Kremlinul se pregătește să destabilizeze Republica Moldova, probabil ca parte a eforturilor de a împiedica integrarea sa în Uniunea Europeană, se arată în ultima analiză a Institutului pentru Studiul Războiului, citată de mass-media de la Kiev. Tensiunile dintre Moldova și Rusia au escaladat în urma invaziei ruse în Ucraina, guvernul pro-occidental al Moldovei acuzând în mod repetat Kremlinul de încercări de destabilizare.

Alexei Polishchuk, directorul în cadrul Ministerului de Externe al Rusiei responsabil cu relația cu țările membre CSI, a susținut într-un interviu acordat pe 28 ianuarie pentru mass-media de stat rusă TASS că R. Moldova a început „să-și distrugă legăturile” cu organizația CSI, deoarece intenționează să părăsească organizația până la sfârșitul anului 2024. CSI a fost înființată după destrămarea Uniunii Sovietice în 1991, iar în prezent grupează nouă foste republici sovietice. R. Moldova nu a părăsit oficial CSI, dar și-a suspendat efectiv participarea la organizație în 2022. Polishchuk a susținut că părăsirea CSI nu ar aduce beneficii cetățenilor sau economiei moldovenești. El a mai menționat că soluționarea chestiunii transnistrene în R. Moldova se află într-o „criză profundă”, iar Rusia ar putea remedia deteriorarea relațiilor dintre Moldova și Transnistria ca „mediator și garant” în această problemă.

Transnistria este o regiune separatistă recunoscută la nivel internațional ca parte a R. Moldova. Trupele ruse au ocupat Transnistria încă de la începutul anilor 1990, când Rusia a invadat regiunea sub pretextul protejării etnicilor ruși. Vicepremierul moldovean, Oleg Serebrian, a anunțat la radioul național pe 28 ianuarie că Moldova nu va reveni la procesul de negocieri 5+2 în Transnistria care a inclus Rusia, în timp ce invazia rusă a Ucrainei continuă. Vorbind la o conferință de presă în 29 ianuarie, Serebrian a spus că Chișinăul este hotărât să rezolve problema Transnistriei „exclusiv” prin mijloace pașnice. „Această poziție este susținută de colegii noștri de la Kiev. Nu există planuri de presiune militară sau de alt tip asupra Transnistriei”, a spus oficialul. Potrivit ISW, Rusia ar putea ridica pretenții similare față de Moldova ca și în cazul Ucrainei, referindu-se la acuzațiile Rusiei de „abandonare” de către Ucraina a Acordurilor de la Minsk, folosite ca parte a justificărilor pentru invazia la scară largă. Astfel, intenția Moscovei este de „a crea nemulțumiri economice în Moldova și să prezinte Rusia drept un garant economic și de securitate în Moldova.” „Rusia ar putea încerca să-și justifice eforturile de agresiune sau destabilizare în Moldova, pretinzând că rezidenții transnistreni sunt în pericol”, mai scrie Institutul pentru Studiul Războiului.

Într-o evaluare anterioară, ISW a menționat că Rusia modelează spațiul informațional și vizează destabilizarea Moldovei și justificarea oricăror campanii viitoare prin încadrarea Rusiei drept protector al „vorbitorilor de limbă rusă amenințați” din Moldova. Această abordare este aproape identică cu narațiunile construite de Rusia pentru a justifica invazia pe scară largă a Ucrainei. În ianuarie, mass-media de stat rusă a continuat să încurajeze separatiștii pro-ruși din Moldova, posibil în încercarea de a semăna instabilitate politică și dezbinare, a raportat ISW, citat de The Kyiv Independent.
Ucraina susține puternic reglementarea pașnică a conflictului transnistrean, însă va reacționa prompt și decis în cazul organizării de provocări din partea adevărate conduceri de la Tiraspol, adică FSB-ul rusesc, pentru a nu admite atragerea regiunii transnistrene în războiul dintre Ucraina și Rusia. Declarația a fost făcută de ambasadorul cu Misiuni Speciale al Ucrainei responsabil de dosarul transnistrean, Păun Rohovei, în cadrul unui briefing comun cu vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, relatează mass-media de la Chișinău.

„Ucraina este pentru reglementarea pașnică a acestui conflict, dar va fi foarte promptă în acțiuni atunci când se vor organiza provocări din partea celor care conduc acolo, adică FSB-ul rusesc. Vom face tot posibilul să neutralizăm pericolele, vom fi foarte prompți și nu vom admite atragerea regiunii transnistrene în războiul dintre Ucraina și Rusia” a declarat Rohovei. 

Acesta a notat că Ucraina este un participant activ la procesul de reglementare a conflictului transnistrean și va rămâne alături de aliatul său R. Moldova, însă consideră că actualul format de negociere, adică 5+2, nu mai este unul valabil.

„Ucraina este și va fi parte componentă a tratativelor de reglementare a conflictului transnistrean, însă acest format de jure existent este nefuncțional. Principalul motiv este prezența unui stat care nu mai are dreptul moral sau legal de a participa la aceste tratative. Este un stat care într-un mod barbar a atacat Ucraina în 2022, așa că stăm ferm pe poziția de a nu ne așeza la masa de tratative cu Rusia” a mai declarat Rohovei, care a subliniat că scopul Ucrainei este ca R. Moldova să reobțină drepturile depline asupra acestei părți a teritoriului său.

La rândul său, vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, a reiterat că Ucraina este un partener esențial în procesul reglementării transnistrene, exprimându-și aprecierea pentru sprijinul pe care Kievul îl oferă inclusiv pe această dimensiune.

„Am discutat despre provocările în care suntem verbal atrași de transnistreni, inclusiv la situația de la frontiera moldo-ucraineană pe segmentul transnistrean. Vreau să subliniez că R. Moldova e determinată să soluționeze conflictul transnistrean exclusiv pe cale pașnică. Poziția e susținută și de colegii de la Kiev. Nu este niciun plan de sugrumare militară a regiunii. Tot ce ne dorim este aducerea graduală a regiunii în câmpul legal al R. Moldova” a declarat Serebrian.

Vicepremierul pentru Reintegrare a subliniat că nu există altă soluție decât reintegrarea plenară a regiunii transnistrene în R. Moldova și i-a mulțumit lui Rohovei pentru sprijinul oferit de Ucraina pentru această abordare a Chișinăului. La final, Serebrian și-a exprimat speranța că în 2024 vor fi înregistrate mai multe succese în procesul de reintegrare a regiunii.

În 2023, Institutul pentru Studiul Războiului arată că Federația Rusă vrea să stabilească condițiile de informare pentru a organiza o operațiune cu steag fals în Transnistria ocupată, în Republica Moldova. Ministerul rus al Apărării afirma în 2023 că forțele ucrainene plănuiesc să desfășoare o provocare armată împotriva Transnistriei în viitorul apropiat. Ministerul Apărării din Rusia a afirmat că forțele ucrainene se vor îmbrăca ca militari ruși și vor organiza o presupusă ofensivă rusă de pe poziții din Transnistria.

Guvernul de la Chișinău a negat acuzațiile oficialilor ruși. Oficialii din R. Moldova au menționat că cel mai probabil că Ministerul rus al Apărării a căutat să promoveze această narațiune falsă pentru a denatura avertismentul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski adresat președintelui moldovean Maia Sandu, potrivit căruia Kremlinul pregătește provocări în Moldova, dar și oferta lui Zelenski de a ajuta R. Moldova dacă forțele ruse din Transnistria amenință integritatea teritorială a Ucrainei.

Difuzarea de către Ministerul rus al Apărării a acestei narațiuni false nu indică faptul că Putin intenționează să atace Republica Moldova – o întreprindere pentru care nu are capacitatea militară – deși indică o escaladare a eforturilor sale continue de subminare a statului R. Moldova.