Statul caucazian se află pe linia frontului în războiul hibrid lansat de Federația Rusă împotriva statelor europene, pe fondul invaziei militare ruse împotriva Ucrainei. Forțele politice de la Tbilisi se află într-o confruntare internă fără precedent, cele două tabere fiind susținute de diferiți actori globali.

Acuzații dure

Serviciul de securitate de stat georgian a declarat că în țară se pregătește o schimbare violentă a puterii cu coordonarea și sprijinul financiar al unor țări străine, folosind un scenariu similar cu cel al „Euromaidanului” ucrainean.

„În interesul securității statului și al conviețuirii pașnice a cetățenilor, dorim să informăm publicul că, potrivit informațiilor primite în cadrul anchetei în curs de desfășurare în cadrul Serviciului de Securitate de Stat, pe teritoriul Georgiei și în afara granițelor sale acționează un anumit grup de persoane care intenționează să organizeze destabilizarea și tulburările civile în Georgia în perioada octombrie-decembrie a acestui an, al căror scop final este o schimbare violentă a puterii. Perioada octombrie-decembrie a acestui an, cînd urmează să fie publicate rapoartele intermediare și finale ale Comisiei Europene, a fost aleasă ca dată de începere a proceselor distructive. Așteptarea conspiratorilor care se pregătesc pentru răsturnarea puterii de stat vizează faptul faptul că raportul publicat va fi negativ, ceea ce, cu ajutorul rețelelor de informații de care dispun, atașate artificial guvernului cu sloganul „pro-rusesc”, va crea un teren fertil pentru tulburări sociale și de altă natură.

Unul dintre autorii acestui plan este adjunctul fostului ministru de interne georgian Vano Merabishvili, Giorgi Lortkipanidze, în prezent adjunct al șefului Serviciului de informații militare al Ucrainei, și persoane de origine georgiană aflate sub comanda sa, printre care un fost membru al gărzii celui de-al treilea președinte, Mihail Baturin, precum și un membru al anturajului lui Saakașvili, comandantul Legiunii georgiene care operează în Ucraina, Mamuka Mamulashvili. Trebuie subliniat faptul că punerea în aplicare a acestui plan ar trebui să aibă loc cu coordonarea și sprijinul financiar al țărilor străine. Potrivit unor informații confirmate și verificate, pentru a pune în aplicare acest plan elaborat de Giorgi Lortkipanidze, ar trebui să se utilizeze un grup destul de mare de persoane de origine georgiană care luptă în Ucraina și o parte a tinerilor georgieni aflați sub influența părților interesate, a căror pregătire se desfășoară în apropierea frontierei de stat polono-ucrainene.

Lovitură de stat

Pentru a pregăti grupurile de tineri pentru a fi utilizate într-un scenariu revoluționar, se folosește organizația Kanvas, avînd ca nucleu Otpor. Acestea sunt organizațiile care au participat activ la procesele revoluționare care s-au desfășurat în Serbia în trecut și, prin urmare, sînt utilizate în mod regulat în diferite țări pentru a pregăti tinerii și a-i implica în procese distructive. Persoanele menționate mai sus discută mai multe scenarii de desfășurare a evenimentelor, inclusiv crearea așa-numitului „oraș de corturi”, ridicarea de baricade pe bulevardele centrale și în apropierea obiectelor strategice din Georgia, ocuparea și baricadarea clădirilor guvernamentale, precum și alte acțiuni ilegale care conțin elemente de provocare gravă. În special, se confirmă faptul că organizatorii iau în considerare posibilitatea de a pune în aplicare în Georgia un scenariu similar cu cel al „Euromaidanului” care a avut loc în Ucraina în 2014.

De asemenea, se știe că, cu organizarea lui Giorgi Lortkipanidze și Mihail Baturin, organizatorii acțiunilor criminale intenționează să amplaseze un dispozitiv exploziv într-un cort preselectat la locul acțiunii din „orașul corturilor”, care va fi ulterior detonat. Conform planului lor criminal, acest lucru ar trebui să provoace victime în rîndul populației civile și al reprezentanților agențiilor de aplicare a legii care vor fi prezenți la acțiune. În cazul unui atac terorist, forțele distructive speră la focuri arbitrare între forțele de ordine și protestatari, ceea ce va crea un teren fertil pentru continuarea conflictului civil. Dorim să informăm publicul că provocările menționate mai sus nu au fost planificate pentru prima dată împotriva Georgiei, deși au fost dejucate în trecut datorită reacției eficiente și preventive a ofițerilor de aplicare a legii. Pentru a neutraliza aceste riscuri, Serviciul de securitate de stat pune și va continua să pună în aplicare toate măsurile preventive necesare în cooperare cu alte autorități competente. De asemenea, pentru a obține informații operaționale suplimentare, Serviciul Securității de Stat se va adresa agențiilor relevante din țările partenere în legătură cu problema menționată.

Război pentru influență

Uniunea Europeană pregătește propuneri de reformare a tratatului fundamental, pe fondul temerilor că o eventuală extindere a comunității va duce la o redistribuire a influenței în favoarea țărilor din Europa de Est.  Potrivit ziarului Politico, UE se teme că o extindere majoră a comunității ar putea duce la „o deplasare a centrului de greutate al blocului spre est și la slăbirea influenței în mod tradițional decisive a Franței și Germaniei asupra deciziilor cheie”.

Potrivit surselor publicației, un grup de legislatori europeni „pregătesc deja propuneri de reformă a tratatului fundamental” al blocului, pe care o consideră necesară pentru o eventuală extindere. Articolul notează că extinderea UE va fi subiectul discursului anual al șefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, despre starea Uniunii, pe care aceasta îl va citi la 13 septembrie. Editorialiștii de la Politico estimează că „pentru a-și realiza ambițiile, liderii UE vor trebui să facă față provocărilor acute ale procesului de creștere a blocului”. În special, ziarul se așteaptă la „dezbateri aprinse între capitalele europene în ceea ce privește aptitudinea țărilor candidate” de a adera la comunitate.

Potrivit Politico, îngrijorările țărilor UE cu privire la corupția din Ucraina și Geoegia sunt „foarte mari”. Autorii publicației prevăd, de asemenea, tensiuni legate de politica agricolă a blocului în viitoarele negocieri de aderare cu Kievul. Se remarcă faptul că o serie de țări UE, inclusiv Polonia, au blocat deja importurile de cereale ucrainene pentru a proteja producătorii locali. Anterior, secretarul de stat pentru Afaceri Europene din cadrul Ministerului francez de Externe, Laurence Boon, a îndemnat Bruxelles-ul să intensifice eforturile pentru a include o serie de țări din Balcani în UE, pentru a împiedica Rusia să își consolideze influența în regiunea europeană.

Campanie rusă

Potrivit acesteia, Rusia desfășoară o campanie care ar avea ca scop slăbirea sprijinului UE și împiedicarea aderării la blocul comunitar a unui număr de țări din Balcani cu statut de candidate. La 28 august, în cadrul ceremoniei de deschidere a celui de-al XVIII-lea Forum strategic internațional din orașul sloven Bled, președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat că UE ar trebui să fie pregătită să se extindă spre Balcanii de Vest pînă în 2030. Politicianul a subliniat că următorul buget multianual al UE (după 2027) ar trebui să fie elaborat ținînd cont de extinderea comunității. În prezent, Albania, Turcia, Macedonia de Nord, Muntenegru, Serbia, Republica Moldova, Moldova, Ucraina și Bosnia și Herțegovina au statutul oficial de candidați la aderarea la UE. Bruxelles-ul face presiuni asupra Serbiei pentru ca aceasta să accepte să acorde acest statut Kosovo, ceea ce ar echivala efectiv cu recunoașterea oficială a independenței provinciei. Georgia speră, de asemenea, să obțină statutul de candidat, dar nu este clar cînd se va întîmpla acest lucru.

Discurs strategic

„Am început să construim o uniune a sănătăţii cu 27 de membri. Şi cred că o putem încheia cu peste 30. Am început să construim o Uuniune Europeană a apărării cu 27 de membri. Şi cred că o putem încheia cu peste 30. Am dovedit că putem fi o uniune geopolitică şi am demonstrat că putem acţiona rapid atunci când suntem uniţi. Şi cred că Echipa Europa funcţionează şi cu peste 30 de membri”, a subliniat Ursula von der Leyen în ultimul său discurs despre starea Uniunii, lăsând deschisă uşa altor viitoare candidaturi pentru aderarea la UE.

„Această instituţie a afirmat răspicat: viitorul Ucrainei este în Uniunea Europeană. Viitorul Balcanilor de Vest este în Uniunea Europeană. Viitorul Moldovei este în Uniunea Europeană. Şi sunt conştientă cât de importantă este perspectiva aderării la UE pentru atât de multe persoane din Georgia”, a declarat Ursula von der Leyen.

Ea a arătat că extinderea UE este în cele din urmă un obiectiv strategic şi care aduce securitate cetăţenilor. „Istoria ne cheamă acum să depunem eforturi pentru completarea Uniunii noastre. Într-o lume în care unii încearcă să atace ţări una câte una, nu ne putem permite să-i lăsăm în urmă pe concetăţenii noştri europeni. Într-o lume în care mărimea şi greutatea contează, completarea Uniunii este clar în interesul strategic şi de securitate al Europei”, a spus Ursula von der Leyen într-o aluzie la agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, care a adus războiul la graniţele UE, după şapte decenii.

„Dar dincolo de politică şi geopolitică, trebuie să vedem care este miza”, a atras atenţia Ursula von der Leyen, care a explicat că UE trebuie să-şi pregătească instituţiile înainte de extindere.

„Nu putem – şi nu ar trebui – să aşteptăm modificarea tratatului (UE) pentru a avansa în direcţia extinderii. O Uniune pregătită pentru extindere poate fi realizată mai rapid”, crede preşedinta Comisiei Europene.

„Aceasta înseamnă să răspundem la întrebări concrete: cum va funcţiona în practică o Uniune formată din peste 30 de ţări? Şi, în special, care este capacitatea noastră de a acţiona? Vestea bună este că, odată cu fiecare extindere, s-a dovedit că cei care au declarat că aşa am deveni mai puţin eficienţi nu au avut dreptate”, a spus von der Leyen care a oferit câteva exemple de soliditate şi unitate. „Să luăm exemplul ultimilor ani. Am convenit asupra NextGenerationEU, noi, cei 27. Am convenit să cumpărăm vaccinuri, noi, cei 27. Am convenit asupra sancţiunilor în timp record – tot noi, cei 27. Am convenit să achiziţionăm gaze naturale – nu numai noi, cei 27, ci şi Ucraina, Moldova şi Serbia. Deci se poate”, a conchis şefa executivului european.

Eșec în Caucaz

Un eventual eşec al Georgiei în aderarea la UE va bucura Rusia, a afirmat recent, la Tbilisi, şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, îndemnând Georgia să efectueze reforme democratice, relatează mass-media.
UE a refuzat să-i acorde în iunie 2022 statutul de ţară candidată la aderare Georgiei, pe care l-au primit Ucraina şi Republica Moldova. Aspiraţiile europene ale Georgiei nu sunt văzute cu ochi buni de Moscova.
Cu prilejul unei vizite la Tbilisi, Borrell a dat asigurări că „Georgia aparţine fără îndoială familiei europene”, subliniind în acelaşi timp că fosta republică sovietică din Caucaz nu a îndeplinit până acum decât trei din cele 12 criterii avansate de UE drept condiţie prealabilă pentru acordarea statutului de ţară candidată.
„Rusia va fi încântată dacă noi eşuăm” să integrăm Georgia în UE, a declarat Borrell, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute alături de premierul georgian Irakli Garibaşvili, promiţând totuşi că „UE nu va abandona Georgia”.
El a criticat, de asemenea, decizia recentă a guvernului de la Tbilisi de a relua zborurile directe spre Rusia, făcând apel la Georgia să se alinieze la politica UE – care a suspendat zborurile – faţă de Moscova.
La rândul său, Irakli Garibaşvili a dat asigurări că Tbilisi este „în întregime” alături de UE „atunci când vine vorba despre invazia rusă a Ucrainei, democraţie şi drepturile omului”. „Singura decizie politică bună ar fi să i se acorde Georgiei statutul de candidată la UE spre sfârşitul anului”, a estimat el.

Decizie grea

Următoarea evaluare de către Consiliul European a progreselor realizate de Georgia este prevăzută în octombrie 2023. Bruxellesul cere în special autorităţilor de la Tbilisi reforme în materie de justiţie, ale sistemului electoral, libertăţii presei şi luptei împotriva oligarhilor.
La începutul lui martie, zeci de mii de persoane au demonstrat la Tbilisi, acuzând guvernul că se îndepărtează de aspiraţiile prooccidentale ale ţării.
Georgia, o fostă republică sovietică învinsă într-un scurt război de Rusia în 2008, îşi propune oficial să se alăture UE şi NATO, o aspiraţie susţinută de 80% din populaţia sa potrivit sondajelor.

Decizia Uniunii Europene de a nu acorda Georgiei statutul de candidată la aderare ”este incorectă”, a susţinut și ministrul de externe ungar Peter Szijjarto, potrivit căruia este în joc credibilitatea blocului comunitar dacă ţara din Caucaz nu primeşte acest statut până la finalul anului, transmite MTI.
Georgia ar fi trebuit să primească statutul de candidat la aderarea la UE anul trecut, aşa cum s-a întâmplat cu Ucraina şi Republica Moldova, a declarat Szijjarto în timpul unei conferinţe de presă comune cu omologul său georgian Ilia Darciaşvili, la Budapesta, adăugând că a fost vorba despre o decizie politică.
Şeful diplomaţiei ungare a evidenţiat rolul important al Georgiei în privinţa securităţii energetice şi protecţiei mediului şi a subliniat că acordul semnat de Azerbaidjan, Georgia, România şi Ungaria la finalul anului trecut va duce la realizarea celui mai lung cablu electric submarin din lume.

Țintă politică

Visul Georgian, partidul de guvernământ din Georgia, a anunţat anterior că va începe procedura de destituire a preşedintei Salome Zurabişvili ca urmare a vizitelor acesteia în Uniunea Europeană, care au fost efectuate împotriva voinţei guvernului de la Tbilisi, relatează mass-media regională. Societatea civilă din fosta republică sovietică și o serie de politicieni europeni au criticat demersul puterii.

Liderul partidului Visul Georgian, Irakli Kobakhidze, a declarat că şefa statului a ”încălcat flagrant” Constituţia ţării şi că formaţiunea politică va declanşa procedura de destituire.Kobakhidze a recunoscut că este improbabil ca această procedură să aibă succes întrucât partidul Visul Georgian, ce deţine o majoritate simplă în parlament, va trebui să atragă voturi din tabăra opoziţiei.
Zurabişvili, fost diplomat francez de origine georgiană, a fost aleasă preşedintă a Georgiei în 2018 cu sprijinul partidului Visul Georgian. Ulterior, şefa statului georgian a renunţat la sprijinul din partea acestui partid, pe care l-a acuzat de mai multe ori că este pro-rus şi insuficient de angajat faţă de aderarea Georgiei la UE şi la NATO.
În martie, Salome Zurabişvili a spus că se va opune unei legi controversate privind ”agenţii străini” susţinută de guvernul georgian şi despre care criticii afirmă că este inspirată din legile ruse utilizate de Moscova pentru a reprima opoziţia.

Vizite strategice

Președinta statului caucazian a lansat o serie de vizite pentru a promova statutul de candidat la UE al Georgiei În ciuda refuzului guvernului, președintele Zurabishvili a început o serie de vizite la liderii europeni pentru a-i convinge să acorde Georgiei statutul de candidat la UE până la sfârșitul anului.

La 1 septembrie s-a întâlnit cu președintele Consiliului European Charles Michel. Michel a salutat angajamentul președintelui Zurabishvili de a avansa Georgia pe calea europeană și a asigurat-o de sprijinul deplin al Uniunii Europene. El a subliniat că decizia Consiliului European de a acorda Georgiei o perspectivă UE reprezintă o oportunitate istorică. Michel a subliniat: „Este nevoie de alte reforme – justiție, depolarizare, deoligarhizare. Și construirea unei culturi politice incluzive”. Potrivit unui comunicat de presă al Consiliului European, liderii au discutat despre relațiile UE-Georgia, despre evoluțiile mai ample din regiune și despre consecințele războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei pentru Georgia și Caucazul de Sud. Președintele Michel a lăudat rolul președintelui georgiei în ceea ce privește contribuția la controlul legislativ, exercitarea dreptului său de grațiere a persoanelor, ceea ce a contribuit la depolarizare, iar accentul ei puternic pe agenda UE-Georgia a fost deosebit de apreciat. Președintele Michel a reafirmat sprijinul neclintit al UE pentru integritatea teritorială și suveranitatea Georgiei în cadrul granițelor sale internaționale recunoscute. El a subliniat că UE a rămas angajată alături de Georgia.

Supărare europeană

Anunțul președintelui Georgian Dream, Irakli Kobakhidze, că partidul va iniția o procedură de demitere împotriva președintelui Georgiei pentru „încălcarea constituției” a provocat reacții din partea partenerilor din UE ai Georgiei. Decizia echipei de conducere a venit după ce președintele Salome Zurabishvili a întreprins o serie de vizite internaționale pentru a promova candidatura Georgiei la UE, în ciuda faptului că guvernului i-a refuzat permisiunea.

Europarlamentarul Miriam Lexmann a descris inițiativa de demitere drept „o mișcare complet absurdă”, adăugând: „Visul Georgian arată încă o dată că nu are niciun interes nici în abordarea polarizării politice, nici în viitorul european al Georgiei”. Potrivit europarlamentarului Markétka Gregorová, ea a fost șocată să audă despre intenția de a-l demite pe președinte, afirmând: „Dacă actuala putere vrea statutul de candidat, ar trebui să aprobe aceste discuții, nu să se teamă de rezultatul lor”. Europarlamentarul Thijs Reuten a considerat decizia partidului de guvernământ „hilară și tristă în același timp”, subliniind: „guvernul o acuză pe președinte că a încălcat constituția pentru că vrea să lucreze la viitorul UE al țării, care este de fapt inclus în… constituție!”

„Visul Georgian amenință visul european al poporului georgian. Sunt solidar cu președintele de stat Zourabichvili, un adevărat lider european”, a scris pe Twitter președintele Comisiei pentru Afaceri Externe a Bundestagului german, Michael Roth, adăugând că nu ea este cea care amenință statutul de candidat la UE al Georgiei, ci mai degrabă această tentativă de orbanizare a Georgiei.

Pace pentru UE?

Conducerea georgiană este pregătită să coopereze cu forțele de opoziție din țară pentru a îndeplini condițiile pentru apropierea țării de Uniunea Europeană. Acest lucru a fost declarat de prim-ministrul georgian Irakli Garibashvili în cadrul unei ședințe comune cu șeful politicii externe a UE, Josep Borrell. În același timp, premierul a subliniat că opoziția încearcă să „saboteze” procesul de obținere a statutului de candidat la UE de către Georgia. „Pentru ei [opoziția], principalul subiect de speculații este doar acordarea statutului de candidat pentru țară. Forțele radicale se folosesc de acest lucru pentru a destabiliza țara, astfel încît aceasta să nu primească statutul de candidat”, a precizat premierul georgian. În același timp, Irakli Garibashvili consideră că decizia luată de Uniunea Europeană în 2022 de a refuza țării sale statutul de candidat, care a fost acordat Moldovei și Ucrainei, este nedreaptă. „Ei (Moldova și Ucraina) au primit statutul [de candidat] în avans. Și li s-a spus că trebuie să îndeplinească obligații, recomandări. În cazul nostru a fost invers. Ni s-a spus că ar trebui să îndeplinim mai întîi obligațiile, iar apoi vom obține statutul. A fost destul de trist pentru noi, cred că a fost nedrept”, a declarat premierul georgian în cadrul unei conferințe de presă, după discuțiile de la Tbilisi cu șeful diplomației europene Josep Borrell. Michel: UE trebuie să fie pregătită să primească noi membri până în 2030 Garibashvili a mai adăugat că acordarea statutului de candidat Georgiei la sfîrșitul anului ar fi singura decizie corectă din partea Uniunii Europene. „Toată lumea ar trebui să spună tare și clar că Georgia ar trebui să primească statutul de candidat la sfîrșitul anului, deoarece aceasta este singura decizie corectă, istorică, aș spune, politică”, a menționat el. Șeful guvernului georgian a subliniat că Georgia și poporul georgian merită statutul de candidat. El a menționat că cea mai mare parte a celor 12 recomandări a fost pusă în aplicare. Borrel a sosit în Georgia la 7 septembrie, aceasta fiind prima sa vizită în această țară. Vineri, el a avut întîlniri cu ministrul de Externe Ilya Darchiashvili, cu parlamentari și cu prim-ministrul Irakli Garibashvili. De asemenea, are programate întîlniri cu președintele georgian Salome Zurabishvili și cu reprezentanți ai sectorului civil. În cadrul acestor întîlniri se va discuta despre perspectiva Georgiei de a deveni candidat la UE și despre activitățile care mai sînt necesare pentru punerea în aplicare a celor 12 recomandări. Liderii UE au acordat statutul de candidat Moldovei și Ucrainei în iunie 2022. Aceștia au recunoscut perspectiva europeană a Georgiei și, de asemenea, și-au exprimat disponibilitatea de a acorda statutul de candidat Georgiei odată ce cele 12 condiții vor fi îndeplinite. La sfîrșitul anului 2023, Georgia se așteaptă la o altă decizie a UE privind acordarea statutului de candidat.