În articolul U.S. war plans for Ukraine don’t foresee retaking lost territory, semnat de Karen DeYoung, Michael Birnbaum, Isabelle Khurshudyan și Emily Rauhala, publicat în 26 ianuarie în The Washington Post, se reconfirmă că Administrația Biden lucrează la o strategie pe termen lung pentru sprijinirea Kievului.

Contraofensiva ucraineană de anul trecut a afectat încrederea Occidentului că Rusia poate fi scoasă din Ucraina, lucru valabil și în 2024. Rusia s-a dovedit mult mai adaptată la condițiile frontului prin câmpurile de mine puternic fortificate și tranșeele săpate. Parțial din acest motiv, alături de dificultățile politice din viața politică americană în a se aproba o nouă tranșă de finanțare, la care se adaugă lipsa de determinare a Europei în a prelua greul sprijinului militar și economic, Administrația Biden elaborează o nouă strategie. Nouă abordare a Washington-ului este o schimbare radicală față de anul trecut și nu se focusează pe recâștigarea teritoriului ci pe a ajuta Ucraina să evite noile posibilele atacuri rusești, în timp ce se îndreaptă către un obiectiv pe termen lung de a-și consolida capacitatea de luptă și economia. Ideea avansată este de a stabiliza Ucraina pentru a-și menține poziția pe câmpul de luptă, deocamdată, dar și de „a-i pune (n.r. pe ucraineni) pe o traiectorie diferită pentru a fi mult mai puternici până la sfârșitul anului 2024 și a-i aduce pe o cale mai durabilă”, a spus, sub anonimat, un oficial american citat de publicația americană.

Strategia pe termen lung de a transforma Ucraina pentru viitor își are rădăcinile într-o declarație de sprijin a grupului G-7 vara trecută, în care liderii occidentali au promis să construiască o forță militară „durabilă” interoperabilă cu Occidentul și să întărească „stabilitatea economică și stabilitatea economică” a Ucrainei.

În articol se vorbește că faza de „construire” a strategiei se concentrează pe angajamente pentru viitoarea forță de securitate a Ucrainei pe uscat, pe mare și pe aer, pe o perioadă de 10 an. În același timp, o parte din banii suplimentari solicitați este direcționată spre dezvoltarea bazei industriale a Ucrainei pentru producția de arme.

Fiecare dintre statele care sprijină Ucraina pregătește un acord de securitate în care își subliniază angajamentele specifice economice și militare care se întinde pe cel puțin 10 ani. Marea Britanie a făcut public săptămâna trecută acordul său pe 10 ani cu Ucraina. Următoarea va fi Franța, va urma și România, știre neconfirmată, încă, de București.

Dar succesul strategiei, spune The Washington Post, depinde aproape în întregime de Statele Unite, cel mai mare donator de bani și echipamente al Ucrainei și coordonatorul efortului Occidentului colectiv. În această primăvară administrația americană încearcă să-și onoreze propriul angajament pe 10 ani, necunoscuta fiind dacă cererea de 61 de miliarde de dolari a președintelui Biden pentru finanțare suplimentară a Ucrainei este aprobată de Congres.

Pe fondul planificării noii strategii Washington-ul pare să meargă pe varianta că, dacă Ucraina nu își va recâștiga tot teritoriul în termen scurt, are nevoie de asistență continuă semnificativă pentru a se putea apăra și a deveni parte integrantă a Occidentului. „Putem vedea care poate și ar trebui să fie viitorul Ucrainei, indiferent de locul exact în care sunt trase liniile. Și acesta este un viitor în care se sprijină puternic pe propriile picioare din punct de vedere militar, economic, democratic”, a spus Anthony Blinken la Davos, Elveția.

Potrivit oficialilor americani, citați în articolul menționat, proiectul american va garanta sprijin pentru operațiunile militare pe termen scurt și „va construi o viitoare forță militară ucraineană care poate descuraja agresiunea rusă. Acesta va include promisiuni și programe specifice pentru a ajuta la protejarea, reconstituirea și extinderea bazei industriale și de export a Ucrainei și pentru a ajuta țara cu reformele politice necesare pentru integrarea deplină în instituțiile occidentale”.

În articol se precizează că guvernele occidentale doresc ca Kievul să se concentreze pe tactica loviturilor la distanțe mai lungi, inclusiv cu rachete de croazieră franceze promise pentru livrare în următoarele luni.

Se dorește, de asemenea, să se blocheze de către ucraineni flota Rusiei de la Marea Neagră pentru a proteja tranzitul naval din porturile Ucrainei precum și lovirea forțelor ruse din Crimeea cu lovituri cu rachete și cu operațiuni speciale de sabotaj.

Planul include, de asemenea, apărare aeriană suplimentară pentru a permite redresarea părților cheie ale economiei și exporturilor ucrainene.

Documentul, potrivit oficialilor americani implicați îndeaproape în planificare, este redactat având în vedere patru etape: lupta, construirea, recuperarea și reforma.

Factorii politici americani se așteaptă ca războiul să se încheie în cele din urmă prin negocieri dar nu cred că Putin va iniția discuții serioase în 2024, în parte pentru că își păstrează speranța că Trump va recâștiga președinția în noiembrie și va retrage sprijinul pentru Ucraina.

Paralel cu prezența lui Volodimir Zelenski la Davos unde a ținut un discurs intens pentru cauza țării sale, președintele rus Vladimir Putin a declarat, într-o apariție televizată în 16 ianuarie 2024, că statalitatea Ucrainei ar putea suferi o „lovitură ireparabilă” dacă războiul va continua, iar Rusia nu va fi niciodată forțată să renunțe la câștigurile pe care le-a obținut.

El a respins „așa-zisele formule de pace” care se discută în Occident și Ucraina și ceea ce el a numit „cererile prohibitive” pe care acestea le implicau. „Ei bine, dacă nu vor (să negocieze), atunci nu!” a spus el.

Planurile de pace și noua strategie a Americii nu par, însă, a fi calibrate cu viziunea Kremlinului pe termen scurt și mediu, mai ales că Vladimir Putin nu a lansat un mesaj de pace în intervenția sa, declarând tranșant: „Acum este destul de evident că nu numai contraofensiva (Ucrainei) a eșuat, dar inițiativa este complet în mâinile forțelor armate ruse. Dacă acest lucru va continua, statalitatea ucraineană poate suferi o lovitură ireparabilă, foarte gravă”.

Sursa: Karen DeYoung, Michael Birnbaum, Isabelle Khurshudyan and Emily Rauhala, U.S. war plans for Ukraine don’t foresee retaking lost territory, https://www.washingtonpost.com/national-security/2024/01/26/ukraine-war-plan-biden-defense/, accesat la 27 ianuarie 2024.