Federația Rusă, avertizată să nu militarizeze Arctica

Federația Rusă a început să instaleze primul său cablu subacvatic de comunicaţii cu fibră optică în Arctica, în cadrul unui proiect de stat care are rolul să aducă internet de mare viteză în nordul îndepărtat bogat în hidrocarburi.

Moscova vrea să îmbunătăţească infrastructura de comunicaţii din nordul îndepărtat, unde şi-a extins prezenţa militară şi dezvoltă Ruta din Marea Nordului, pentru a deveni o cale maritimă majoră.

Expresul polar

Cablul, care ar trebui instalat până în 2026, va avea o lungime de 12.650 de kilometri, de-a lungul coastei nordice ruseşti, din Marea Barents până în portul estic Vladivostok, importantă bază militară, aeriană și navală.

Numit ”Expresul polar”, cablul va fi gestionat de compania de stat Morsviazsputnik, pentru a oferi internet stabil în porturile arctice, precum şi în peninsul Kamciatka şi Sahalin.

Şeful companiei care va produce şi instala cablul, Alexei Strelcenko, a spus că proiectul va costa 65 de miliarde de ruble (889 milioane dolari) şi va fi finanţat integral de stat.

Navele militare sunt folosite pentru apărarea revendicărilor în zona arctică

Arctica, pământ rusesc

Arctica este o zonă de influenţă a Rusiei, a proclamat în luna mai ministrul rus de Externe Serghei Lavrov, care avertizeaza Occidentul pe tema ambiţiilor sale în regiune. ”Este clar pentru toată lumea, de mult timp, că acestea sunt pământurile noastre, teritoriul nostru”, a proclamat Lavrov, care denunţă veleităţi ofensive ale NATO şi Norvegiei în Arctica.

Arctica, un vast teritoriu cu condiţii extreme, în jurul Polului Nord, s-a impus în ultimii ani în competiţia geopolitică mondială dintre cele opt ţări riverane membre ale Consiliului Arcticii – Statele Unite, Rusia, Canada, Norvegia, Danemarca, Suedia, Finlanda şi Islanda – vizând resursele naturale, căile de navigaţie şi poziţia strategică ale acesteia.

China, stat cvasi-arctic

Noua cursă geopolitică provoacă, spre marea nemulţumire a Washingtonului, apetitul Chinei, un simplu ”observator” în Consiliu, dar care se revendică drept un stat ”cvasi-arctic”.

În preşedinţia lui Donald Trump, Statele Unite şi-au arătat în mod clar voinţa de a se ridica împotriva ”agresivităţii” ruso-chineze, iar administraţia Biden pare să vrea să continue să-şi marcheze teritoriul.

”Noi nu spunem nu tuturor investiţiilor sau activităţilor chineze, dar insistăm asupra respectării regulilor internaţionale”, avertiza coordonatorul diplomaţiei americane în problema Arcticii,James DeHart, care sublinia ”îngrijorarea” Washingtonului faţă de ambiţiile Beijingului.

Casa Albă schimbă macazul

Diplomația americană din era Trump a zdrunicant serios precedenta reuniune a Consiliului Arcticii, blocând pentru prima oară declaraţia finală a acestuia, din cauza refuzului SUA ca documentul să menţioneze modificările climatice.

Fostul președinte Trump El considera că ”retragerea regulată a banchizei deschide noi căi de trecere şi oferă noi oportunităţi comerciale”.

În privinţa acestui punct, mesajul american s-a schimbat în mod radical odată cu venirea lui Biden la putere, care a făcut din lupta împotriva încălzirii globale una dintre priorităţile sale.

”Deschiderea oceanului nu este numai un lucru bun. Ea implică totodată riscuri enorme”, a subliniat un înalt oficial american, relevând ultime studii care arată că încălzirea în Arctica ”atinge un ritm nu de două ori mai mare, ci de trei ori mai mare” decât cel al restului planetei.

Administraţia Biden vrea să pună pe tapet aceste probleme de mediu pentru a explora posibile cooperări cu Moscova, care urmează să preia preşedinţia Consiliului Articii în următorii doi ani.

SUA avertizează Rusia să nu militarizeze Arctica

Apel împotriva militarizării

Secretarul de Stat al SUA Antony Blinken a cerut anterior ”evitarea unei militarizări” a Arcticii, un avertisment adresat Rusiei, care şi-a intensificat activităţile militare în această regiune strategică.

”Suntem îngrijoraţi de intensificarea anumitor activităţi militare în Arctica, care consolidează riscurile unor accidente sau unor calcule greşite şi subminează obiectivul împărtăşit al unui viitor paşnic şi durabil al regiunii”, a declarat şeful diplomaţiei americane. ”Sperăm ca acest tip de cooperare să continue şi ca Arctica să rămână o zonă de cooperare paşnică”, a declarat Blinken.

”Trebuie să avansăm toţi, inclusiv Rusia, pe baza unor norme şi angajamente pe care ni le-am asumat şi să evităm declaraţiile care le slăbesc”, a adăugat el, răspunzând astfel unei întrebări despre declaraţii ale lui Lavrov referitoare la Arctica.

Antony Blinken a mai reproşat Rusiei ”revendicări maritime ilegale, mai ales cu privire la reguli privind tranzitul navelor străine pe ruta Nordului”, de-a lungul coastei ruseşti ale Arcticii. Aceste reguli ”sunt incoerente cu dreptul internaţional şi este un lucru căruia i-am răspuns şi vom continua să-i răspundem”, a subliniat el. (Isac Mihai)