Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, a declarat pe 12 octombrie, în timpul vizitei sale în Georgia, că națiunea din Caucazul de Sud merită să obțină statutul de candidat al Uniunii Europene și a adăugat că Ungaria a fost „dezamăgită” de refuzul UE de a acorda Georgiei acest statut anul trecut. Acest semnal a fost salutat de actuala conducere de la Tbilisi, acuzată că face jocul Rusiei în Caucaz.

Război pentru constituție

În iunie 2022, Comisia Europeană a refuzat să acorde Georgiei statutul de candidat la UE, cerând în schimb să implementeze o serie de reforme. Comisia Europeană a îndemnat Tbilisi să îndeplinească 12 condiții pentru a obține acest statut, printre care încheierea polarizării politice, progres în ceea ce privește libertatea presei, reformele judiciare și electorale, precum și „de-oligarhizarea”.

Curtea Constituţională a Georgiei a autorizat ulterior declanşarea unei proceduri de destituire împotriva preşedintei prooccidentale Salome Zurabişvili, după ce o declarase vinovată de încălcarea Constituţiei.

„Pe 31 august, pe 1 şi 6 septembrie 2023, în timpul unor vizite de lucru în străinătate, preşedinta georgiană Salome Zurabişvili a exercitat o putere de reprezentare în domeniul politicii externe fără acordul guvernului, încălcând astfel Constituţia”, a declarat preşedintele Curţii Constituţionale, Merab Turava.

Pentru ca preşedinta Georgiei să fie destituită, este necesar ca Parlamentul georgian să voteze în favoarea destituirii cu o majoritate de două treimi, adică 100 de deputaţi din cei 150. Însă, Visul Georgian, partidul aflat la putere, dispune în prezent de 90 de mandate şi va trebui să convingă zece deputaţi din opoziţie, ceea ce are puţine şanse să reuşească, potrivit observatorilor.

Demersuri antidemocratice

Partidul aflat la putere a demarat la începutul lui septembrie o procedură de destituire a preşedintei Salome Zurabişvili, foarte critică la adresa guvernului ţării sale, provocând o nouă criză politică în această ţară, cu relaţii complexe cu Moscova.

Este pentru prima dată când un partid aflat la putere angajează o astfel de procedură de destituire în această fostă republică sovietică cu circa patru milioane de locuitori.

Partidul puterii i-a interzis lui Salome Zurabişvili inclusiv să se deplaseze în viitorul apropiat în zece ţări, printre care Ucraina, dar, în pofida acestei interdicţii, prima femeie preşedinte al Georgiei a făcut o deplasare în Germania.

Deputaţii ar urma să se reunească pentru a vota „în timpul săptămânii”, a precizat preşedintele parlamentului, Şalva Papuaşvili.

În timp ce relaţiile dintre Moscova şi Tbilisi erau foarte dificile după orientarea pro-UE şi pro-NATO fixată în 2004 şi cu atât mai mult în urma unei intervenţii militare ruse în 2008, urmată de recunoaşterea de către Moscova a două regiuni separatiste georgiene, guvernul prim-ministrului Irakli Garibaşvili a întreprins anul trecut o apropiere de Rusia.

Această politică suscită îngrijorare în rândul unei părţi a societăţii care se teme de o derivă autoritară şi dezaprobare din partea preşedintei Salome Zurabişvili, care vede viitorul ţării sale doar în Uniunea Europeană.

Condiții europene

Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru extindere şi ţările candidate trebuie să îndeplinească criteriile necesare, a declarat vineri preşedintele Consiliului European, Charles Michel, la Granada (Spania), înaintea unui summit informal organizat de preşedinţia spaniolă a Consiliului UE, relatează Hina.

Michel a spus că summitul de la Granada este foarte important întrucât reuniunea va deschide o discuţie despre agenda strategică a Uniunii Europene, despre priorităţile şi politicile comune ale acesteia şi despre modul în care aceste politici şi iniţiative vor fi plătite în viitor.

Kosovo şi Georgia au statutul de candidat potenţial. Negocierile dintre Turcia şi Uniunea Europeană sunt blocate din 2018 şi nu există indicii că ele vor fi reluate în viitorul apropiat.

”Extinderea înseamnă că ţările candidate trebuie să pună în practică reforme, ele ştiu ce trebuie să facă. Şi Uniunea Europeană trebuie să se pregătească”, a spus Charles Michel.

De partea sa, premierul ungar Viktor Orban, care deseori a avut dispute contondente cu Comisia Europeană, i-a acuzat pe liderii UE că dau dovadă de egoism în relaţia cu Georgia. ”Atunci când Ucraina şi (Republica) Moldova au primit statutul de candidat, Georgiei i s-a spus că avea perspective, dar nu era deocamdată pregătită să devină ţară candidată”, a afirmat Orban. ”Acest lucru este incorect faţă de voi. Şi avem nevoie de voi”, a afirmat liderul ungar într-un mesaj adresat Georgiei. 

Umbra rusă

Proiectul Moscovei de a instala o bază navală în Abhazia, regiune separatistă prorusă din Georgia, intervine după pierderi militare grele suferite de Rusia în Marea Neagră, dar scoate de asemenea în evidenţă ambiţiile ruse reafirmate în această regiune.

Aslan Bjania, liderul prorus al acestei regiuni separatiste, a afirmat că marina militară rusă va dispune de un punct de ancorare permanent în districtul Oceamcire, la Marea Neagră. Kremlinul nu a comentat deocamdată asupra acestei informaţii.

Presă franceză oferă o privire de ansamblu asupra mizelor strategice şi geopolitice ale acestui anunţ surprinzător.

1. O bază în stadiu embrionar

Baza de la Oceamcire, în sudul Abhaziei, nu poate servi drept veritabilă bază operaţională. Potrivit Institutului american pentru Studiul Războiului (ISW), imagini prin satelit arată infrastructuri portuare „limitate” şi „o coastă înconjurătoare formată din plaje de nisip”, nepotrivite pentru construcţii.

Prin urmare, locul este „nepotrivit pentru a deveni o bază primară a Flotei ruse la Marea Neagră”, însă Moscova ar putea să-l dezvolte pentru „a utiliza portul Oceamcire drept o bază auxiliară în viitor”, precizează ISW.

Tomas Baranec, specialist în Caucaz pentru think-thank-ul slovac Strategic Analysis, confirmă că portul nu poate primi nave mari. „Ar trebui adâncit, ceea ce ar lua timp”, adaugă el.

2. Marina rusă, slăbită

Ucraina şi-a înmulţit atacurile împotriva bazelor Flotei ruse din Crimeea, peninsula anexată ilegal de Moscova în 2014. Kievul a revendicat distrugerea de sisteme antiaeriene, a unui şantier naval şi a două nave. La sfârşitul lui septembrie, Ucraina a lovit de asemenea puternic baza de la Sevastopol a flotei inamice.

Aceste noi lovituri amintesc de umilitoarea distrugere a crucişătorului Moskva, nava-amiral rusă din Marea Neagră, pe care ucrainenii au scufundat-o în aprilie 2022.

„Ruşii sunt foarte îngrijoraţi de aceste atacuri, în timp ce încep să-şi retragă navele din Marea Neagră spre Marea Azov. Este exact ceea ce vor ucrainenii”, nota în septembrie Phillips O’Brien, profesor de studii strategice la Universitatea St-Andrews din Scoţia.

„Multe nave ruseşti au încasat lovituri, fie în largul mării, fie la ţărm. De aici nevoia de a le îndepărta cât mai repede posibil de Ucraina”, constată Pascal Ausseur, director general al Fundaţiei Mediteraneene de Studii Strategice.

3. Marea Neagră, supraexpusă

De la declanşarea invaziei ruse, niciunul dintre cei doi beligeranţi nu a putut utiliza în mod real Marea Neagră. În special din motive geografice. „Marea Neagră este o mare mică”, analizează fostul amiral Ausseur, subliniind întărirea sistemelor de supraveghere drept mijloace de atac dinspre uscat.

„Astăzi, în Marea Neagră nu mai există nicio navă de război ucraineană sau rusă care navighează. Pentru că ea este detectată, urmărită şi luată în vizor dacă se doreşte. Acesta este primul război în care lucrurile au ajuns în acest punct”, subliniază el.

De asemenea, aspectul strategic al zonei depăşeşte domeniul militar: pe aici Ucraina şi-a exportat vreme de aproape un an cerealele, în virtutea unui acord cu Moscova, mediat de Turcia şi ONU.

Rusia s-a retras în iulie din acest acord, denunţând piedici în faţa propriilor exporturi. De atunci, Kievul încarcă să deschidă un nou coridor, în pofida ameninţărilor ruse.

4. Capcană geopolitică

Un război scurt, dar sângeros a avut loc în 2008 între Moscova şi Tbilisi, pe fondul tensiunilor legate de aspiraţiile prooccidentale ale Georgiei. Guvernul georgian actual a calificat această viitoare bază rusă drept „încălcare flagrantă” a suveranităţii Georgiei, însă a adoptat o poziţie mai suplă faţă de Rusia în ultimul timp.

Cu această bază, Rusia ar putea lansa atacuri împotriva Ucrainei dinspre un teritoriu în mare parte georgian. Dimpotrivă, „dacă Ucraina va îndrăzni să atace teritoriul georgian, aceasta va duce în mod inevitabil la tensiuni cu Tbilisi”, notează Toma Baranec.

În afară de aceasta, Moscova, care desfăşoară deja soldaţi în Abhazia, „ar putea face presiune asupra Tbilisi, dacă Georgia îşi va manifesta din nou ambiţia de a adera la NATO”, subliniază Alex Petric, de la societatea britanică de informaţii Janes.

Georgia, mică republică din Caucaz, a pierdut deja jumătate din accesul său la mare şi riscă o blocadă a ultimelor sale două porturi. „Aceasta îi oferă Rusiei o pârghie pentru a menţine Georgia în neutralitate şi un mijloc de a-şi recâştiga un pic din influenţa pierdută în sudul Caucazului”, adaugă Petric. 

Presiuni georgiene

Georgia este aproape singura ţară din alianţa care susţine Ucraina fără a dispune de garanţii de securitate şi economice, având în acelaşi timp două regiuni ocupate de Rusia şi militari ruşi poziţionaţi la 30 km de capitala Tbilisi, a declarat preşedintele Parlamentului georgian, Şalva Papuaşvili, într-un interviu acordat AGERPRES.

Şalva Papuaşvili a efectuat o vizită în România, prilej cu care a discutat cu oficialii români inclusiv despre aspiraţiile ţării sale de integrare euro-atlantică.

Autorităţile de la Tbilisi speră să primească statutul de ţară candidată la aderarea la UE în acest an, după ce anul trecut Bruxellesul a decis că Georgia trebuie să efectueze reforme suplimentare pentru a face acest pas.

Georgia, care a fost victima unei agresiuni ruse în 2008, nu a adoptat sancţiuni împotriva Rusiei, conform unei politici aşa-numite de „răbdare strategică”, dar încearcă să se asigure că teritoriul său nu este utilizat pentru eludarea sancţiunilor internaţionale.

„Un lucru trebuie subliniat – Georgia este aproape singura ţară din această alianţă care este o susţinătoare activă a Ucrainei fără a avea o umbrelă nucleară protectoare a NATO deasupra, fără a avea o umbrelă a solidarităţii economice a Uniunii Europene deasupra, având două regiuni ocupate de Rusia şi militari ruşi poziţionaţi la 30 km de capitala Tbilisi, la 500 metri de principala autostradă (…)”, a declarat Papuaşvili în interviu.

„Fără garanţiile de securitate şi de protecţie pe care majoritatea ţărilor care susţin Ucraina se bucură, să escaladezi cu Rusia nu ar fi înţelept, ar contrazice politica pe care o urmăm de peste un deceniu şi, cel mai important, nu ar avea niciun efect asupra Rusiei. Georgia reprezintă 0,3% din economia Rusiei şi Rusia a folosit de multe ori embargoul economic faţă de Georgia – închiderea frontierei cu Georgia, etc. – pentru că nu le pasă de impactul economiei Georgiei asupra Rusiei, este marginal”, a adăugat preşedintele Parlamentului din Georgia.

Războiul sancțiunilor

În ceea ce priveşte dorinţa ţării sale de a garanta că teritoriul său nu este folosit pentru eludarea sancţiunilor, el a afirmat că „în urmă cu una-două luni, coordonatorii sancţiunilor din UE, SUA şi Regatul Unit au vizitat Georgia pentru a afla cum funcţionează sistemul” şi au ajuns la concluzia că sistemul implementat de guvernul georgian permite alinierea deplină cu aplicarea sancţiunilor internaţionale.

„Mai mult, pe baza indiciilor agenţiilor maritime din Georgia, Uniunea Europeană a aflat cum sancţiunile erau eludate în Marea Neagră, când navele ruseşti mergeau în largul mării şi se întâlneau cu nave sub alte pavilioane şi bunurile erau transferate de pe o navă pe alta”, a relatat Şalva Papuaşvili.

În ceea ce priveşte eventuale presiuni din partea UE sau a altor aliaţi de a se alinia la politica de sancţiuni împotriva Rusiei, el susţine că ţara sa nu s-a confruntat cu aşa ceva.

„Eu însumi am avut şansa de a discuta cu diferiţi reprezentanţi ai UE despre sancţiuni. Bineînţeles, înţeleg că atitudinea generală este dorinţa ca fiecare ţară să impună sancţiuni şi să existe un cerc în jurul Rusiei. În acelaşi timp, toată lumea înţelege faptul că fără a da garanţii de securitate unei ţări, fără a da garanţii economice unei ţări, nu te poţi aştepta ca aceasta să-şi rişte securitatea şi situaţia economică a oamenilor. De aceea cred că există o înţelegere deplină de partea europeană”, a mai spus Papuaşvili.