Turcia a dovedit de nenumărate ori că este un actor extrem de pragmatic, care știe să negocieze pentru a-și atinge țintele de politică exterrnă. De asemenea, Ankara a demonstrat că este capabilă de a avea răbdare strategică, iar decidenții politico-militari turci au arătat că au o viziune pe termen lung pentru statul cu ambiții de mare putere. Liderul autoritar turc, Recep Tayyip Erdoğan, poate fi criticat pentru multe lucruri, dar nu i se poate reproșa nimic legat de modul în care reușeste să impună la nivel internațional obiectivele de pe agenda Turciei.

Potrivit unor surse jurnalistice, pe data de 24 ianuarie, președintele american Joe Biden a informat comitetele de specialitate ale Congresului american despre intenția sa de a iniția vânzarea avioanelor de luptă F-16 către Turcia după ce Ankara finalizează procesul de admitere a Suediei în NATO. Decizia președintelui american vine în urma aprobării parlamentului turc a aderării Suediei la NATO pe 23 ianuarie, lipsind doar semnătura finală a președintelui Erdogan. Deliberările Turciei privind aderarea Suediei la NATO s-au întins pe parcursul a unui an și jumătate de la aplicarea inițială a Suediei din mai 2022.

Printr-o scrisoare adresată membrilor comitetelor de afaceri externe din Congres, atât republicani cât și democrați, Biden a îndemnat aprobarea rapidă a vânzării, conform unui oficial american citat de Reuters. Turcia a depus o cerere de achiziționare a aeronavelor F-16 și a aproximativ 80 de kituri de modernizare în valoare de 20 miliarde de dolari de la SUA în octombrie 2021. Forțele Aeriene Turce operează în prezent aproximativ 240 de avioane de luptă F-16.

Pentru a întelege mai bine contextul acestui contract, trebuie amintit un eveniment relativ recent care a afectat profund relația dintre Statele Unite ale Americii și SUA. În 2019, Washingtonul a anunțat că este nevoit să excludă Turcia, o țară aliată NATO, din programul de avioane F-35 ca răspuns la achiziționarea de către Ankara a sistemului rusesc de apărare sol-aer S-400. Turcia și Rusia au semnat primul contract în decembrie 2017, iar primele sisteme S-400 au ajuns în Turcia în iulie 2019. Sistemele S-400 reprezintă o versiune modernă și îmbunătățită a sistemelor S-300 și sunt considerate printre cele mai reușite sisteme de apărare aeriană și antirachetă produse vreodată. Conform acordului, Turcia urma să primească două baterii de S-400 pentru suma de 2,5 miliarde de dolari SUA. Statele Unite au considerat că S-400 reprezintă o amenințare extrem de serioasă, afirmând că ar putea compromite capacitățile stealth ale avioanelor F-35.

Sistemul de apărare antiaeriană S-400 Triumph, denumit SA-21 Growler în terminologia NATO, este un sistem dezvoltat de compania rusă de apărare Almaz-Antey. Aproximativ 70 – 80% din tehnologia sa este preluată de la S-300, inclusiv containerele de stocare a rachetelor, lansatoarele și radarele. Batalioanele sunt formate din opt lansatoare, iar fiecare lansator poate transporta patru rachete. Raza de acțiune a S-400 este cuprinsă între 250 și 400 km (în funcție de tipul de rachetă folosit) la o altitudine de până la 30 km. Una dintre specificațiile distincte ale S-400 este capacitatea sa de a bloca două rachete pe o singură țintă și capacitatea de a ținti simultan 80 de ținte separate.

Finalizarea acordului pentru F-16 a fost de multe ori amânată, având în vedere poziționarea Turciei în privința aderării Suediei la Organizația Tratului Atlanticului de Nord. Atât Suedia, cât și Finlanda au aplicat pentru aderarea la NATO în mai 2022 în urma declanșării invaziei Rusiei în Ucraina. Inițial, Turcia s-a opus cererilor lor, dar a consimțit aplicația Helsinkiului în martie 2023. Ankara și-a motivat opoziția față de aderarea Suediei la NATO din cauza presupusei susțineri a statului nordic pentru membri ai grupurilor teroriste kurde afiliate Partidului Muncitoresc din Kurdistan, poziție pe care Suedia a respins-o de nenumărate ori.

Rezistența turcă a început să slăbească în iulie anul trecut, când președintele Recep Tayyip Erdogan a anunțat că aplicarea Suediei va fi trimisă în parlamentul turc după ce Suedia ia în considerare preocupările de securitate ale Turciei. Cu toate acestea, ratificarea parlamentară în Turcia a continuat să fie amânată până în această săptămână.

Ungaria este acum ultimul obstacol în calea aderării Suediei la NATO. Prim-ministrul ungar Viktor Orban a asigurat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, pe 24 ianuarie, de sprijinul Budapestei pentru aderarea Stockholmului.

Faptul că Turcia își va mări semnificativ capabilitățile de luptă aeriană prin intermediul contractului pentru F-16 va genera implicații majore pentru echilibrul de putere din regiunea Mării Negre. Având în vedere ritmul actual de pierderi al Forțelor Aeriene Rusești, Turcia va ajunge în viitorul apropiat principala putere regională în privința forțelor aeriene, atât din puncte de vedere calitativ, cât și cantitativ.