Partenerii europeni sunt sub presiune pentru a-și spori sprijinul militar pentru Ucraina, în timp ce Rusia își continuă atacurile, iar ajutorul SUA pare a fi blocat în Congres. Kievul s-a bazat în mare măsură pe ajutorul militar și financiar din partea Occidentului de la invazia rusă din februarie 2022, însă, la sfârșitul lui 2023, acestea s-au diminuat, mai ales cele de peste ocean.

Kievul a căutat febril angajamente de securitate de la guvernele occidentale care ar putea descuraja Rusia.

Grupul G7 a convenit asupra unui cadru individual de garanții de securitate la summitul NATO de la Vilnius, Lituania, din iulie 2023, intenționând să negocieze și să semneze acorduri bilaterale separat. Noile acorduri bilaterale care se vor încheia în 2024 între Ucraina și o parte din statele europene își propun să determine țările Uniunii Europene să crească procentul de sprijin financiar și militar pentru Kiev, pe care criticii o consideră o formă de transfer al poverii pe care Statele Unite au suportat-o până acum. Astfel, pare ca este o formă de mutare în Europa a costurilor razboiului din fostul spațiu sovietic, mai ales că în Statele Unite urmează un an electoral complicat și o suspendare temporară a ajutorului acordat până în prezent din cauza luptelor din Congres.

Într-o vizită la Kiev, în 12 ianuarie 2024, prim-ministrul britanic Rishi Sunak a anunțat că Regatul Unit va oferi Ucrainei mai mult de 3 miliarde de dolari în ajutor militar suplimentar și a semnat garanții de securitate bilaterale între Londra și Kiev – primul astfel de acord privind angajamentele concrete de securitate pe care Ucraina l-a căutat ca protecție împotriva agresiunii ulterioare din partea Rusiei.

Marea Britanie este deja unul dintre cei mai puternici susținători ai Ucrainei, fiind un punct central al politicii externe a Londrei post-Brexit.

Sunak a spus că „în cazul unui viitor atac rusesc”, Londra va oferi „asistență rapidă și susținută de securitate, echipament militar în domenii terestre, maritime și aeriene, asistență economică”, precum și „costuri economice și de altă natură asupra Rusiei”.

Vizita lui Sunak a transmis un mesaj puternic pentru Kiev, într-un moment greu pentru Ucraina. Acordul de securitate, numit Acord între Regatul Unit-Ucraina privind cooperarea în materie de securitate, intenționează „să fie primul pas în dezvoltarea unui parteneriat de o sută de ani de nezdruncinat între Ucraina și Regatul Unit”, se arată într-un comunicat al guvernului britanic.

Londra va „oferi schimburi de informații, securitate cibernetică, pregătire medicală și militară și cooperare industrială de apărare”, spune același comunicat.

Sunak a spus că Marea Britanie a oferit până în prezent un ajutor de aproximativ 15 miliarde de dolari Ucrainei dar își va crește sprijinul în următorul an financiar la 2,5 miliarde de lire sterline (3,19 miliarde de dolari), o creștere cu 200 de milioane de lire sterline față de cei doi ani anteriori.

O mare parte din această sumă ar fi cheltuită „pentru un impuls major de a procura și produce rapid mii de drone militare pentru Ucraina, inclusiv supraveghere, lovitură pe distanță lungă și drone pe mare”, se arată în comunicat. „Se așteaptă ca majoritatea dronelor să fie fabricate în Marea Britanie”, se mai precizează.

Acordul va dura 10 ani și poate fi prelungit, rămânând în vigoare până la aderarea Ucrainei la NATO dar nu prevede aceeași obligație de apărare reciprocă ca cea prevăzută în articolul 5 din tratatul fondator al NATO.

Franța, la rându-i, lucrează deja de câteva luni la un acord care urmărește să susțină apărarea și finanțele Ucrainei pe termen lung.

Vorbind la o conferință de presă la Paris, Emmanuel Macron a declarat pe 16 ianuarie 2024, că Franța va „continua să ajute Ucraina să mențină prima linie și să-și protejeze cerul”.

Președintele francez a anunțat și livrarea a 40 de rachete Scalp cu rază lungă de acțiune și „câteva sute” de bombe către Ucraina în săptămânile următoare. Important pentru evoluțiile războiului ruso-ucrainean, el a declarat că intenționează să semneze un acord bilateral de securitate cu Kiev în timpul unei vizite în Ucraina programată luna viitoare.

Macron a mai spus că Franța și Europa vor trebui să ia „noi decizii în săptămânile și lunile următoare”, o referire la discuțiile de la Bruxelles pentru a rezolva o dispută privind un pachet de ajutor de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina

România, la rându-i, a devenit a 9-a țară care a început discuții bilaterale de securitate cu Ucraina. Președinția Ucrainei a anunțat că a început discuțiile bilaterale cu secretarul de stat al Ministerului Afacerilor Externe al României, Iulian Fota, cu privire la încheierea unui acord bilateral de securitate.

Începutul negocierilor reprezintă un pas către implementarea Declarației comune a celor doi lideri, român și ucrainean, din 10 octombrie 2023, conform comunicatului Președinției ucrainene.

Părțile au discutat principalele elemente ale unui viitor acord bilateral de securitate și au convenit asupra modalităților pentru continuarea negocierilor. România încă nu a confirmat aceste discuții.