Fratia Musulmana, organizatie politica islamista, a castigat 47% din mandatele de deputati in urma alegerilor legislative din Egipt, primele organizate dupa indepartarea de la putere a autocratului Hosni Mubarak, arata rezultatele oficiale date publicitatii sambata. Partidul Libertatii si Dreptatii (PLJ), rezultat din miscarea Fratilor Musulmani, a castigat 235 de locuri din cele 498 disputate in acest scrutin care s-a desfasurat in mai multe etape, incepand din 28 noiembrie 2011. PLJ are 127 de deputati alesi in sistem proportional si 108 alesi prin scrutin uninominal cu doua tururi, potrivit rezultatelor oficiale, care confirma cifrele provizorii deja difuzate.  Pe pozitia a doua s-a clasat partidul fundamentalist salafist al-Nour, cu 121 de locuri (circa 24%), in timp ce partidul liberal Wafd a reusit sa obtina numai 9% din mandate. Zece locuri suplimentare in Parlament vor fi atribuite de seful Consiliului militar care conduce tara, maresalul Hussein Tantawi. PLJ a anuntat luni ca si-a ales secretarul general, Saad al-Katatni, ca presedinte al Adunarii Poporului (camera inferioara), conform acordului cu celelalte formatiuni ca acest post sa revina formatiunii parlamentare celei mai numeroase. Prima sedinta a Adunarii Poporului urmeaza sa aiba loc luni. Alegerile pentru senatori vor incepe la 29 ianuarie. Viitorul Parlament va trebui sa desemneze o comisie care va redacta o noua Constitutie. Alegerile prezidentiale sunt prevazute la sfarsitul lunii iunie, iar depunerea candidaturilor incepe la 15 aprilie.

Istoria Fratiei, intre terorism si activitate politica

Creata in 1928 de Hassan al-Banna, Fratia a fost interzisa in 1954 dar a fost relativ tolerata sub Mubarak, chiar daca facea obiectul a numeroase campanii de arestari. In anii 1940, ea a comis atentate sangeroase, printre care uciderea premierului Fahmi al-Noqrachi in 1948. Membrii sai au devenit atunci obiectul unei represiuni brutale. Presedintele Gamal Abdel Nasser le-a dat lovituri dure intre 1954 si 1970, dupa o tentativa de asasinat impotriva sa si imputata miscarii. Mii de membri sunt arestati. Din 1956, beneficiaza de un ajutor financiar si militar de la CIA, gata sa faca orice pentru a slabi puterea sustinuta de URSS. In 1971, Anouar el-Sadat, care ii succede lui Nasser, elibereaza toti membrii Fratiei Musulmane si proclama amnistia generala. Dar acestia nu privesc cu ochi buni acordurile de pace cu Israelul. In 1981, Sadat va fi asasinat de fosti membri ai confreriei care trecusera la extremism. Sub Mubarak, Fratia si-a prezentat candidati la alegeri sub eticheta de independenti. Dupa un succes legislativ in 2005 (20% din fotoliile parlamentului), miscarea iese sifonata dupa primul tur al alegerilor din 2010 si decide sa boicoteze turul al doilea, denuntand fraude masive. Confreria este deosebit de activa in moschei, unde deruleaza actiuni de ajutorare a persoanelor defavorizate, in universitati si in sanul sindicatelor. In cursul istoriei sale, a oscilat intre o opozitie violenta fata de putere si colaborare, intre pledoarii pentru un stat islamic si asigurarea respectarii jocului democratic. Fratia Musulmana ramane o enigma si suscita temeri Occidentului, care se teme de o reinstaurare a regimului islamic in Egipt, dar va fi obligat sa coopereze cu aceasta forta politica, daca se va impune democratic in alegeri.