Preşedinta georgiană Salome Zurabişvili i-a cerut Uniunii Europene să acorde ţării sale statutul de candidată la aderare, susţinând că acest lucru va contribui la securitatea europeană, va spori influenţa regională a blocului comunitar şi va ajuta democraţia din Georgia. Preşedintele Vladimir Putin a declarat că a fost „total surprins” de demonstraţiile din Georgia împotriva Kremlinului, care au avut loc cu ocazia restabilirii, de către Rusia, a legăturile aeriene cu această ţara caucaziană pro-occidentală.

Demers georgian

După începerea invaziei ruse în Ucraina în februarie anul trecut, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina au solicitat statutul de candidată la aderarea la UE, însă blocul comunitar l-a acordat doar ultimelor două.

Statele UE au declarat că sunt pregătite să acorde şi Georgiei acest statut, dar au precizat că ţara trebuie întâi să accelereze reformele în domenii precum statul de drept, independenţa justiţiei şi libertatea presei.

”Statutul de candidat european nu se referă doar la recomandări democratice esenţiale, ci şi la viitoarea arhitectură a securităţii europene. Este vorba despre stabilitate pe termen lung. Acest statut ar cimenta rolul Georgiei ca forţă proeuropeană în regiune. Europa înţelege importanţa acestei regiuni pentru noua lume care apare. Ea ştie că Georgia este nu numai un bastion democratic şi european, dar şi un element central al unei Mări Negre sigure şi al unei regiuni caucaziene stabile”, a declarat Zurabişvili într-un discurs rostit în plenul Parlamentului European.

Ea a adăugat că Georgia este şi cheia către noile proiecte de conectivitate prin Marea Neagră şi Caucaz către Marea Caspică şi Asia Centrală într-o perioadă când Uniunea Europeană încearcă să-şi diversifice sursele sale de petrol şi gaz în afara Rusiei.

”Promovarea aderării Georgiei la UE face parte dintr-o viziune strategică mai amplă referitoare la noua ordine europeană care va apărea după ceea ce am încredere că va fi o victorie ucraineană”, a afirmat şefa statului georgian, care a evidenţiat solidaritatea ţării sale cu Kievul împotriva invaziei ruse.

Rusia este considerată inamic de numeroşi georgieni, după ce în anii ’90 Moscova a sprijinit separatiştii din regiunile georgiene Abhazia şi Osetia de Sud. 

Putin, surprins

Preşedintele Vladimir Putin a declarat că a fost „total surprins” de demonstraţiile din Georgia împotriva Kremlinului, care au avut loc cu ocazia restabilirii, de către Rusia, a legăturile aeriene cu această ţara caucaziană pro-occidentală.

Zeci de georgieni au manifestat săptămâna trecută în faţa unui aeroport din capitala Tbilisi, când un avion rusesc a aterizat în această fostă republică sovietică pentru prima dată din 2019 şi pe fundalul ofensivei lansate în Ucraina de Rusia, pe care Occidentul urmăreşte să o izoleze.

„Sincer, am fost total surprins de această reacţie”, a comunicat preşedintele rus în cadrul unei întâlniri cu oameni de afaceri.”M-am gândit că toată lumea va spune:”Ei bine, mulţumesc, e bine”. Dar nu, s-a făcut o vâlvă cu totul de neînţeles pe această problemă”, a continuat Vladimir Putin în faţa camerelor.”Când mă uit la de aici, mă gândesc:”Au înnebunit, nu este clar ce se întâmplă acolo”, a adăugat Vladimir Putin.

Rusia a purtat un război scurt, dar sângeros în 2008 împotriva Georgiei, iar sentimentele anti-ruseşti sunt profunde în această ţară.

Istorie dură

Ca răspuns la protestele împotriva Moscovei de la Tbilisi, Rusia a interzis în 2019 legăturile aeriene cu Georgia. Însă, în mod neaşteptat, preşedintele Putin a ridicat interdicţia luna aceasta, şi, în plus, a aprobat un regim de 90 de zile fără vize pentru cetăţenii georgieni care călătoresc în Rusia.

Şeful statului rus a declarat anterior că a înţeles că liderii georgieni sunt cei care au cerut „în repetate rânduri” Rusiei să ridice interdicţia în cazul acestor zboruri, precum şi această nouă politică de vize.

În acelaşi timp, liderul de la Kremlin a asigurat că Moscova nu se va amesteca în treburile interne ale Georgiei.”Ceea ce se întâmplă în ţară nu este treaba noastră”, a spus el, adăugând că poporul georgian ar trebui să îşi aleagă propria cale.

Recent, protestatarii din Tbilisi afişau pancarte pe care scria:”Nu sunteţi bineveniţi” şi „Rusia este un stat terorist”.

Autorităţile georgiene sunt acuzate că au cooperat în secret cu Kremlinul după ani de tensiuni, iar guvernul insistă că trebuie să menţină legăturile economice cu Rusia.

Joc de glezne georgian

Tbilisi nu-şi poate permite să impună Rusiei sancţiuni care ar „devasta” economia georgiană, a declarat miercuri premierul acestei ţări, Irakli Garibaşvili, la un forum din Qatar.

La câteva zile după restabilirea legăturilor aeriene între Tbilisi şi Moscova, în plin război în Ucraina, liderul georgian a apărat poziţia ţării sale în faţa criticilor internaţionale.

„Nu numai că am aduce prejudicii Georgiei, dar ne-am devasta de asemenea economia şi am pune în pericol interesele ţării şi ale poporului nostru dacă am impune Rusiei orice formă de sancţiuni economice”, a spus el, subliniind că schimburile comerciale bilaterale se ridică la circa un miliard de dolari pe an.

Georgia, o fostă republică sovietică din Caucaz, s-a confruntat cu Rusia în 2008 într-un blitzkrieg care s-a încheiat cu recunoaşterea de către Moscova a independenţei a două republici separatiste pro-ruse, Osetia de Sud şi Abhazia, care s-au separat de Georgia în 1992.

Ţara doreşte oficial să adere la Uniunea Europeană şi NATO, dar ONG-urile şi activiştii opoziţiei acuză partidul de guvernământ Visul Georgian că încurajează o derivă autoritară.

Irakli Garibaşvili a criticat inacţiunea comunităţii internaţionale de la acea vreme, „care a continuat să trateze în mod normal cu Rusia”. „Unde este logica? Războiul nostru nu a fost un război, iar războiul ucrainean este un război”, s-a întrebat el, amintind că Rusia a cucerit 20% din teritoriul georgian în 2008 şi a instalat acolo două baze militare. „Nimeni nu ştie” cum se va încheia războiul din Ucraina, a adăugat premierul georgian, deplângând lipsa de măsuri pentru „a încuraja discuţiile de pace”.

Sprijin NATO

Alianţa Nord-Atlantică îşi intensifică sprijinul pentru partenerii aflaţi în pericol din cauza agresiunii ruseşti, a afirmat, luni, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, într-un revent discurs susţinut în deschiderea lucrărilor Adunării Parlamentare a NATO, care se desfăşoară la Luxemburg.

„Sprijinim Georgia, Moldova şi Bosnia şi Herţegovina în domenii precum cel cibernetic, gestionarea crizelor şi comunicaţii sigure. Partenerii noştri din sud se confruntă cu provocări complexe şi mai ample, inclusiv deteriorarea situaţiei de securitate, prezenţa grupurilor teroriste, migraţia nereglementată şi influenţa malignă. Consolidarea capacităţilor de apărare contribuie la consolidarea rezilienţei partenerilor noştri şi, prin urmare, consolidează, de asemenea, securitatea Alianţei”, a declarat Mircea Geoană, citat într-un comunicat de presă difuzat de biroul său.

Potrivit acestuia, este nevoie ca aliaţii să intensifice finanţarea în acest domeniu pentru a realiza proiectele solicitate de partenerii NATO, întrucât există în continuare importante lacune de finanţare, iar ambiţia ar trebui să fie de a le închide până la summitul NATO din 11 – 12 iulie de la Vilnius.

”Una dintre lecţiile învăţate din Ucraina este importanţa acordării de sprijin partenerilor cât mai curând, decât mai târziu”, a insistat secretarul general adjunct al NATO.