De ce prinde tot mai bine războiul informațional al Rusiei în UE

, , ,
 

propaganda

Rusia își intensifică eforturi în războiul informațional pe care îl duce în Europa. Rezultatele muncii Moscovei se pot observa deja printr-un aport crescut la euroscepticism și creșterea naționalismului intern în rândul țărilor europene, în care politicienii populiști cresc în sondaje. Empatia față de Ucraina și de ideea de anexare ilegală a peninsulei Crimeea scad, iar Rusia își atinge tot mai multe scopuri politice fără a uzita mijloacele clasice de luptă. Cotidianului britanic The Times a intrat în posesia mai multor informații relevante despre propaganda rusă dusă în interiorul Marii Britanii. Autorităţile de la Kremlin răspândesc dezinformarea prin intermediul noului birou al agenţiei de ştiri Sputnik şi îşi infiltrează oameni în universităţi de elită, în campusuri, centre lingvistice şi culturale, scrie sursa menționată. Mai mulţi analişti au precizat că această acţiune face parte din doctrina militară a Rusiei, care prevede utilizarea, în cadrul conflictelor, a „mijloacelor informaţionale şi a celor non-militare”.

Rusia și-a sporit semnificativ sumele alocate „operațiunilor negre” din presa oficioasă destinată străinătății. În același timp, surse de la vârful NATO au avertizat că Moscova finanțează campanii de dezinformare cu scopul de destabilizare a Europei. Bugetul alocat de Kremlin serviciilor de televiziune, radio și internet cu destinație externă a depășit 300 de milioane de euro pentru 2015, o sporire cu peste 100 de milioane a sumei alocate inițial, potrivit duminicalului londonez Sunday Times.

Agenţiile de informaţii de la Moscova au fost acuzate de experţii americani în securitate cibernetică de hacking împotriva serverelor Comitetului Naţional Democrat, care a nominalizat-o pe Hillary Clinton drept candidat la alegerile prezidenţiale din noiembrie. E-mail-urile, publicate de situl WikiLeaks, ar fi parte a unei campanii de discreditare a lui Clinton în avantajul candidatului Partidului Republican, Donald Trump, considerat a fi favoritul președintelui Vladimir Putin la președinția SUA. De altfel, Trump a făcut apel la Rusia să găsească și să publice e-mail-urile lipsă ale candidatei Democrate la președinție, stârnind astfel acuzații că încurajează periclitarea siguranței naționale a Statelor Unite.

Coordonare din inima Scoției

Potrivit The Times, principala ţintă a ruşilor de pe teritoriul britanic este oraşul Edinburgh, care a fost selectat drept locaţie pentru deschiderea sediului central al Sputnik din Marea Britanie. De la lansarea sa, agenţia de ştiri a publicat informaţii care sugerează că parlamentarul laburist Jo Cox ar putea să fi fost ucis ca urmare a unui complot al susţinătorilor Uniunii Europene pentru a influenţa rezultatul referendumului de la 23.06.2016 privind ieşirea Marii Britanii din UE, aceasta fiind o teorie a conspiraţiei care a fost promovată de televiziunea rusă. De asemenea, vehiculează mitul conform căruia Vestul a fost de acord ca NATO să nu se extindă niciodată la frontiera Rusiei, un aspect important prin care propaganda Moscovei a justificat invazia Ucrainei din 2013.

„Cultura rusă” ca paravan soft power

Sediul Sputnik se află într-o clădire de birouri în care chiriaşii cu contracte pe minimum 5 ani. Predecesoarea sa, agenţia internaţională de ştiri RIA Novosti, a folosit Scoţia pentru testarea unui exerciţiu de propagandă neagră, pretinzând că votul pentru referendumul din 2014, de a rămâne în Regat, a fost falsificat. Povestea a determinat apariţia unei petiţii cu 100.000 de semnatari, pentru renumărarea voturilor.

De asemenea, relatează The Times, există informaţii potrivit cărora Universitatea din Edinburgh a primit din partea Fundaţiei „Russkiy Mir”/ Lumea Rusă suma de 221.000 de lire sterline pentru a găzdui în incinta sa primul centru lingvistic şi cultural de pe teritoriul Marii Britanii, sponsorizat de Moscova. Fundaţia a mai deschis centre şi în cadrul Universităţii din Durham, care a acceptat suma de 85.000 de lire sterline, precum şi la St. Antony’s College din Oxford.

Russkiy Mir” şi Sputnik au fost create printr-un decret al lui Vladimir Putin. Sputnik, care a fost înfiinţată în 2013, este aripa internaţională a agenţiei de ştiri controlată de guvernul de la Moscova. Este condusă de Dmitry Kiselyov, cunoscut pentru declaraţiile sale homofobe şi pus pe lista neagră a UE cu sancţiuni pentru că a fost propagandistul principal în invazia Ucrainei de către Rusia.

Filiera KGB

Russkiy Mir” a fost lansată de preşedinte în 2007 şi este condusă de Vyacheslav Nikonov, fost asistent a şefului KGB. Profesorul Nikonov, decan al Universităţii de Stat din Moscova, este nepotul deputatului din perioada regimului stalinist, Vyacheslav Molotov, al cărui pact din 1939 cu naziştii a condus la anexarea statelor baltice de către sovietici.

Acordul pe care profesorul Nikonov l-a semnat cu universitatea, care i-a acordat onorific, un doctorat în 2012, dă fundaţiei sale dreptul de a fi consultată în momentul numirii personalului de la centrul de învăţământ din Scoţia. Vladimir Putin susţine conceptul de „Russian world”/ „Lumea rusă”, care pentru milioane de vorbitori ai limbii din interiorul sau afara graniţelor are o înţelegere comună de „spaţiu vital”/ „living space”. Invazia ţării vecine, Ucraina s-a făcut sub pretextul apărării drepturilor vorbitorilor de limbă rusă din Crimeea.

Avertismentul NATO

Noul comandant al forțelor NATO, generalul american Curtis Scaparrotti, a declarat recent că sporirea resurselor alocate acestor servicii media pe care analiștii occidentali le asimilează unor „operațiuni negre” merge în paralel cu finanțarea unor „campanii de dezinformare” în scopul destabilizării Europei. Acesta a mai spus că Rusia a devenit „un adversar foarte serios” și a cerut Occidentului să lanseze propriile campanii de „operațiuni negre” pentru a contracara Moscova „pe câmpul de luptă”. „Observăm activitățile în cyber-spațiu, vedem influența în Europa în termeni de finanțare a partidelor politice, o anumită dezinformare pentru a construi fapte pe teren care nu sunt de fapt adevărate”, a mai spus generalul Scaparrotti, relatează RFI.

„Eu cred că totuși putem să facem față. Este greu, mai ales în lumea occidentală, deoarece credem în libertatea presei, credem în adevărul în presă, credem în domnia legii și deci avem dificultăți în contracararea acestui lucru, dar va trebui să o facem”, a mai spus comandantul NATO.  De altfel, agenția Tass a publicat luni un material din Le Monde Diplomatique care acuză faptul că NATO este un instrument al Războiului Rece și că ar trebui desființat.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *