Liderul statului turc, Recep Tayyip Erdogan, a revenit în forță pe scena politică mondială, continuând un joc abil între marile puteri ale lumii. De la dialogul nuclear cu Federația Rusă și negocierile dure cu Statele Unite privind F-16, Reis-ul politcii neo-otomane  ține cu sufletul la gură cancelariile occidentale.

Schimbarea situaţiei de pe teren a afectat şi alianţele din sudul Caucazului, o zonă unde convieţuiesc multe etnii şi unde îşi dispută influenţa Rusia, Turcia, Iranul şi Statele Unite. Armenia, aliată tradiţională a Rusiei, a ajuns la diferende publice cu Moscova, care l-a avertizat pe premierul armean Nikol Paşinian – oricum presat să demisioneze de protestatari din ţara sa – să nu mai cocheteze cu Occidentul.

Negocieri dure

Şefa diplomaţiei franceze, Catherine Colonna, a cerut recent Turciei şi Ungariei să ratifice aderarea Suediei la NATO, citată de mass-media internațională. „Ne-ar plăcea să vedem Suedia în NATO şi ne-ar plăcea să vedem cum Turcia şi Ungaria îşi pun în practică angajamentul”, a declarat Colonna la Helsinki, într-o conferinţă de presă alături de omoloaga ei finlandeză, Elina Valtonen.

Turcia şi Ungaria au renunţat în iulie la exercitarea dreptului de veto faţă de primirea Suediei în alianţa nord-atlantică, dar parlamentele de la Ankara şi Budapesta întârzie ratificarea.

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a afirmat în iulie că ratificarea nu va avea loc mai devreme de octombrie. El face de câteva luni presiuni asupra guvernului de la Stockholm, cerând măsuri împotriva profanării Coranului, în urma unor manifestaţii publice care au tensionat relaţiile bilaterale.

Finlanda, care a cerut aderarea la NATO simultan cu Suedia, în mai anul trecut, a devenit membră a alianţei în aprilie anul acesta, punând capăt unei perioade de trei decenii de neutralitate. Cele două ţări nordice au luat decizia de a renunţa la deceniile de neutralitate după ce Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022. 

F16, obiectiv strategic

Parlamentul turc îşi va ţine promisiunea de a sprijini aderarea Suediei la NATO dacă Statele Unite vor deschide calea pentru vânzările de avioane de luptă F-16 către Ankara, a declarat marţi preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, potrivit presei de stat, citată de mass-media internațională. „Dacă ei (SUA) îşi ţin promisiunile, şi parlamentul nostru îşi va ţine promisiunea”, a declarat Erdogan, citat de agenţia de ştiri Anadolu, în timpul zborului său de întoarcere din Azerbaidjan.

Erdogan a declarat că ministrul turc de externe Hakan Fidan şi secretarul de stat american Antony Blinken au negociat recent problema.

Parlamentul de la Ankara se întoarce din vacanţa de vară până la începutul lunii octombrie. Nu a fost imediat clar când va vota legislativul turc ratificarea aderării Suediei la NATO. Suedia nu are aprobarea Turciei şi nici pe cea a Ungariei.

După o opoziţie de luni de zile faţă de aderarea Suediei la NATO din cauza presupusului sprijin al Stockholmului pentru grupurile pe care Ankara le consideră „teroriste”, Erdogan şi-a încheiat blocada la summitul NATO de la Vilnius din iulie.

Preşedintele american Joe Biden susţine vânzarea, în ciuda unei anumite opoziţii în Congres.

Turcia încearcă separat să-şi modernizeze flota existentă de F-16. Statele Unite au exclus Turcia dintr-un proiect de dezvoltare a avionului de luptă F-35 după ce Ankara a achiziţionat sistemul rusesc de apărare antirachetă S-400 în 2017.

Problema euro-turcă a refugiaților

Recentul război din Caucazul de Sud, intensificarea conflictului din Siria, precum și situația explozivă din regiunea Sahel pun o presiune imensă asupra Uniunii Europene în problema refugiaților.

Astfel, statul elen vrea înnoirea şi ‘extinderea’ acordului încheiat în 2016 între Uniunea Europeană şi Turcia vizând stoparea sosirilor de migranţi în Europa, a declarat recent ministrul grec al migraţiei, Dimitris Kairidis.
‘Vrem un acord. Climatul este pozitiv’, a declarat Dimitris Kairidis la televiziunea publică ERT. ‘Acest acord va fi în principal euro-turc. Este o problemă euro-turcă’, a adăugat el.
După criza din 2015, statele UE au încheiat cu Turcia un acord pentru ca aceasta să reţină pe teritoriul său migranţii, mai ales sirieni, în schimbul a 6 miliarde de euro, dintre care o parte încă nu a fost livrată.
Potrivit ministrului Kairidis, obiectivul este de a amenda şi de a ‘extinde’ acordul din 2016 ‘la iniţiativa Greciei, pentru că noi avem un interes mai imediat’, ca ţară europeană în prima linie a migraţiei.
Subiectul urmează să se afle în centrul unei întâlniri pe care o vor avea pe 7 decembrie, la Salonic, responsabili de rang înalt greci şi turci.
Premierul elen Kyriakos Mitsotakis şi preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan au avut o întrevedere la New York, trezind speranțe pentru relansarea relațiilor.
Ca şi Italia, Grecia a cunoscut o recrudescenţă a sosirilor de migranţi în acest an. Potrivit autorităţilor elene, mai mult de 18.000 de persoane au sosit în primele opt luni, o creştere de 106% faţă de 2022, relatează mass-media .

Arbitrul Caucazului

Recenta victorie a armatei azere împotriva separatiștilor armeni din egiunea Nagorno-Karabach a cimentat poziția Turciei în Caucazul de Sud. Erdogan este beneficiarul geopolitic direct al acestor schimbări manu militari.

La rândul său, consilierul pentru politică externă al preşedintelui azer, Hikmet Hajiyev, a declarat recent că Azerbaidjanul nu intenţionează escaladeze conflictul și să întreprindă acţiuni militare pentru a crea un coridor terestru în sudul Armeniei.

Operaţiunea militară a Azerbaidjanului de săptămâna trecută de a prelua controlul asupra enclavei Nagorno-Karabah, dominată de etnici armeni, a stârnit temerile armenilor că Baku ar putea folosi acum forţa pentru a crea un coridor prin Armenia către exclava Nahicevan din Azerbaidjan.

Hikmet Hajiyev, consilier pentru politică externă al preşedintelui Azerbaidjan, Ilham Aliyev, a declarat că Baku doreşte doar să creeze legături de transport către Nahicevan prin Armenia, despre care a spus că ar aduce beneficii ambelor ţări, cât şi regiunii.”Azerbaidjanul nu are niciun scop sau obiectiv militar pe teritoriul suveran al Republicii Armenia, asta… este complet în afara agendei Azerbaidjanului”, a declarat el pentru Reuters.

„Sugestia noastră pentru Armenia este de a construi linii de conectivitate, linii de transport, într-un mod foarte paşnic”, a spus Hikmet Hajiyev la Bruxelles, după discuţiile găzduite de UE cu omologul său armean, Armen Grigoryan, şi oficiali europeni.

Războiul declarațiilor

Declaraţiile lui Hajiyev au fost făcute a doua zi după ce preşedintele Aliyev a purtat discuţii cu omologul său turc, Tayyip Erdogan, în care a făcut aluzie la perspectiva creării unui astfel de coridor terestru, care i-ar oferi în plus Azerbaidjanului o legătură directă cu aliatul său apropiat, Turcia.

Un canal influent pe Telegram, care are conexiuni cu armenii din Karabah, numit „Republic of Arţah”, a apreciat ca fiind de rău augur cuvintele lui Aliyev.”Noua ţintă a Azerbaidjanului şi Turciei este Syunik (o provincie din sudul Armeniei prin care ar trece un astfel de coridor). Deja o declară deschis. Pregătiri active pentru război sunt în curs de desfăşurare”, se afirmă pe acest canal.

La discuţiile de la Bruxelles, oficialii au discutat despre o posibilă întâlnire între preşedintele Aliyev şi premierul armean Nikol Pashinyan la un summit european ce va avea loc la Granada, în Spania, pe 5 octombrie.

Într-o declaraţie după discuţiile de marţi de la Bruxelles, UE şi-a exprimat opinia că „posibila întâlnire de la Granada ar trebui folosită atât de Erevan, cât şi de Baku, pentru a reitera public angajamentul faţă de integritatea teritorială şi suveranitatea celuilalt”.

Turul victoriei

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, aflat într-o vizită în exclava azeră Nahicevan, a celebrat „victoria” Azerbaidjanului în Nagorno-Karabah, care deschide, în opinia sa, „noi oportunităţi pentru normalizare” în regiune. „Este un motiv de mândrie pentru Turcia de a vedea operaţiunile antiteroriste ale Azerbaidjanului îndeplinite cu succes într-un timp scurt şi cu respectarea drepturilor civililor”, a afirmat preşedintele turc într-o declaraţie făcută presei alături de omologul său Ilham Aliev. „Cu această victorie, noi ferestre de oportunitate se deschid pentru o normalizare generală în regiune”, a continuat el.

Şeful statului turc efectuează o vizită de o zi în exclava azeră Nahicevan, situată între Armenia şi Iran şi la frontiera cu Turcia. El a fost primit de preşedintele Aliev, care l-a îmbrăţişat călduros la scara avionului, la câteva zile după preluarea controlului militar asupra Nagorno-Karabah de către Azerbaidjan. „Sperăm ca Armenia va sesiza mâna paşnică întinsă către ea”, a adăugat el.

La rândul său, preşedintele azer Ilham Aliev a dat asigurări luni că drepturile etnicilor armeni din Nagorno-Karabah vor fi „garantate”, potrivit mass-media internațională. „Locuitorii din Nagorno-Karabah, indiferent care este etnia lor, sunt cetăţeni ai Azerbaidjanului. Drepturile lor vor fi garantate de statul azer”, a declarat el. „Am încredere în procesul de reintegrare a armenilor din Karabah în societatea azeră”, a adăugat Aliev, menţionând „interesul comun” al Turciei şi Azerbaidjanului pentru ca „pacea” să domnească în Caucaz.

Armata azeră a repurtat săptămâna trecută o victorie militară fulgerătoare împotriva „republicii” autoproclamate în Nagorno-Karabah, regiune populată în majoritate de etnici armeni, alipită în 1921 Azerbaidjanului de puterea sovietică. În ultimele zile, mii de locuitori din Nagorno-Karabah s-au refugiat în Armenia.

Oficial, cei doi lideri urmează să lanseze construirea unui gazoduct de 85 km între estul Turciei şi Nahicevan şi să prezideze inaugurarea unui complex militar. Dar, potrivit presei turce, ei urmează să discute de asemenea despre deschiderea coridorului Zanghezur pentru azeri prin Armenia.

Deschiderea coridorului Zanghezur, de-a lungul frontierei armene cu Iranul, ar permite Baku să stabilească o continuitate teritorială până la Nahicevan şi, de acolo, cu Turcia. Ankara speră că în acest context va avea o legătură directă terestră cu Azerbaidjan, Marea Caspică și statele Asiei Centrale.

Azerbaidjanul a recâştigat teritorii în şi în jurul Nagorno-Karabah într-un al doilea război în 2020, încheiat cu un acord de pace negociat de Moscova şi desfăşurarea de trupe ruse de menţinere a păcii.

Turcia, care a susţinut Azerbaidjanul cu arme în conflictul din 2020, a declarat săptămâna trecută că sprijină obiectivele ultimei operaţiuni militare a Azerbaidjanului, dar că nu a jucat niciun rol în aceasta.

Axa Turcia-Israel

După summitul de la Soci, Erdogan a făcut noi eforturi de a reveni pe scena politică internațională. El a avut o întrevedere cu prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu, la New York, demers ce marchează o piatră de hotar majoră, în contextul în care cele două ţări sunt într-un proces lent de îmbunătăţire a relaţiilor bilaterale.
Cândva aliaţi regionali apropiaţi, relaţiile dintre Israel şi Turcia au fost tensionate timp de mai bine de un deceniu. Ankara l-a expulzat pe ambasadorul israelian în urma unui raid israelian din 2010 asupra unei nave care transporta ajutoare în Fâşia Gaza în care şi-au pierdut viaţa zece cetăţeni turci.
Relaţiile diplomatice au fost restabilite în 2016, dar doi ani mai târziu, Turcia şi-a rechemat diplomaţii şi i-a expulzat pe cei israelieni, după ce forţele israeliene au ucis mai mulţi de palestinieni care luaseră parte la protestele din Fâşia Gaza.
O vizită în Turcia a preşedintelui israelian Isaac Herzog în martie 2022, urmată de vizite ale ambilor miniştri de externe, au ajutat la încălzirea relaţiilor după mai bine de un deceniu de tensiuni.
Cei doi lideri au discutat subiecte politice, economice şi regionale, precum şi problema israeliano-palestiniană, a declarat preşedinţia turcă într-o postare pe platforma de socializare X despre întâlnirea din marja Adunării Generale anuale a ONU.
Preşedintele Erdogan i-a comunicat premierului Netanyahu că cele două ţări pot coopera în materie de energie, tehnologie, inovare, inteligenţă artificială, precum şi securitate cibernetică, conform sursei citate.
Energia a devenit un domeniu principal de cooperare potenţială.”În cadrul întâlnirii au fost discutate oportunităţi de cooperare energetică, în primul rând în domenii precum explorarea, producţia şi comerţul cu gaze naturale”, a declarat ministrul turc al Energiei, Alparslan Bayraktar, care a participat la discuţii.
Din 2020, Turcia a început o ofensivă de îmbunătăţire a relaţiilor cu rivalii săi, făcând paşi în dialogul cu Emiratele Arabe Unite, Israel, Arabia Saudită şi Egipt. 

Califul politic al lumii musulmane

Președintele turc Erdogan a folosit tribuna ONU pentru a face noi eforturi de a se erija în purtător de cuvânt al lumii musulmane. Alături de liderii altor state musulmane, precum Qatar și Republica Islamică Iran, Erdogan a profitat de prezența la tribuna Adunării Generale a ONU pentru a condamna state europene, printre care Suedia, unde au avut loc acte „josnice” de profanare şi de ardere a Coranului.

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a fost primul care a denunţat aceste presupuse atacuri „intolerabile” asupra islamului în Europa. În timpul discursului său la Adunarea Generală a ONU de la New York, şeful statului turc a declarat că „rasismul, xenofobia şi islamofobia”, în ţări europene pe care nu le-a menţionat, au atins praguri „intolerabile”.

Acuzând „politicieni populişti din multe ţări că se joacă în continuare cu focul”, Erdogan a mai spus că „atacurile josnice din Europa împotriva Coranului (…) întunecă viitorul” Bătrânului Continent.

Ankara exercită de luni de zile presiuni asupra Suediei pentru a lua măsuri împotriva acestor profanări, într-un context de tensiuni ridicate între cele două ţări: Ankara a ajuns în iulie, după 14 luni de impas, să renunţe la veto-ul său privind aderarea Suediei la NATO. Turcia acuză Stockholmul de presupusă indulgenţă faţă de militanţii kurzi care s-au refugiat pe teritoriul său.

Oportunități economice

Turcia condusă de Erdogan are nevoie de investiții imense, iar industria turistică rămâne una din principalele surse de valută pentru Ankara.

33,4 milioane de vizitatori străini au fost în Turcia în perioada ianuarie-august 2023, o creştere de 13,95% faţă de perioada similară din 2022, arată datele publicate de Ministerul Culturii şi Turismului.

Cea mai populară destinaţie a fost Istanbulul, centrul cultural şi financiar al ţării, care a atras 11,5 milioane de vizitatori, în primele opt luni din acest an.

Provincia Antalya, celebră pentru plajele sale, s-a situat pe locul doi, cu 10,2 milioane de turişti, iar pe trei se află provincia Edirne, cu 3,2 milioane de vizitatori, în special din ţările vecine Grecia şi Bulgaria.

În perioada ianuarie-august 2023, cei mai mulţi turişti au venit din Rusia, Germania şi Marea Britanie.

Guvernul turc se aşteaptă ca în acest an să genereze venituri de 56 de miliarde de dolari din turism. Anul trecut, 51,4 milioane de turişti au vizitat Turcia, iar veniturile s-au situat la peste 46 de miliarde de dolari.

Turismul este responsabil pentru aproximativ 10% din Produsul Intern Brut al Turciei şi aproximativ 1,7 milioane de persoane lucrau în sectorul turismului în 2022, adică aproximativ 5% din forţa de muncă totală.

Ofensivă gaziferă

Turcia vrea să devină un jucător principal pe piața europeană a gazelor. Recent și OMV Petrom a semnat un contract pentru achiziţia de gaze naturale cu Botas, compania naţională de petrol şi gaze din Turcia, document care prevede achiziţia a până la 4 milioane metri cubi pe zi.

Contractul a fost semnat pentru o perioadă de 18 luni, începând cu luna octombrie 2023. Gazele urmează să fie livrate în afara Turciei, în punctul Malkoclar/Strandja, iar principala piaţă de destinaţie a gazelor este România.

„Gazele naturale sunt esenţiale pentru o tranziţie energetică de succes. Prin contractul semnat cu Botas asigurăm accesul la o nouă sursă de gaze naturale pentru România şi contribuim la consolidarea aprovizionării cu energie a ţării. În plus, memorandumul va permite diversificarea accesului la GNL al României”, a declarat Franck Neel, membru al directoratului OMV Petrom, responsabil pentru activitatea de Gaze şi Energie, potrivit unui comunicat al companiei.

Totodată, cele două companii îşi vor extinde colaborarea prin intermediul unui memorandum de înţelegere în domeniul GNL.

OMV Petrom este cea mai mare companie de energie din Europa de Sud-Est, cu o producţie anuală de ţiţei şi gaze la nivel de grup de aproximativ 43 milioane bep în 2022. Grupul are o capacitate de rafinare de 4,5 milioane tone anual şi operează o centrală electrică de înaltă eficienţă de 860 MW. Pe piaţa distribuţiei de produse petroliere cu amănuntul, Grupul este prezent în România şi în ţările învecinate prin intermediul a aproximativ 780 benzinării, sub două branduri, OMV şi Petrom.

Fondată la 15 august 1974, Botas (Petroleum Pipeline Corporation) este una dintre cele mai mari şi mai prestigioase companii din Turcia care operează în domeniul energiei. Una dintre cele mai mari instituţii publice din sectorul energetic al Turciei, principalele domenii de activitate ale companiei sunt: exploatarea conductelor de petrol şi gaze naturale – operarea terminalelor GNL/FSRU – servicii portuare – proiectare, inginerie, amenajare, expropriere şi lucrări de construcţie pentru conducte de petrol şi gaze naturale şi staţii de compresoare – comerţ cu gaze naturale şi GNL – activităţi de stocare a gazelor naturale şi GNL – proiecte internaţionale de Transport de gaze naturale şi petrol. 

Investiții Tesla

Directorul general al constructorului american de automobile electrice Tesla, Elon Musk, s-a întâlnit cu preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, care l-a încurajat pe Musk să construiască următoarea uzină Tesla în Turcia.

Întâlnirea a avut loc la Turkish House, un zgârie nori amplasat în apropiere de sediul ONU din New York, precizează agenţia de presă Anadolu, citată de mass-media regională. Cu prilejul acestei întâlniri, Erdogan a mai spus că Turcia este deschisă la cooperare în domenii precum inteligenţa artificială şi Starlink, reţeaua de sateliţi de comunicaţii a companiei SpaceX, deţinută tot de Musk. Acesta din urmă a spus că SpaceX vrea să lucreze cu autorităţile turceşti pentru a obţine autorizaţiile necesare astfel încât să ofere servicii de comunicaţii prin satelit Starlink în Turcia.

În prezent, Tesla are şase uzine şi construieşte a şaptea uzină în statul Nuevo Leon din nordul Mexicului, în cadrul unui plan destinat extinderii operaţiunilor sale mondiale. În luna mai, Musk a anunţat că este foarte probabil ca Tesla să aleagă până la finele anului o locaţie pentru o nouă uzină iar luna trecută Tesla şi-a exprimat interesul pentru a construi o uzină în India unde să producă vehicule electrice ieftine.

De la începutul anului şi până în prezent, acţiunile Tesla au înregistrat o creştere de 123% iar zilele trecute firma a anunţat că a produs automobilul cu numărul cinci milioane. 

Intenții chineze

Gigantul chinez din domeniul e-commerce Alibaba Group Holding Ltd a anunţat că intenţionează să investească două miliarde de dolari în Turcia, la finalul unei reuniuni cu preşedintele Recep Tayyip Erdogan, transmite Bloomberg.

Preşedintele Alibaba, Michael Evans, a făcut acest anunţ după o reuniune cu Erdogan care a avut loc vineri la Istanbul, a informat Trendyol, divizia din Turcia a Alibaba, într-un comunicat de presă. În comunicat nu se precizează când anume ar urma să fie făcută investiţia.

Michael Evans precizează în comunicat că firma are „încredere în fundamentele economice sănătoase ale Turciei” şi a investit deja 1,4 miliarde de dolari în Turcia via Trendyol, cea mai mare platformă de e-commerce din Turcia.

Evans şi-a exprimat sprijinul pentru planurile de expansiune internaţională ale Trendyol şi a adăugat că Turcia are potenţialul de a deveni una dintre principalele ţări de e-export.

Trendyol a ajuns la o evaluare de 16,5 miliarde de dolari în 2021, strângând fonduri de la investitori precum SoftBank Group, General Atlantic, Qatar Investment Authority şi fondul suveran din Abu Dhabi. Trendyol precizează că grupul chinez Alibaba are o participaţie de 76,1% din operatorul de e-commerce.

Datele oficiale arată că volumul total de e-commerce din Turcia a crescut cu 109% anul trecut până la 800 de miliarde de lire şi aproape o cincime din toate achiziţiile au fost făcute online.