Ministrul de externe turc Hakan Fidan a făcut în 21 decembrie 2023 o serie de declarații prin care a exprimat nemulțumirea Turciei referitoare la atitudinea Uniunii Europene față de țara sa. Oficialul turc a deplâns faptul că UE consideră Turcia un „rival mai degrabă decât un partener”, iar membrii NATO nu iau în considerare preocupările de securitate ale Ankarei. Subliniind că Turcia este hotărâtă să avanseze procesul de integrare cu UE, el a mai spus că blocul comunitar trebuie să demonstreze „voința necesară”.

„Este esențial ca UE să scape de lipsa de viziune strategică și de bun simț cauzată de interesul propriu îngust al unora dintre membrii săi. Din păcate, UE nu face aceiași pași încurajatori pentru Turcia ca și pentru alte țări candidate”, a menționat el.

Principalul diplomat al Turciei spune că atitudinea UE față de țara sa generează o problemă iar atitudinea inconsistentă a Europei a determinat Turcia „să dezvolte mai multe capacități și strategii alternative”. Nu este o alegere pentru noi, a spus el, ci a devenit o necesitate pentru „supraviețuirea statului și a națiunii turce”. Cu alte cuvinte, mesajul său este un avertisment că Uniunea Europeană împinge, din cauza politicii sale, Turcia către rivalii Occidentului.

În ceea ce privește relațiile cu NATO, Fidan a subliniat ca politicile organizației au fost unul dintre subiectele importante ale politicii externe a Turciei în ultimii 70 de ani dar nici aici lucrurile nu stau prea bine: „Când ne uităm la politicile implementate de unele țări NATO în ultimii ani, sprijinul acordat PKK/YPG în Siria și sancțiunile impuse Turciei în industria de apărare creează o contradicție”.

Aceste contradicții dăunează și securității țărilor NATO și prezintă riscuri geostrategice, a menționat el.

Revenind la Uniunea Europeană, Turcia a depus cererea de aderare în 1987 și este un candidat oficial pentru aderarea la blocul comunitar de 24 de ani însă discuțiile de aderare au stagnat în ultimii ani din cauza preocupărilor europene cu privire la încălcările drepturilor omului și respectarea statului de drept. Nici politica neo-otomană a lui Tayyp Erdoğan, cu siguranță, nu a fost pe placul Occidentului și, astfel, nu a fost de natură să grăbească realizarea acestui deziderat.

În 16 septembrie 2023 președintele turc a declarat că țara sa s-ar putea „despărți” de Uniunea Europeană, dacă este necesar, atunci când a fost întrebat despre conținutul unui raport al Parlamentului European privind Turcia care spunea că procesul de aderare al Turciei la blocul de 27 de membri nu poate fi reluat în circumstanțele actuale și a cerut UE să exploreze „un cadru paralel și realist” pentru legăturile sale cu Ankara.

„UE încearcă să se desprindă de Turcia”, a spus Erdoğan. „Vom face evaluările noastre în raport cu aceste evoluții și, dacă este necesar, ne putem despărți de UE”.

Ministerul de Externe al Turciei a declarat atunci că raportul Parlamentului European conține acuzații și prejudecăți nefondate și a adoptat o abordare „superioară și nevizionară” a legăturilor Turciei cu UE.

Cu toate acestea, relațiile dintre Uniunea Europeană și Turcia au rămas pe agenda Ankarei pe un loc prioritar după ce președintele turc a lansat, recent, o campanie diplomatică pentru a reaprinde relațiile și interesul blocului comunitar pentru Turcia, un punct important fiind relansarea relațiilor cu Grecia.

Vizita președintelui turc Tayyip Erdoğan în Grecia din 7 decembrie 2023 este o expresie a abilităților sale politice prin care vrea să normalizeze relațiile cu Atena și cautǎ să se ofere o soluție la spinoasa problemă a migrației cǎtre granițele Uniunii.

Având în vedere proiectul său de integrare în Uniunea Europeană, Ankara consideră că relațiile mai bune cu Grecia sunt cheia pentru refacerea legăturilor tensionate cu Bruxelles-ul și cu Occidentul, în general. Migrația ilegală devine o problemă acută în interiorul UE iar controlarea acestui fenomen va depinde esențial de faptul că Turcia va ajuta Europa în controlarea fluxurilor de migranți. Turcia este principala gazdă de refugiați din lume, cu aproximativ 4 milioane și, deși nu este confortabil, Ankara are aici un argument important în negocierile cu Bruxelles-ul.

Asadar, în fruntea discuțiilor dintre Erdoğan și Kyriakos Mitsotakis s-a aflat un acord de migrație, care stabilește linii de comunicație între agențiile de pază de coastă ale celor două țări, care operează în apele dintre continentul Turciei și insulele grecești din apropiere, pe rute preferate pentru migrația ilegală în UE. Drept rezultat, s-a încheiat un acord revoluționar în baza căruia oficiali ai pazei de coastă grecești vor fi instalați în Smirna și membri ai pazei de coastă din Turcia vor fi trimiși la Lesbos.

Revenind la Hakan Fidan, ministrul turc a lăsat, totuși, într-un ton optimist, mingea în terenul Bruxelles-ului: „Cred că dacă Uniunea ia măsuri concrete pentru a revitaliza procesul de aderare al țării noastre, acest lucru va crea noi oportunități pentru ambele părți”.