Nu este nevoie ca nave de luptă ale NATO să intre în prezent în Marea Neagră, a declarat recent pentru mass-media regională ministrul bulgar adjunct al apărării Atanas Zaprianov, acesta adăugând că o astfel de acţiune ar fi interpretată ca o escaladare a situaţiei. Declarațiile vin pe fondul intensificării conflictului din Ucraina și a blocării comerțului maritim în regiune.

Considerații bulgare

Potrivit oficialului bulgar, războiul din Ucraina a dovedit că este nevoie să se acorde o atenţie sporită securităţii în Marea Neagră. NATO a subestimat subiectul pentru mult timp până la summitul de la Vilnius din iulie 2023, după care Alianţa a recunoscut că este important pentru întreaga organizaţie. Un proiect de lege privind securitatea Mării Negre a fost depus în Congresul SUA, a spus Zaprianov.

Convenţia de la Montreux nu permite navelor NATO să rămână în Marea Neagră mai mult de 21 de zile, a amintit el. Toate ţările care au semnat acordul îl respectă şi nu iau în considerare o modificare a acestuia, a argumentat el. După ce se încheie războiul din Ucraina, Bulgaria, România şi Turcia probabil că nu se vor descurca singure în curăţarea de mine a Mării Negre şi va fi necesară participarea unor grupuri de deminare ale NATO. Un ‘grup pentru combaterea pericolului minelor’ va fi înfiinţat între cele trei ţări, a amintit el, adăugând că memorandumul corespunzător ar trebui să fie gata în noiembrie.

Comentând conflictul din Orientul Mijlociu, ministrul adjunct al apărării a spus că Bulgaria are un plan pentru gestionarea unei posibile crize a migranţilor. Situaţia la graniţe este calmă deocamdată, presiunea asupra lor a scăzut, a notat el.

Flotă modernizată

În vară, Bulgaria a început construcția primei nave de patrulare de nouă generație, clasa MMPV, destinată Forțelor Armate proprii. Ceremonie de tăiere a oțelului pentru producerea carenei navei a avut loc deja pe 3 decembrie, după cum rezultă din imaginile furnizate pe contul de Linkedin al constructorului german de nave NVL Group, citat de defenceromania.ro.

Construcția navei a început la șantierul naval MTG Dolphin din Varna. Proiectul este implementat sub conducerea și coordonarea grupului german NVL, care, în noiembrie 2020, a semnat un contract pentru furnizarea a două nave de patrulare pentru Forțele Navale din Bulgaria.

Contractul reprezintă cel mai mare proiect derulat în prezent de Forțele Navale din Bulgaria, prin care țara vecină intenționează să contribuie cu nave noi și multifuncționale la misiunile comune desfășurate sub auspiciile NATO și ale Uniunii Europene. Costul programului este estimat la 420 de milioane de euro și prevede livrarea primei nave în trimestrul trei al anului 2025, iar a celei de-a doua în 2026.

Potrivit informațiilor oficiale, navele sunt din clasa MMPV (Vedete de patrulare modulare multirol – Multipurpose Modular Patrol Vessels), vor avea un tonaj de 2.300 de tone și lungimea de aproximativ 90 de metri.

De asemenea, se cunoaște că, în calitate de contractor principal, NVL Group (Naval Vessels Lürssen) a semnat un contract cu compania suedeză producătoare de armament Saab pentru integrarea pe vedetele din această clasă a unui nou sistem de cercetare și control în luptă.

Deși nu au fost încă dezvăluite alte detalii despre proiect, din datele publicate anterior pe site-ul Lürssen Defense rezultă că navele ar putea fi echipate cu unități de artilerie cu calibrul de 76 mm și 57 mm și cu două sisteme de artilerie de 20 mm.

În plus, armamentul ar putea include sisteme de rachete antinavă neprecizate și de rachete antiaeriene Mk 56.

Misiuni de deminare

Bulgaria, România şi Turcia sunt pregătite să înceapă o misiune de deminare în Marea Neagră, a anunţat anterior ministrul bulgar al apărării, Todor Tagarev. Tagarev a făcut acest anunţ în deschiderea unei conferinţe internaţionale intitulate „Câştigarea Păcii în Ucraina”, conferinţă organizată de Forumul pentru Securitate de la Sofia în parteneriat cu Ambasada SUA în Bulgaria.

„Lucrăm de două luni fără să facem informaţia publică”, a spus ministrul bulgar. „Sper că în viitorul apropiat va fi lansată această operaţiune ce va spori securitatea în apele teritoriale ale Bulgariei şi în zona sa economică exclusivă. Aceasta va ajuta, de asemenea, exporturile de grâu din Ucraina”, a adăugat Tagarev.

Ameninţarea teroristă a devenit extrem de vizibilă în contextul atacurilor teroriste declanşate de organizaţia islamistă palestiniană Hamas împotriva Israelului şi al tensiunilor care au decurs de aici şi care ar putea în continuare să escaladeze. Aceste evoluţii pot duce la o tot mai mare presiune a migraţiei asupra Bulgariei, precum şi la tensiuni între diferite facţiuni ce susţin fiecare una dintre cele două părţi în conflict. În prezent, probabilitatea este foarte redusă, a menţionat ministrul.

„În această situaţie, lucrăm cu aliaţii noştri şi aceasta este cea mai mare garanţie pentru securitatea noastră”, a spus Tagarev. El a reiterat că Bulgaria va continua să ofere ajutor politic, militar şi umanitar Ucrainei atât timp cât va fi necesar.

Plan de dezvoltare

Ministerul Apărării din Bulgaria a mai propus recent o actualizare a Planului de dezvoltare a forţelor armate pentru anul 2026. Raportul ministrului apărării Todor Tagarev către Consiliul de Miniştri a fost publicat pe site-ul ministerului său, fiind citat copios de mass-media de la Sofia.

Planul defineşte structura funcţională şi organizatorică, organele de conducere, subordonarea, efectivele, desfăşurarea, armamentul, echipamentele şi resursele materiale ale structurilor Forţelor Armate. Potrivit Planului 2026, la fiecare doi ani (2023, 2025) urmează să fie efectuată o evaluare a implementării acestuia, iar în funcţie de gradul de implementare, urmează să fie evaluată necesitatea actualizării acestuia în a doua, respectiv a treia etapă.

Principalele propuneri vizează optimizarea structurilor Forţelor Armate în legătură cu livrarea preconizată a primelor avioane de luptă F-16 Block 70 în 2025.

Propunerea vizează optimizarea structurilor prin efectuarea de modificări organizatorice şi de personal în 2023 în vederea livrării preconizate a primului avion F-16 Block 70 în 2025 şi formarea unei structuri unificate de protecţie şi securitate a forţelor prin înfiinţarea unei escadrile de protecţie a forţelor, precum şi adaptarea comenzii şi controlului în cadrul Comandamentului de sprijin logistic şi îmbunătăţirea sprijinului logistic menit să asigure îndeplinirea angajamentelor asumate de Ministerul Apărării în cadrul participării Bulgariei la Unitatea de integrare a forţelor NATO şi la Iniţiativa multinaţională de depozitare a muniţiilor.

Se propune o reorganizare cu o creştere a numărului de membri ai Forţelor Armate, precum şi intensificarea controalelor asupra şoferilor şi o creştere semnificativă a testării probelor de sânge de către Academia de Medicină Militară (AMM) pentru a stabili concentraţia de alcool şi droguri.

Modificările se referă, de asemenea, la creşterea pregătirii cadeţilor prin transferul de aeronave de la Forţele Aeriene la Academia Militară G. Benkovski şi la actualizarea planului în legătură cu modificările în distribuţia armelor esenţiale şi a echipamentului de luptă în cadrul forţelor armate.

Summit pentru Ucraina

Liderii statelor UE, reuniţi joi şi vineri la un summit european, s-au angajat să continue furnizarea de arme şi muniţii Ucrainei, înaintea celei de-a doua ierni de război cu Rusia, potrivit unei declaraţii comune a summitului consultate de agenţia DPA. Bulgaria va juca un rol important în acest proces.

Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a propus mobilizarea a încă 20 de miliarde de euro pentru ajutorul militar destinat Ucrainei pentru perioada 2024-2027, separat de ajutorul financiar suplimentar de 50 de miliarde de euro cerut de Comisia Europeană pentru Ucraina şi discutat de liderii europeni la summit.

Costul războiului din Ucraina apasă tot mai greu pe bugetul UE, devenit o adevărată durere de cap pentru statele membre, care caută surse de economii în această perioadă de dificultăţi financiare, notează France Presse.

În timp ce ajutorul financiar suplimentar de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina este susţinut aproape unanim de statele UE, cu excepţia Ungariei şi Slovaciei, care nu-l resping nici ele categoric şi par să lase loc unei înţelegeri, liderii europeni şi-au expus la summitul de joi şi vineri divergenţele asupra revizuirii cadrului financiar multianual al UE pentru perioada 2021-2027.

În condiţiile în care bugetele naţionale sunt afectate de încetinirea economică, ei refuză pe ansamblu să dea curs cererii Comisiei Europene ca statele membre să-şi suplimenteze contribuţiile la bugetul UE.

Este însă nevoie de un acord până la următorul summit european ce va avea loc la jumătatea lunii decembrie.

Unele state din nord, aşa-numitele „frugale”, precum Germania sau Olanda, mari contributori neţi la bugetul UE, cer o realocare a fondurilor existente. Suedia propune, de exemplu, reducerea finanţării pentru mai multe programe ale UE, cum ar fi cel de cercetare „Horizon Europe”, ajutorul pentru dezvoltare sau schimburile de studenţi Erasmus.

Alte ţări, precum Bulgaria, insistă să nu fie sacrificate programe esenţiale, precum ajutoarele pentru regiunile cele mai defavorizate sau politica agricolă comună.

Există de asemenea o propunere din partea mai multor ţări de a fi suplimentate în bugetul UE numai fondurile destinate Ucrainei.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat joi că cele 50 de miliarde de euro pentru Ucraina sunt „prima prioritate” a UE, dar cererea Comisiei de suplimentare a bugetului UE rămâne cea formulată în iunie. Negocierile continuă, dar „summitul din decembrie va fi un coşmar”, mărturiseşte un responsabil european, care a vorbit pentru France Presse cu condiţia anonimatului. 

Bulgaria și NATO

Bulgaria a devenit membră a NATO la 29 martie 2004, când a semnat Protocolul de Aderare la Washington, DC. Aderarea la Alianță a reprezentat un pas semnificativ în procesul de integrare euro-atlantică al țării și a consolidat angajamentul său față de valorile și obiectivele NATO, cum ar fi apărarea colectivă și consolidarea securității regionale.

Sofia a contribuit cu trupe și resurse la mai multe operațiuni și misiuni ale NATO. De exemplu, Bulgaria a trimis trupe în Kosovo pentru a participa la Forța KFOR (Kosovo Force) și în Afganistan pentru a sprijini operațiunile Forței Internaționale de Asistență pentru Securitate (ISAF). Aceste contribuții au evidențiat implicarea Bulgariei în eforturile NATO de menținere a păcii și de combatere a terorismului.

Bulgaria a găzduit și a participat la numeroase exerciții militare desfășurate de NATO în regiunea Mării Negre. Aceste exerciții au avut drept scop îmbunătățirea interoperabilității forțelor armate bulgare cu cele ale altor state membre ale NATO și consolidarea capacității de apărare comună în regiune.

Aderarea la NATO a determinat Bulgaria să efectueze reforme semnificative în ceea ce privește modernizarea și profesionalizarea forțelor sale armate. Aceasta a inclus achiziția de echipamente militare moderne și investiții în instruirea și pregătirea militară a personalului.

Bulgaria a jucat un rol important în dezvoltarea cooperării regionale în cadrul NATO, în special în zona Mării Negre. Această regiune a fost considerată din ce în ce mai importantă pentru securitatea Alianței, iar Bulgaria a colaborat cu alte țări riverane ale Mării Negre pentru a consolida stabilitatea și securitatea în zonă.

Bulgaria a fost implicată în procesul de planificare strategică și dezvoltare a capabilităților militare ale NATO. Acest lucru a inclus participarea la discuțiile și luarea deciziilor cu privire la obiectivele și prioritățile Alianței.

Relația dintre Bulgaria și NATO continuă să se dezvolte, iar Bulgaria rămâne un partener activ în cadrul Alianței. Aderarea la NATO a adus beneficii semnificative pentru securitatea națională a Bulgariei și a consolidat cooperarea sa cu alte țări membre ale NATO în vederea promovării stabilității și securității globale.

Bulgaria nucleară

Bulgaria a demarat recent, în baza unui acord încheiat cu consorţiul american Westinghouse, construcţia celui ce-al şaptelea reactor la unica sa centrală nucleară (Kozlodui), care va permite reducerea dependenţei ţării de combustibilii nucleari din Rusia. „Astăzi va începe construcţia celei de-a şaptea unităţi a centralei nucleare de la Kozlodui” a anunţat premierul bulgar, Nikolai Denkov, pentru postul public de radio BNR.

Situată la 180 de kilometri nord de Sofia, aproape de graniţa cu România, centrala nucleară de la Kozlodui funcţionează în prezent doar pe bază de combustibil nuclear importat din Rusia şi, cu două dintre cele şase reactoare active ale sale, generează între 35% şi 40% din consumul electric al ţării, cu o putere de 2.000 MW.

Patru reactoare ale centralei, construite cu tehnologie sovietică în deceniul 1970, au fost închise la finele anului 2006 la cererea Uniunii Europene, la care Bulgaria a aderat în 2007.

Guvernul bulgar a semnat cu Westinghouse un acord pentru furnizarea de combustibil nuclear începând din 2024 şi, în iunie, a semnat cu acelaşi consorţiu un contract preliminar pentru construirea noului reactor tip AP-1000.

Se estimează că noua capacitate, cu o putere de 1.000 MW, va fi gata până în 2033, a menţionat Denkov, care a anunţat, în plus, planul privind construirea şi a reactorului opt.

Pe 19 octombrie, Westinghouse a semnat o serie de memorandumuri cu furnizori bulgari pentru construirea unităţii şapte, cu perspectiva unei colaborări şi în ceea ce priveşte instalarea reactorului opt, care, potrivit lui Denkov, se intenţionează să fie construit în paralel.