În timp ce brigăzile Moscovei suferă pierderi grele în Ucraina pentru a avansa zilnic, în alte zone de la periferia Rusiei au loc mișcări care sublinează slăbiciunile Kremlinului, în special faptul că nu își pot menține influența în statele din fostul bloc sovietic.

Pe 17 aprilie au apărut în spațiul public informații conform cărora forțele de menținere a păcii ruse au început retragerea din regiunea Nagorno-Karabakh controlată acum de trupele Azerbaidjanului, punând astfel capăt prezenței militare ruse de ani de zile acolo.

,,Aceasta este într-adevăr situația”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, pentru agenția de știri Interfax, fără a furniza un cadru de timp pentru retragere. Aproape 2.000 de soldați ruși de menținere a păcii au fost desfășurați în regiunea separatistă Nagorno-Karabah din Caucazul de Sud în noiembrie 2020, în conformitate cu un acord intermediat de Moscova care a oprit șase săptămâni de lupte între forțele azerbaidjane și cele ale etnicilor armeni.

În ciuda desfășurării forțelor rusești, Azerbaidjanul a recucerit Nagorno-Karabakh în septembrie anul trecut, determinând un exod de aproximativ 120.000 de armeni etnici care locuiau acolo și arestarea liderilor etnici armeni din zona separatistă.

Conducerea politică a Armeniei a acuzat Moscova la momentul respectiv că nu a reușit să protejeze interesele armene, o acuzație pe care Rusia a respins-o. Forțele de menținere a păcii trebuiau inițial să rămână până în noiembrie 2025. Agenția de știri azerbaidjană APA a raportat marți seara că forțele de menținere a păcii ruse au început retragerea și că primele transporturi de personal și echipament au plecat dintr-un mănăstire din districtul Kalbajar din Azerbaidjan acum câteva zile.

Hikmet Hajiyev, consilier de politică externă al președintelui azer Ilham Aliyev, a declarat agenția de știri de stat Azertac ca că a fost încheiat un acord de retragere: ,,Retragerea timpurie a forțelor de menținere a păcii ruse, temporar staționate în teritoriul Republicii Azerbaidjan în conformitate cu declarația trilaterală semnată la 10 noiembrie 2020, a fost decisă de liderii ambelor țări”.

Retragerea vine în timp ce Rusia se confruntă cu presiuni în regiunea largă, cu Armenia vecină cerând ca trupele de frontieră ruse să părăsească principalul său aeroport. De asemenea, la Tbilisi situația este extrem de tensionată, protestatarii din Georgia confruntându-se cu acțiunile unui guvern aparent apropiat de interesele Rusiei. Prim-ministrul armean Nikol Pashinyan a pus public sub semnul întrebării alianța tradițională a țării sale cu Rusia, care are o serie de facilități militare în interiorul Armeniei, și a început să construiască legături mai strânse cu Occidentul.

Armenia a cerut trupelor de frontieră ruși să părăsească posturile lor de la aeroportul din capitala Yerevan începând cu 1 august. Republicile fostului Soviet Armenia și Azerbaidjan au luptat mult timp pentru regiunea muntoasă Nagorno-Karabakh, care are o populație în mare parte creștină armeană, dar a cărei teritoriu de 4.500 de kilometri pătrați se află în principal în Azerbaidjan, cu o populație predominant musulmană. Este recunoscut internațional ca fiind parte a Azerbaidjanului.

Alt eveniment major din fostul spațiu sovietic se leagă de surplusul militar al Kazahstanului. Au apărut informații conform cărora Kazahstanul a vândut 81 de avioane militare fabricate în perioada sovietică Statelor Unite prin diverse companii de intermediere offshore. Printre avioanele transferate în cadrul acestor acorduri se numără MiG-27, MiG-29 și Su-24. S-a raportează că tehnica este trecută de durata de viață și nu poate fi folosită în scopul său inițial.

Nu poate fi exclus ca avioanele să fie ulterior transferate Ucrainei. Specialiștii din Forțele Armate ale Ucrainei pot demonta aceste avioane, folosind piesele pentru a repara aeronavele disponibile Forțelor Aeriene. De asemenea, carcasele avioanelor învechite pot fi folosite ca momeală la aeroporturi. Aceast scenariu nu este deloc imposibil. Occidentul cumpără echipament militar sovietic din întreaga lume în orice stare pentru a-l transfera în Ucraina. În același timp, Astana continuă să fie atrasă în sfera influenței occidentale în Asia Centrală în încercarea de a rupe legăturile cu Rusia, unul dintre cei mai importanți aliați militari și strategici în spațiul post-sovietic.

În acest sens, vizitele în Kazakhstan au devenit mai frecvente pentru politicienii din țările ostile Federației Ruse. Astfel, pe 24 aprilie, șeful departamentului diplomatic britanic, David Cameron, a vizitat Astana. În timpul vizitei, au fost încheiate acorduri în domeniile comerțului, educației, mediului și aprovizionării cu minerale. Cameron a menționat că Kazahstanul este înconjurat de vecini dificili – Rusia, China, Afganistan și Iran. În acest sens, este important pentru Londra să aibă o prezență în această regiune.

Totuși, Kazahstanul neagă informațiile despre presupusa vânzare de echipament militar sovietic dezafectat, în special aeronave, către Ucraina. Aceasta a fost declarat de serviciul de presă al Kazspecexport.

Întreprinderea kazahă a respins informațiile apărute pe internet conform cărora aeronavele de luptă sovietice dezafectate, puse la licitație, ar fi fost achiziționate de companii străine pentru a fi ulterior livrate Ucrainei ca surse de piese de schimb. Kazspecexport a subliniat că tot echipamentul va fi reciclat, iar contractele au fost atribuite exclusiv companiilor kazahe.