Recenta declarație a premierului de la București, Marcel Ciolacu, cu privire la intenției României de a cumpăra portul Giurgiulești din sudul Republicii Moldova, a repus pe tapet fragilitatea comunicațiilor maritime și fluviale ale fostei republici sovietice. Fragilitatea și reziliența scăzută a Republicii Moldova a fost scoasă în evidență de invazia militară rusă din Ucraina, pe fondul atacurilor repetate cu drone asupra porturilor dunărene Reni și Ismail.

Chiar dacă harta geopolitică nu este foarte darnică cu Republica Moldova, aceasta este un stat riveran Mării Negre, având o ieșire la fluviul Dunărea pe o fâșie de câteva sute de metri la extremitatea sa sudică. Prin acest artificiu geopolitic, moștenire a politicii sovietice, Republica Moldova are acces potențial și la Oceanul Planetar, prin Marea Neagră. Lipsa unei ieșiri consolidate la Marea Neagră crescând vulnerabilitatea Chișinăului în fața amenințării hibride ruse. Chișinăul încearcă să remedieze această problemă prin participarea la diferite demersuri regionale, precum Inițiativa Celor 3 Mări.

Intenții românești

Premierul român Marcel Ciolacu a dezvăluit planurile autorităților de la București de a cumpăra portul Giurgiulești din Republica Moldova, în contextul în care se preconizează că atât România, cât și Republica Moldova vor deveni un hub important în reconstrucția Ucrainei.

Premierul român, citat de mass-media de la București, a menționat că ministrul Transporturilor de la București a avut discuții în acest sens cu BERD, care este proprietara portului. „Unul dintre cele mai importante hub-uri de reconstrucție a Ucrainei, după finalizarea războiului va fi România. Iar România trebuie să fie de această dat pregătită logistic pentru acest hub” a menționat Marcel Ciolacu.

„Trebuie să realizăm că Portul Constanța este strategic în momentul de față. Nu știu ce se va întmpla cu Odesa. Mai există un port mai mic în Republica Moldova, Giurgiulești, și deja prin ministrul Transporturilor România și-a arătat interesul către BERD, pentru că acționarul majoritar la Giurgiulești este BERD, de a-l cumpăra statul român și de a-l dezvolta”, a precizat premierul.„Domnul ministru al Transporturilor a avut aceste discuții cu BERD. Așteptăm”, a adăugat Ciolacu.

Pe fondul invaziei militare ruse, portul Giurgiulești a jucat un rol cheie în aprovizionarea cu mărfuri către și dinspre Ucraina, atingând un volum record de transport a mărfurilor de 1,8 milioane de tone în 2022. Totodată, 62% din mărfurile exportate prin port au fost trimise către Uniunea Europeană. În acest sens, se construiește o nouă dană în portul Giurgiulești, pentru creșterea transbordării mărfurilor, scrie Deschide.md.

BERD a sprijinit construcția portului în 1995, alocând 27,5 milioane dolari. Banca a continuat să finanțeze portul chiar și după plecarea investitorilor inițiali. În 2021, BERD a devenit singurul proprietar al operatorului Giurgiulești. Banca spune că va atrage investitori internaționali pentru a sprijini și dezvolta portul. Până în prezent, BERD a investit 1,4 miliarde de euro în R. Moldova, devenind cel mai mare investitor instituțional.

Giurgiulești, poarta comerțului moldovenesc

Un imbold pentru dezvoltarea comerțului în regiunea Mării Negre a fost construirea Portului Internațional Liber Giurgiulești. Singurul port al Moldovei accesibil navelor maritime, situat la km 133,8 ( 72,2 mile marine) pe Dunăre, folosește aproape toate opțiunile comerciale posibile pentru fragila economie moldovenească. Terminalul petrolier a fost lansat la 26 octombrie 2006, un terminal separat pentru pasageri construit de guvern a fost deschis în martie 2009, iar terminalul de transbordare a cerealelor a fost deschis patru luni mai târziu. Operatorul, Danube Logistics, a construit un terminal de marfă în 2011, precum și o dană pentru un terminal de cereale, un terminal feroviar cu ecartament mixt, infrastructură portuară, un depozit, zone de depozitare și clădiri de birouri. De asemenea a facilitat investițiile în Portul Giurgiulești de către alți rezidenți, inclusiv un terminal pentru ulei vegetal și o fabrică de extracție a uleiului de floarea soarelui.

Coridoarele solidarității cerealiere

Războiul din Ucraina a reliefat importanța accesului maritim pentru Republica Moldova. Blocarea accesului la porturile din Ucraina a provocat o situație inedită, Republica Moldova devenind una din porțile maritime ale Kievului, mai ales pentru exportul de cereale.
Transbordarea altor grupuri de mărfuri, cum ar fi importul de cărbune și îngrășăminte, a fost reluată după ce sursele alternative și rutele de import prin Ucraina au fost întrerupte. Terminalul existent de marfuri de uz general este utilizat pe deplin, fiind lansată faza finală de proiectare a contrucției unui nou stand universal. Noul terminal, în valoare de peste 5 milioane USD, va fi utilizat în principal pentru vrac uscat și mărfuri de uz general, și este programat să fie dat în exploatare în a doua jumătate a anului 2023.
Portul se pregătește să reia transbordarea containerelor din portul românesc Constanța spre Moldova și Ucraina. A fost creată o nouă platformă de 5.000 de metri pătrați de manipulare și depozitare a containerelor, care poate fi extinsă în continuare în funcție de evoluția cererii. Proprietarii portului planifică achiziționarea echipamentelor suplimentare de manipulare pentru a face față cererii în acest domeniu.

Procesul de reconstrucție al Ucrainei va aduce noi oportunități pentru firmele din Republica Moldova, iar funcționarea portului Giurgiulești este un avantaj evident.

Amenințări ruse

Recent, autorități separatiste din estul Ucrainei, susținute de Federația Rusă au amenințat cu lovirea zonei Giurgiulești, iar Chișinăul a condamnat „cu fermitate” declarațiile reprezentantului Federației Ruse din Herson, teritoriu ucrainean aflat sub ocupație rusă, în care a fost amenințată direct țara noastră. 

„Astfel de declarații sunt total inacceptabile. Nu vom tolera un astfel de limbaj îndreptat împotriva R. Moldova. Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene va convoca, în regim de urgență, șeful misiunii diplomatice al Federației Ruse in Republica Moldova, solicitându-i explicații corespunzătoare”, potrivit unui comunicat publicat de Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) de la Chișinău.

Așa-zisul guvernator al regiunii Herson anexate ilegal de Federația Rusă, Vladimir Saldo, a declarat că cunoaște coordonatele podului Odesa și a celui de la Giurgiulești, în contextul unui atac, care ar fi fost efectuat de forțele ucrainene, asupra mai multor poduri care leagă Crimeea ocupată de Ucraina continentală. Acesta a mai spus că în scurt timp „va exista un răspuns foarte serios”.

Infrastructură reabilitată și planuri de dezvoltare

Prim-ministrul de la Chișinău, Dorin Recean, a prezidat, în luna august, o ședință a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE), în cadrul căreia au fost adoptate mai multe decizii. Principalul subiect a vizat un proiect de infrastructură feroviară, a relatat mass-media de la Chișinău.

CSE a decis alocarea a 60 de milioane de lei pentru reabilitarea liniei de cale ferată Cahul – Giurgiulești, km 74. Astfel, lucrările de reabilitare a terasamentului liniei de cale ferată localizat în apropierea satul Văleni au fost autorizate imediat, urmând ca documentația de proiect să fie definitivată pe parcursul executării lucrărilor.

Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) va transfera mijloacele financiare către Î.S. „Calea Ferată din Moldova”, responsabilă de proiect.

Totodată, Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale Andrei Spînu, a prezentat recent Proiectul de dezvoltare a Portului. Printre priorități se numără  construcția de silozuri de cereale cu o capacitate de aproximativ 80 000 de tone, dotarea cu încărcătoare de cereale cu viteză de 1500 t/h și amenajarea liniilor de cale ferată și a unei stații de descărcare feroviară. 2028 este limita din proiectul prezentat de ministrul de la Chișinău.

Conform unui comunicat emis de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale al R. Moldova (MIDR), proiectul își propune să identifice mai multe soluții pentru modernizarea sectorului naval, printre care: creșterea capacității de transbordare portuară, aproximativ cu 800 de mii de tone; atragerea investițiilor pentru dezvoltarea Portului de Stat Giurgiulești; identificarea unei alternative pentru exportatorii din R. Moldova, „care nu se mai pot baza pe porturile ucrainene din cauza agresiuni rusești”.

Dezvoltarea Portului de Stat Giurgiulești este un proiect „ambițios”, care ar urma să aducă beneficii nu doar pentru agricultorii și cetățenii din R. Moldova, dar și pentru toată regiunea.

Ministrul de la Chișinău a mai menționat că R. Moldova nu are suficientă capacitate de transbordare portuară. Conform datelor prezentate de Spînu, în 2022, R. Moldova a exportat 2,2 milioane de tone de cereale, dintre care doar 710 mii tone, adică 32%, pe cale maritimă.

„În cadrul Proiectului, vor fi realizate mai multe lucrări cum ar fi construcția de silozuri de cereale cu o capacitate de aproximativ 80 000 de tone, dotarea cu încărcătoare de cereale cu viteză estimată de 1500 t/h, amenajarea liniilor de cale ferată și a unei stații de descărcare feroviară, construcția unei parcări pentru camioane, a unei stații de descărcare a camioanelor etc”, a anunțat oficialul.

Costul estimativ al proiectului este de aproximativ 34 milioane dolari, sau peste 600 milioane de lei.

Planuri ambițioase

„Planul nostru este să realizăm acest proiect într-un termen cât mai restrâns. Totuși, înțelegem cu toții complexitatea și volumul de lucru necesar, de aceea l-am împărțit pe etape. Până la jumătatea anului 2025, vom finaliza studiul de fezabilitate și procesul de licitație, iar până la sfârșitul anului 2025 ne propunem să semnăm contractul și să atragem finanțarea necesară pentru proiect. Construcția propriu-zisă a infrastructurii va dura 2 ani, din 2026 până în 2027. Iar din anul 2028, portul va activa la maximum potențial”, a precizat la ministrul Andrei Spînu.

Participând la evenimentul de prezentare, directorul general al Agenției Proprietății Publice (APP), Roman Cojuhari, a spus că „proiectul ambițios ilustrează cum parteneriatele, dacă ar fi aplicate corect, ar putea genera rezultate extrem de pozitive”. „Guvernul nu va cheltui resursele statului. Ne așteptăm ca construcția și dezvoltarea portului să se realizeze cu investiții private. Republica Moldova are o infrastructură portuară strategică, iar angajamentul nostru este de a o valorifica la întreaga capacitate”, a afirmat Cojuhari.

Complexul portuar Giurgiulești este unicul port din R. Moldova care oferă acces direct la căile navigabile internaționale și la Marea Neagră, care servește drept punct favorabil de intrare și ieșire a mărfurilor din Moldova. Situat la mai puțin de un kilometru de hotarul cu România/UE și hotarul cu Ucraina, portul Giurgiulești este amplasat la răscrucea mai multor rute internaționale de comerț între țările UE și state est europene, state din regiunea Mării Baltice și Mării Negre, se arată pe pagina de prezentare a portului. 

Complexul portuar Giurgiulești cuprinde Portul Internațional Liber Giurgiulești, operat de ÎCS „Danube Logistics” SRL, a cărui proprietar este Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), și Portul de Pasageri și Mărfuri Giurgiulești, operat de Întreprinderea de Stat ”Portul Fluvial Ungheni”.

Probleme juridice

Serviciile de specialitate de la Chișinău au menționat anterior, că la solicitarea Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), judecătorul de instrucție a autorizat aplicarea sechestrului de aproximativ 150.000.000 de lei pe active care formează capitalul social al companie care gestionează Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti. Este vorba de compania Danube Logistics SRL.

Potrivit Procuraturii Generale, cauza penală a fost inițiată în 2020 și vizează delapidarea averii străine de către foști factori de decizie în cadrul companiei Bemol.

„Mai exact, cauza penală ține de acțiuni pretins ilegale care au stat la baza preluării gestionării portului”, subliniază oamenii legii.

În urma investigațiilor, în iunie 2022, o persoană cu rol de factor de decizie a fost pusă sub învinuire de către procurorii PCCOCS.

Sechestrul aplicat are ca scop prevenirea înstrăinării bunurilor și asigurarea reparării prejudiciului cauzat, afirmă Procuratura.

Acțiunile de urmărire penală continuă, în vederea investigării întregului spectru infracțional vizat de dosarul penal.

La 7 mai 2021, BERD a devenit singurul proprietar legal efectiv al operatorului portului Giurgiulești. BERD a achiziționat 100% din capitalul grupului de companii Danube Logistics. Prin achiziția acestuia, BERD și-a propus să promoveze continuarea activității portului și să atragă investitori internaționali pentru a sprijini și dezvolta în continuare acest activ de infrastructură esențial.