu fiecare dintre liderii aliantei guvernamentale.
Ghimpu, dublu limbaj
In paralel, Liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, sugereaza premierului Vlad Filat si prim-vicepresedintelui legislativului, Vlad Plahotniuc sa plece din politica. „Ambii trebuie sa plece din politica. Nu trebuie sa ne puna pe noi sa alegem intre Acordul AIE sau unul dintre ei”, declarat cu putin timp in urma Ghimpu, aducand invinuiri grave la adresa celor doi. Potrivit lui, Filat isi dedica timpul luptelor „si nu indeplinirii angajamentelor fata de Uniunea Europeana, desi suntem intr-un an crucial”. „Pentru ei este mai important cine va iesi victorios din aceasta lupta, nu viitorul european al Republicii Moldova. Pentru ei, pentru ”prietenii nostri”, problemele Moldovei nu sunt lupta cu saracia, cu contrabanda, ci lupta pentru ca stapanul sa fie ori un ”papusar”, ori un ”contrabandist”, a mai spus acesta astazi, in cadrul unui briefing de presa. Cu toate acestea, Ghimpu a spus ca acordul de constituire a Aliantei pentru Integrare Europeana este in continuare valabil si ca AIE nu si-a epuizat inca potentialul. El a mai spus ca AIE trebuie sa lupte in continuare pentru bunastarea cetatenilor si pentru semnarea Acordului de asociere cu UE, preconizata pentru toamna acestui an.
de Camelia Rada | feb. 7, 2013 | Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Autoritatile de la Kiev au anuntat ca vor creste in primul trimestru achizitiile de gaze din Europa, incepand importuri prin intermediul Slovaciei si Ungariei, pentru a reduce dependenta de livrarile din Rusia. „Cu Slovacia discutam elemente tehnice, toate problemele cu Ungaria au fost rezolvate. Mizam pe primul trimestru”, a declarat ministrul Energiei Eduard Stavitski, transmite RIA Novosti. Ucraina cumpara deja gaze din Europa prin Polonia, in incercarea de a reduce dependenta de livrarile de gaze din Rusia, cu care este blocata intr-o disputa referitoare la termenii contractelor existente. Presa din Ucraina a relatat in ianuarie ca autoritatile de la Kiev analizeaza posibilitatea importului de gaze prin Slovacia, precum si de gaze lichefiate de la terminale din Turcia, prin Bulgaria si Romania. Stavitski a aratat ca autoritatile de la Kiev vor sa cumpere gaze nu doar de la partenerul actual RWE, din Germania, dar nu a numit posibilii parteneri. „Discutiile sunt in curs si se apropie de sfarsit”, a spus ministrul. Premierul ucrainean Mikola Azarov a declarat in ianuarie ca guvernul este interesat de importul gazelor din Europa intrucat contractele nu au clauze pentru plata gazelor neconsumate sau penalizari pentru achizitia unei cantitati mai mici decat cea prevazuta. Grupul rus Gazprom a prezentat companiei ucrainene Naftogaz o factura de 7 miliarde de dolari pentru gazele neconsumate in 2012. Rusia si Ucraina sunt intr-o disputa legata de livrarile de gaze de la semnarea unui contract in 2009, care stipuleaza ca statul ucrainean trebuie sa plateasca pentru cel putin 33,3 miliarde de metri cubi de gaze pe an. Contractul calculeaza pretul gazelor in functie de cotatia petrolului, care a crescut puternic din 2009. Autoritatile ucrainene considera ca acest contract este nedrept si insista pentru reducerea pretului si a volumului importurilor de gaze. Fostul premier Iulia Timosenko executa o pedeapsa de 7 ani de inchisoare pentru depasirea atributiilor in semnarea acestui contract.
de Camelia Rada | feb. 4, 2013 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Ambasada Statelor Unite la Chisinau a anuntat luni ca va demara un nou concurs de granturi pentru sustinerea initiativelor democratice si a chemat ONG-urile si mass-media independenta sa prezinte proiecte cu scopul de a dezvolta democratia si societatea civila in Republica Moldova. Oficialii americani au anuntat ca sustin proiecte legate de o serie de principii ce tin de o societate democratice printre acestea enumerandu-se educatia civica, consolidarea increderii, consolidarea si promovarea societatii civile, institutiilor democratice si a protectiei mediului sau accesul liber la informatie, libertatea exprimarii, transparenta in conducere si buna guvernare. Perioada pentru care ar fi acordate aceste burse este de 12 luni de zile si valoarea maxima ajunge la 24.000 de dolari. Programul de sustinere a initiativelor democratice a fost lansat in 1994 in calitate de mecanism care sa permita ambasadelor SUA sa sustina dezvoltarea democratiei in Europa Centrala si de Est, Eurasia si tarile CSI. in Moldova programul a fost lansat in 1996.
de Camelia Rada | ian. 31, 2013 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Știri, UE, Uncategorized @ro
Regimul de la Moscova a desfasurat, in 2012, impotriva societatii civile, cele mai mari represiuni de la destramarea Uniunii Sovietice, in urma cu 21 de ani, a afirmat joi organizatia neguvernamentala Human Rights Watch (HRW), in prezentarea raportului sau anual. „In 2012, autoritatile ruse au lansat impotriva societatii civile represiunile de cea mai mare amploare din istoria Rusiei postsovietice”, a afirmat organizatia cu sediul la New York, intr-un comunicat in limba rusa care insoteste prezentarea raportului. „A fost cel mai rau an pentru drepturile omului din istoria recenta a Rusiei”, a declarat directorul HRW pentru Europa si Asia Centrala, Hugh Williamson, citat in raport. „De la revenirea lui Vladimir Putin la presedintie, in mai, Parlamentul dominat de membrii partidului pro-Putin Rusia Unita a adoptat o serie de legi care impun restrictii considerabile impotriva societatii civile”, a deplans HRW in comunicat. Printre aceste legi, una obliga organizatiile neguvernamentale rusesti care beneficiaza de subventii straine sa se declare „agenti ai strainilor”, o alta extinde in mod vag notiunile de tradare si spionaj, iar o a treia consolideaza in mod considerabil sanctiunile in caz de incidente in timpul manifestatiilor. Moscova se afla intr-un razboi deschis cu SUA privind libertatile civice, Rusia acuzand SUA ca se foloseste de anumite ONG-uri pentru a destabiliza tara.
