Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a depus sâmbătă jurământul pentru al treilea mandat prezidenţial cu o durată de cinci ani, într-o ceremonie desfăşurată la parlamentul din Ankara, relatează mass-media turcă. „În calitate de preşedinte, jur să apăr existenţa şi independenţa Statului, integritatea patriei, suveranitatea necondiţionată a naţiunii, statul de drept şi principiul unei republici laice”, aşa cum a fost ea concepută de Ataturk, „părintele turcilor”, a citit Erdogan din jurământ.

Prezență internațională

Delegaţii din 70 de ţări, dintre care peste 30 sunt conduse de şefi de stat sau de guvern, se află la Ankara pentru a participa la reînvestirea preşedintelui Erdogan. După încheierea ceremoniei de la Parlament, şeful statului turc se va reculege la mausoleul lui Mustafa Kemal Ataturk, iar apoi o a doua ceremonie, cea de învestire, se va desfăşura la palatul prezidenţial, unde va avea loc şi o defilare a cavaleriei şi va fi trasă o salvă de 101 de lovituri de tun.
Un număr de 21 de şefi de stat au venit la Ankara pentru a asista la acest eveniment, printre care se numără preşedintele bulgar Rumen Radev, preşedintele azer Ilham Aliev, preşedintele venezuelean Nicolas Maduro şi preşedintele sud-african Cyril Ramaphosa.
Dintre şefi de guvern se remarcă prezenţa premierului ungar Viktor Orban, a celui armean Nikol Paşinian, precum şi a premierilor libian, Abdulhamid Dbeiba, şi a celui pakistanez Shehbaz Sharif.

Au mai fost prezenţi şefi de stat din Balcani, respectiv din Muntenegru, Macedonia de Nord şi Kosovo, din ţările central-asiatice, Kazahstan, Uzbekistan, Kârgâzstan şi Turkmenistan, şi din mai multe state africane.

Context tensionat

Rusia este reprezentată de preşedintele Dumei de Stat, camera inferioară a parlamentului, Viaceslav Volodin, şi China de vicepreşedintele comitetului permanent al Adunării Populare Naţionale, organul legislativ chinez, Ding Zhongli.
Este de asemenea prezent secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a profitat de ocazie pentru a avea o întrevedere cu Erdogan, pe care încearcă să-l convingă să ridice veto-ul faţă de aderarea Suediei la Alianţă.
După învestire, Erdogan, în prerogativele căruia intră şi conducerea guvernului, va prezenta în cursul serii componenţa noului executiv.
Deşi confruntat cu un context nefavorabil dat de inflaţia galopantă, cutremurul din februarie soldat cu peste 50.000 de morţi, erodarea la putere şi relaţiile tensionate cu Occidentul, care dorea o victorie a candidatului opoziţiei, Erdogan, politician islamist-conservator, a câştigat duminica trecută turul doi al alegerilor prezidenţiale, învingându-l pe social-democratul pro-occidental Kemal Kilicdaroglu.
La alegerile legislative desfăşurate pe 14 mai odată cu primul tur al prezidenţialelor, partidul său Justiţie şi Dezvoltare (AKP) şi-a păstrat majoritatea, deşi a pierdut mandate.

Felicitare românească

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, i-a adresat, în numele României, felicitări lui Recep Tayyip Erdogan pentru reconfirmarea în funcţia de preşedinte al statului turc şi i-a urat succes în îndeplinirea noului mandat, în cadrul ceremoniei de învestire care a avut loc sâmbătă.

„Participarea ministrului român al afacerilor externe la ceremonia de inaugurare a Preşedintelui Republicii Turcia reflectă dorinţa României de a consolida Parteneriatul Strategic bilateral, în baza dialogului politic consistent şi a cooperării apropiate într-o gamă largă de domenii sectoriale, circumscrise Parteneriatului Strategic, care în luna decembrie va împlini 12 ani de la înfiinţare. Relaţiile economice şi interumane româno-turce sunt solide şi diverse. Astfel, pentru România, Turcia este al doilea partener comercial din afara UE şi prima destinaţie a exporturilor româneşti în afara Uniunii, anul trecut volumul schimburilor înregistrând aproape 9,6 miliarde de dolari, cu aproape 9% mai mult decât în anul 2021, volumul exporturilor româneşti în Turcia crescând cu aproape 14,5% faţă de aceeaşi an”, se arată în comunicatul citat.

Potrivit acestuia, România şi Turcia au convenit înfiinţarea unui Consiliu de Cooperare Strategică la Nivel Înalt România-Turcia – platformă de dialog axată pe domenii strategice de interes comun, care ar urma să fie lansată până la finele anului 2023, format relevant nu doar din perspectivă bilaterală, ci şi din perspectivă regională, europeană şi transatlantică, mai ales în circumstanţele geopolitice actuale.

În cadrul NATO, România şi Turcia, împărtăşesc, ca aliaţi, „obiectivul transformării regiunii Mării Negre într-un spaţiu al păcii, stabilităţii şi creşterii economic”, şi, de asemenea, participă la Trilaterala pe teme de securitate România-Polonia-Turcia la nivelul miniştrilor de externe, format lansat la iniţiativa ţării noastre.