Republica Turcia a marcat cea de-a 100-a aniversare a înfiinţării sale ca republică de către Mustafa Kemal Ataturk prin festivităţi organizate la nivel naţional în care sunt expuse culorile drapelului naţional şi portrete ale fostului său lider. La Ankara, preşedintele Recep Tayyip Erdogan a depus o coroană de flori la mausoleul lui Mustafa Kemal Ataturk. Ataturk a proclamat Republica Turcia pe 29 octombrie 1923, la peste un an după destrămarea oficială a Imperiului Otoman.

Ataturk vs. Erdogan

El a plasat Turcia pe calea secularismului, inclusiv prin separarea strictă a bisericii şi a statului, şi trasat pentru ţara sa o orientare pro-occidentală. Femeilor li s-a permis de atunci să voteze şi să candideze pentru funcţii publice, iar alfabetul roman l-a înlocuit pe cel arab.
Un cult al personalităţii în jurul lui Ataturk – părintele turcilor – continuă să se manifeste şi în zilele noastre. Însă Ataturk a fost şi criticat din cauza politicilor sale faţă de minorităţi.

În schimb, preşedintele Erdogan a fost criticat pentru islamizarea Turciei şi pentru îndepărtarea ţării sale de ideile promovate de Ataturk. Recep Tayyip Erdogan este considerat cel mai influent politician al ţării de după Ataturk şi a lăudat în repetate rânduri Imperiul Otoman. 

La rândul său, Erdoğan s-a implicat în politică încă din tinerețe, fiind influențat de mișcările politice și religioase. A fost membru al mișcării islamiste și a fost implicat în diverse grupuri politice islamiște înainte de a intra în politica mainstream.

Erdoğan a fost ales prim-ministru al Turciei în 2003, când partidul său, AKP (Partidul Justiției și Dezvoltării), a obținut o majoritate zdrobitoare în parlament. În timpul mandatului său ca prim-ministru, Turcia a cunoscut o perioadă de creștere economică și stabilitate politică.

La început, Erdoğan a fost un susținător al reformelor în Turcia, cum ar fi cele legate de drepturile minorităților și deputații săi au adoptat mai multe amendamente constituționale importante în timpul mandatului său.

Putere consolidată

În 2014, Erdoğan a fost ales președinte al Turciei, ceea ce a marcat o schimbare semnificativă în sistemul politic turc, deoarece Turcia a trecut de la un sistem parlamentar la unul prezidențial.

Ascensiunea lui Erdoğan nu a fost lipsită de controverse. El a fost criticat pentru încălcarea drepturilor omului, limitarea libertății presei și consolidarea puterii executive în detrimentul parlamentului. De asemenea, el a fost implicat în conflicte regionale, cum ar fi cel din Siria.

După preluarea președinției, Erdoğan a căutat să-și consolideze puterea și controlul asupra guvernului și instituțiilor statului, ceea ce a stârnit îngrijorări în rândul unor observatori politici.

Este important de menționat că părerea despre Recep Tayyip Erdoğan variază în funcție de perspectivă. Unii îl văd ca un lider puternic care a modernizat Turcia, în timp ce alții îl critică pentru abuzurile de putere și limitarea democrației.

Erdoğan a fost supus unor critici intense și opoziției politice puternice. Protestele de amploare au avut loc în 2013 în urma planurilor de dezvoltare a Gezi Park din Istanbul, iar Erdoğan a fost acuzat de autoritarism și abuzuri împotriva protestatarilor.

Sub conducerea lui Erdoğan, Turcia și-a consolidat rolul în politica internațională, jucând un rol activ în Orientul Mijlociu și în conflictele regionale. Relațiile cu partenerii tradiționali, precum Statele Unite și Uniunea Europeană, au fost adesea tensionate.

În 2017, Turcia a adoptat o nouă constituție care a acordat președintelui puteri extinse, eliminând funcția de prim-ministru și transformând țara într-un sistem prezidențial.

Pe măsură ce timpul a trecut, guvernul condus de Erdoğan a îmbrățișat un stil de guvernare tot mai conservator, promovând valorile religioase și tradiționale și limitând anumite libertăți civile.

Situația politică din Turcia a fost marcată de evenimente precum tentativa de lovitură de stat din 2016 și starea de urgență care a urmat, care a dus la o curățare extinsă în cadrul instituțiilor statului. Turcia a fost, de asemenea, implicată în conflicte regionale, cum ar fi intervenția militară în Siria și lupta împotriva grupului terorist ISIS.

Poziții pro-HAMAS

Israelul a anunţat rechemarea în ţară a diplomaţilor săi din Turcia, pentru a „reevalua relaţiile” cu această ţară în urma unui discurs incendiar susţinut mai devreme de preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, care a vorbit despre „crime de război” comise de Israel în Fâşia Gaza. „Având în vedere declaraţiile grave provenite din Turcia, am dispus rechemarea reprezentaţilor diplomatici pentru a reevalua relaţiile între Israel şi Turcia”, a anunţat ministrul israelian de externe Eli Cohen.
„Israel, vă declarăm în faţa lumii întregi criminal de război!”, a clamat preşedintele turc sâmbătă în faţa a sute de mii de manifestanţi pro-palestinieni adunaţi la Istanbul.

„Desigur că fiecare ţară are dreptul să se apere, dar unde este dreptatea ? Ceea ce se întâmplă în Fâşia Gaza nu este autoapărare, ci un masacru”, a continuat Erdogan, după o noapte de bombardamente israeliene violente în Fâşia Gaza, în timp ce Israelul caută să anihileze gruparea islamistă Hamas care a ucis peste 1.400 de persoane în atacul surpriză asupra Israelului pe 7 octombrie.

Preşedintele turc a acuzat de asemenea Occidentul că este „principalul vinovat pentru masacrele din Gaza”, unde peste 7.000 de oameni, majoritatea civili şi circa 3.000 dintre ei copii, au murit în urma bombardamentelor israeliene lansate imediat după atacul efectuat de Hamas.

„Oricine ştie că Israelul nu poate face niciun pas fără ei”, a remarcat Erdogan, referindu-se la liderii occidentali, cărora le-a reproşat că nici măcar nu au cerut o încetare a focului. „Aţi plâns copiii ucişi în Ucraina, de ce această tăcere faţă de copiii ucişi în Gaza?” i-a întrebat el mai departe.

Schimbând apoi puţin tonul, Erdogan le-a cerut israelienilor „să nu minimalizeze sentimentele de milă ale turcilor”. „Ascultaţi apelurile noastre la dialog, faceţi un pas în direcţia cea bună pentru voi şi pentru copiii voştri. Noi credem că nu vor exista perdanţi într-o pace justă”, a concluzionat el.

„Nici măcar încercarea preşedintelui turc de a apăra organizaţia teroristă şi cuvintele sale provocatoare nu vor schimba cu nimic ororile pe care le-a văzut întreaga lume şi nici faptul fără echivoc: Hamas = grupul Stat Islamic”, potrivit unui comunicat al Ministerului israelian de Externe.

Interese în Caucaz

Premierul Armeniei, Nikol Paşinian, a declarat că ţara sa speră să încheie în următoarele luni un acord de pace cu Azerbaidjanul şi să se stabilească relaţii diplomatice bilaterale.

La un forum în capitala georgiană Tbilisi, el a afirmat că Armenia doreşte şi deschiderea pentru cetăţenii unor terţe state a frontierei cu Turcia, aliată apropiată a Azerbaidjanului.

Remarcile sale au fost făcute în contextul eforturilor de consolidare a păcii în Caucazul de Sud, regiune instabilă unde luna trecută Azerbaidjanul a preluat cu forţa controlul de la separatiştii armeni din teritoriul azer Nagorno Karabah.

Turcia are un interes semnificativ în regiunea Caucaz din cauza multiplelor conexiuni culturale, etnice și geopolitice. Turcia și statele din Caucaz au legături culturale și etnice puternice, în special cu Azerbaidjan și populația azeră, care este etnic și lingvistic înrudită cu turcii. Turcia susține și protejează interesele și drepturile etnicilor turci din Caucaz.

Caucazul este o regiune strategică pentru transportul și tranzitul energetic. Turcia are un interes în asigurarea accesului la resursele energetice din regiune și în dezvoltarea de rute de transport pentru petrol, gaz și alte bunuri, care pot să ocolească Rusia.

Turcia este un susținător puternic al Azerbaidjanului în conflictul cu Armenia privind regiunea Nagorno-Karabah. Această implicare se datorează atât legăturilor istorice cu Azerbaidjan, cât și intereselor strategice, deoarece soluționarea conflictului poate influența stabilitatea în regiune. Victoria armatei azere și lichidarea regimului separatist se datorează, în mare parte, sprijinului geopolitic și militar turc.

Interese imense

Turcia și Rusia au interese divergente în regiunea Caucazului. În multe privințe, Turcia vede regiunea Caucaz ca pe o zonă în care poate contracara influența Rusiei și poate promova interesul său strategic în regiune.

Ankara dorește să promoveze stabilitatea și dezvoltarea în Caucaz, deoarece instabilitatea sau conflictele din această regiune ar putea avea un impact negativ asupra securității sale și asupra relațiilor comerciale și energetice.

Turcia caută să dezvolte relații economice și comerciale solide cu statele din Caucaz. Investițiile turcești în domenii precum construcții, turism și producția industrială au crescut în regiune.

Este important de menționat că interesele Turciei în Caucaz sunt influențate de o serie de factori, cum ar fi evoluțiile politice, relațiile internaționale și dinamica regională. De asemenea, relațiile Turciei cu diferite state și grupuri etnice din Caucaz pot varia în funcție de circumstanțe.

Relațiile dintre Turcia și lumea arabă sunt, la rândul lor, complexe și au evoluat semnificativ în decursul istoriei. Iată câteva aspecte cheie legate de aceste relații:

Turcia și lumea arabă au o istorie comună datorită succesorilor Imperiului Otoman care au stăpânit multe teritorii arabe timp de secole. Această istorie comună a lăsat o amprentă puternică asupra relațiilor actuale.

Ankara și multe țări arabe au dezvoltat relații economice puternice. Comerțul, investițiile și legăturile economice au crescut semnificativ în ultimele decenii.

Turcia a susținut mișcările de schimbare politică din lumea arabă, cum ar fi Revoluția Egipteană din 2011 și Revolta Siriană începând cu 2011. Această poziție a dus la colaborarea și solidaritatea cu anumite grupuri și țări din lumea arabă.

Islamul joacă un rol important în relațiile dintre Turcia și lumea arabă, deoarece ambele părți au o majoritate musulmană. Acest lucru a favorizat colaborarea în domenii legate de religie, cultură și educație.

Cu toate acestea, relațiile dintre Turcia și lumea arabă nu au fost mereu armonioase. Anumite chestiuni, cum ar fi implicarea Turciei în conflictul din Siria, susținerea mișcării politice islamiste Frăția Musulmană și relația sa cu Qatarul au stârnit tensiuni cu state arabe precum Arabia Saudită și Egiptul.

Turcia a încercat să-și extindă influența și prezența în lumea arabă prin intermediul diplomației și cooperării politice. A organizat întâlniri de nivel înalt cu liderii din regiune și a fost implicată în eforturi diplomatice pentru rezolvarea conflictelor, cum ar fi conflictul din Libia.

Relațiile Turciei cu lumea arabă au un impact semnificativ asupra dinamicii geopolitice din Orientul Mijlociu și Nordul Africii, deoarece Turcia este un jucător important în regiune și este implicată în multiple conflicte și chestiuni regionale.

Turcia și Balcanii

Interesele Turciei în Balcani au o istorie îndelungată și au evoluat pe măsură ce condițiile politice regionale s-au schimbat. Ankara și Balcanii au legături culturale și istorice puternice din cauza istoriei lor comune. Mai ales în statele balcanice cu o populație musulmană semnificativă, precum Bosnia și Herțegovina, Albania și Kosovo, Turcia a fost un susținător al comunităților musulmane și a promovat interesele acestor comunități.

Turcia a acordat sprijin și asistență financiară statelor balcanice cu populație musulmană, cum ar fi Kosovo, Albania și Bosnia și Herțegovina. Acest sprijin include construirea de moschei, școli religioase și proiecte umanitare.

Ankara își dorește stabilitate în regiunea Balcanilor, deoarece orice instabilitate sau conflict ar putea avea un impact negativ asupra securității și economiei sale. Prin intermediul diplomației și a cooperării regionale, Turcia încearcă să promoveze pacea și dezvoltarea în Balcani.

Turcia vede Balcanii ca un partener comercial și de investiții. Relațiile economice s-au dezvoltat semnificativ în ultimii ani, cu investiții în diverse sectoare și creșterea comerțului bilateral.

Turcia și statele balcanice care sunt membre ale NATO cooperează pentru a asigura securitatea regională. NATO joacă un rol important în asigurarea stabilității în Balcani și Turcia contribuie la acest efort.

Balcanii sunt o zonă de interes pentru mai multe puteri regionale și internaționale. Turcia își dorește să-și consolideze influența și prezența în regiunea Balcanilor, utilizând diplomația și cooperarea politică.

Este important de menționat că interesele Turciei în Balcani pot varia în funcție de evoluțiile politice și economice din regiune și de schimbările în relațiile internaționale. De asemenea, este important de menționat că interesele Turciei pot fi privite diferit de alte state sau actori internaționali, ceea ce poate duce la tensiuni sau conflicte în anumite circumstanțe.