de Anatol Terzi | iul. 6, 2011 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Dupa ce sute de ani a ocupat si asuprit zeci de tari si popoare, dupa ce a rupt teritorii din tarile vecine si le-a deportat populatia, la fel ca in cazul Romaniei (Basarabia), Moscova vrea acum sa ocupe si Polul Nord. Astfel, Federatia Rusa va solicita, în 2012, Organizaţiei Naţiunilor Unite extinderea frontierelor în Arctica, regiune bogată în hidrocarburi, a declarat ministrul de Externe rus, Serghei Ivanov. „Sper că anul viitor vom prezenta comisiei ONU o cerere fundamentată ştiinţific privind extinderea frontierelor platoului nostru continental în Arctica”, a declarat Serghei Ivanov. Oficialul rus a amintit că recent a început a doua expediţie care-şi propune să argumenteze pretenţiile Rusiei privind lărgirea platoului continental în Arctica. El a precizat că expediţia este dotată cu echipamente moderne, „cu toate cele necesare unei fundamentări ştiinţifice”. Prima expediţie în acest scop s-a desfăşurat anul trecut, scrie presa internationala, citata de Agerpres. Preşedintele rus Dmitri Medvedev declara în septembrie 2010 că zona arctică este de o importanţă strategică pentru Rusia, urmând să devină principala bază de resurse naturale a ţării în secolul XXI. Potrivit estimărilor experţilor, platoul continental al zonei arctice ar putea conţine aproximativ un sfert din totalul rezervelor de hidrocarburi din lume. Utilizarea acestor resurse garantează securitatea energetică a Rusiei, în general, spunea Medvedev. In aceeasi perioada, spunea ca Arctica poate fi explorata si in absenta NATO. Putem sa ne descurcam si fara Alianta Nord-Atlantica printre ghetari, a raspuns Medvedev la intrebarea unui ziarist in cadrul unei conferinte de presa sustinute in finalul convorbirilor purtate cu premierul norvegian Jens Stoltenberg. Bogatiile naturale din zona arctica nu au nicio legatura cu blocul nord-atlantic, a opinat liderul de la Kremlin, adaugand ca aceasta este o zona de cooperare economica in care factorul militar trebuie exclus, deoarece ar crea probleme suplimentare. Presedintele rus Dmitri Medvedev s-a intalnit cu premierul norvegian Jens Stoltenberg in septembrie 2010, la Murmansk, pentru a semna un acord privind delimitarea granitei maritime a zonelor economice exclusive intre Rusia si Norvegia in Marea Barents si Oceanul Arctic, punandu-se astfel capat unei dispute ce dureaza de 40 de ani. Ajungerea la un acord intre Rusia si Norvegia a fost anuntata in aprilie 2010 de premierul norvegian Jens Stoltenberg, intr-o conferinta comuna cu presedintele rus, Dmitri Medvedev. “Aceasta vizita va intra in istorie si sunt bucuros sa va anunt o mare veste: am ajuns la un acord in privinta granitelor intre statele noastre. Sectorul in disputa va fi impartit aproximativ pe jumatate”, a spus atunci Jens Stoltenberg. Din anul 1970, Norvegia si Uniunea Sovietica – apoi Rusia – au negociat un acord pentru impartirea zonei de 175.000 de kilometri patrati in Marea Barent si a zonelor lor economice respective.
de Vitalie Goncearov | aug. 2, 2010 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, Uncategorized @ro
Bombardierele strategice rusesti survoleaza Arctica
Două bombardiere strategice ruseşti au fost interceptate saptamana trecuta de două avioane de vânătoare canadiene în apropierea apelor canadiene, nu departe de Arctic, au anunţat recent surse oficiale din Ministerul canadian al Apărării, citat de mass-media internationala, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „Cele două bombardiere Tu-95 ruseşti s-au întors la baza lor fără incident”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului canadian al Apărării, Jay Paxton. „Acestea se aflau la 250 de mile nautice de Golful Goose, din provincia Terranova (est)”, a continuat el. „Nu a fost posibil să vedem dacă transportau arme”, a precizat Jay Paxton, care a reamintit ca avioanele ruseşti Tupolev Tu-95 sunt bombardiere grele care pot transporta ogive nucleare.
Agresiune repetata
Apele internaţionale canadiene se prelungesc până la 200 de mile nautice de coaste, autoritatile canadiene revendicand interese comerciale până la limita superioara de 300 de mile nautice, permisa de legislatia internationala.
Începând din 2007, mai multe avioane ruseşti sunt interceptate în fiecare an de avioane de vânătoare canadiene, conform lui Paxton. „Pentru Rusia, aceste zboruri sunt o ilustrare a puterii. Ei vor să arate că sunt o naţiune a puterii”, a adăugat el. „Ne testează spaţiul aerian într-un mod în care nu o mai făcuseră de mult timp”, a spus el. „Este o agresiune în Arctica, o agresiune din ce în ce mai iritantă şi aceasta în mod voit”, a adăugat premierul canadian.
Anterior, comandantul armatei ruse a avertizat că Moscova va răspunde oricăror tentative de militarizare a Arcticii. Moscova revendică jurisdicţie asupra regiunii, aproape în totalitatea sa, iar anul trecut un submarin rus de dimensiuni mici a înfipt un steag rus pe fundul apei, într-un gest simbolic.
La randul sau, secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, a sugerat că Alianţa şi Rusia ar putea efectua exerciţii comune în această regiune bogată în petrol şi gaz. De asemenea, el a ridicat problema unei posibile concentrări mai maria NATO asupra acestei regiuni, spunând că este necesară construirea încrederii pe termen lung între cele cinci state cu ieşire la Arctica, patru membre NATO (Canada, SUA, Norvegia şi Danemarca prin Groenlanda) şi Rusia.
Conflict juridic
Reamintim ca guvernul conservator al premierului canadian Stephen Harper a făcut din suveranitatea în Arctica o prioritate. Canada susţine, de asemenea, că deţine suveranitatea asupra Trecătorii de Nord-Vest – care leagă Atlanticul de Pacific prin nord – în timp ce alte ţări consideră că este o cale navigabilă internaţională.
Dorit de cele cinci ţări riverane (Statele Unite, Rusia, Canada, Norvegia şi Danemarca), fondul submarin al Arcticului ar putea deţine 13% din rezervele de petrol şi 30% din rezervele de gaze naturale nedescoperite ale planetei, conform serviciilor geologice americane.
Anterior, presedintele rus Dmitri Medvedev a declarat ca restrictionarea accesului Rusiei la resursele de hidrocarburi din zona arctica este un lucru inacceptabil. “Tarile arctice fac eforturi pentru a-si extinde prezenta economica, si chiar militara, in zona”, a observat liderul rus, ca reactie la incercarile altor tari din regiunea arctica (Statele Unite, Canada, Norvegia si Danemarca) de a limita accesul Rusiei la exploatarea zacamintelor, care reprezinta peste 25% din rezervele globale de titei si gaze naturale. “Limitarea este inacceptabila din punct de vedere legal si incorecta din punct de vedere al pozitiei gegrafice si istoriei noastre”, a spus Medvedev.
Conform legislatiei internationale, cele cinci tari de la Cercul Polar Arctic au o zona exclusiva de 200 mile (322 kilometri). Dar Rusia se prevaleaza de Conventia ONU asupra dreptului marii din 1982, care spune ca, daca o tara poate demonstra ca platforma sa continentala se extinde dincolo de limita de 200 mile, poate cere dreptul la exploatarea unei zone mai mari.
Colonizare stintifica
Federatia Rusa a intreprins doua expeditii la Cercul Polar (in 2005 si 2007) pentru a isi sustine pretentiile teritoriale la o platforma mai extinsa. Acum, Moscova intentioneaza sa investeasca 1,5 miliarde ruble (50 milioane dolari) in determinarea dimensiunilor exacte ale platformei sale continentale arctice, a anuntat presedintele Medvedev.
Scopul acestor cercetari a fost determinarea granitelor economice rusesti ale platoului continental din Arktica, de a confirma dreptul Rusiei in exploatarea depozitelor marine artice si de a furniza dovezi concludente comunitatii internationale in acest sens. Nava „Academicianului Fiodorov” a fost complet reutilata si modernizata cheltuindu-se peste 5 milioane de euro pentru tehnologii care sa inspecteze la adancime platoul maritim si sa trasfere imaginile de pe fundul marii in format 3D. In regiunea cercetarilor stratul de gheata din Oceanul Inghetat ar putea atinge 5 metri, iar pentru a le usura munca, nava a fost secondata de spargatorul nuclear de gheata „Yamal”.
Reamintim ca statele riverane detin o zona de 12 mile care tine de apele lor teritoriale si o zona de 200 de mile a intereselor lor economice. Pentru a trece peste limita celor 200 de mile, Rusia ar trebui sa demonstreze ca platforma Oceanului Arctic, in special lantul de munti Lomonosv si versantul Mendeleev reprezinta o continuare a platformei continentale a Federatiei Ruse. Aceasta nu se rezuma doar la o simpla depasire a zonei de 200 de mile, dar reprezinta si o pretentie serioasa asupra 1,2 mln. m.p. a adancimii maritime, unde ar putea sa fie depozitate ¼ din hidrocarburile planetei, precum si zacaminte de minereuri de mangan, aur, cositor, plumb, nichel si alte zacaminte de minerale dure pretioase.
Dreptul de a traversa zona de 200 mile este conferit de Conventia ONU asupra dreptului marii adoptata de ONU in 1982. De altfel, in anul 2001 Rusia a prezentat dovezi privind drepturile sale asupra platformei continentale, dar care n-au fost luate in considerare la acea data de ONU. Ulterior platforma continentala a trezit interesul si altor state, teritoriul carora este „adiacent” Oceanului Arctic. Spre exemplu, SUA, care nu a ratificat Conventia, trimite in comun cu Canada un grup de expeditie in Arctica pentru a determina apartenenta platformei continentale. Urmatoarea sa solicitare, Rusia preconizeaza sa o transmita ONU in 2011.
Colaborare arctica
Rusia si Canada au anuntat ca incep negocieri pentru a-si alia sistemele de supraveghere spatiala a Antarcticii, regiune devenita interesanta din cauza zacamintelor de hidrocarburi pe care le adaposteste, informeaza mass-media de specialitate. Intentia este de a oferi posibilitatea utilizatorilor aflati in regiune sa capteze semnalele satelitilor rusi si canadieni cu un singur receptor.
Rusia a decis sa creeze, impreuna cu Canada, un sistem spatial capabil sa supravegheze in intregime oceanul si uscatul din regiunea arctica. In prezent, satelitii “nu vad nici uscatul, nici oceanul mondial dincolo de 60 de grade latitudine nordica”, a declarat directorul adjunct al agentiri spatiale ruse, Roskosmos, Anatoli Chilov. Instalarea dispozitivului, denumit „Arctica”, va costa aproximativ 1,8 miliarde de euro.
