Armata bulgară, între războiul hibrid rus și sprijinul pentru Ucraina

de | nov. 29, 2023 | Analize, BULGARIA | 0 comentarii

Constanta frică de război care domnește în prezent în societatea bulgară, alimentată în mare parte de dezinformarea răspândită de rețelele de influență pro-rusești, începe să afecteze serios capacitatea armatei de a lupta, a declarat recent ministrul bulgar al apărării, Todor Tagarev. Partidele de opoziție pro-rusești, Partidul Socialist Bulgar și Vazrazhdane, au criticat politica de securitate […]

Constanta frică de război care domnește în prezent în societatea bulgară, alimentată în mare parte de dezinformarea răspândită de rețelele de influență pro-rusești, începe să afecteze serios capacitatea armatei de a lupta, a declarat recent ministrul bulgar al apărării, Todor Tagarev.

Partidele de opoziție pro-rusești, Partidul Socialist Bulgar și Vazrazhdane, au criticat politica de securitate a guvernului în timpul dezbaterii asupra moțiunii de neîncredere pe care au depus-o împotriva acestuia.

În replică la aceste comentarii, Tagarev a acuzat ambele partide că răspândesc dezinformări, arătând cum aceasta reduce dorința tinerilor de a urma o carieră în armată.

Dezinformare pe scară largă

Într-adevăr, începând cu declanșarea războiului din Ucraina, numărul aplicațiilor pentru academiile militare a scăzut cu 35%, iar numărul de cadeți cu 45%, conform unei analize efectuate de Ministerul Apărării, care prezice o masivă lipsă de ofițeri în armată în următorii patru ani.

‘Acesta este un exemplu clar că campania de dezinformare dusă de partidele parlamentare reduce capacitățile de luptă ale țării’, a spus Tagarev despre dezinformarea pro-rusească, afirmând că aderarea la NATO și trimiterea de ajutor militar în Ucraina ar plasa Bulgaria într-un conflict militar direct cu Rusia.

Astfel de afirmații au fost la baza campaniei electorale a Vazrazhdane în primăvară, când a devenit a treia forță politică a țării cu 16% din voturi, deși, după cum a remarcat Tagarev, acesta este încă un discurs pe care liderul Vazrazhdane, Kostadin Kostadinov, îl perpetuează.

Tagarev a subliniat și retorica similară venită din partea reprezentanților Partidului Socialist Bulgar (BSP), în special anul trecut.

Recrutarea personalului militar, deja dificilă din cauza salariilor mici, cerințelor de condiție fizică și relocării într-un oraș aproape de unitatea militară, a devenit și mai dificilă începând cu anul trecut, cu 6.000 de posturi vacante în prezent.

Referitor la preocupările privind furnizarea de ajutor militar către Ucraina, Tagarev a declarat că Bulgaria oferă ajutor unei victime a unei agresiuni neprovocate. ‘Protejându-se, Ucraina protejează Europa de Kremlin. Dacă Ucraina pierde, pregătiți-vă să dublați cel puțin resursele pe care Bulgaria le alocă pentru apărare’, a adăugat el.

Liderul BSP, Kornelia Ninova, a numit remarcile lui Tagarev împotriva sa și a partidului său o ‘glumă’, afirmând că ea a cerut doar negocieri pentru pace și a pledat pentru o poziție neutră în ceea ce ea numește un ‘conflict din Ucraina’.

Kostadinov însuși a fost mai agresiv în răspunsul său, repetând porecla ‘Tagerenko’ pe care partidul său și susținătorii săi au atribuit-o lui Tagarev încă de la începutul mandatului său, referindu-se în special la ajutorul pe care Bulgaria l-a trimis către Ucraina.

‘Tu aparții în închisoare, Tagarenko’, a spus Kostadinov, adăugând că ‘tot ce spui este o minciună’ – fără a face vreo încercare de a explica care sunt aceste minciuni.

Kostadinov nu a vorbit mult despre Ucraina și dezinformare, ci s-a concentrat pe faptul că cadeții de la academia militară din Sofia primesc 6 euro pe zi pentru hrană pentru că cantina școlii nu funcționează.

Furnizarea de ajutor militar către Ucraina de către Bulgaria a fost apărată și de Ivaylo Mirchev (PP-DB).

‘Valoarea totală a tot ce este donat valorează câtiva kilometri de autostradă. În plus, vom recupera aceste costuri de la Uniunea Europeană’, a spus Mirchev.

Între timp, Tagarev a amintit că până în 2024, armata va avea un buget care va depăși chiar și ceea ce a fost planificat în planul național pentru a îndeplini cerința de cheltuieli de apărare a NATO de 2% din PIB-ul țării.”

Istorie complexă

Bulgaria a avut o istorie îndelungată și complexă în ceea ce privește influența Rusiei. Relațiile dintre cele două țări au fost modelate de diverse evenimente istorice și politice, iar influența Rusiei în Bulgaria a fost profund simțită de-a lungul timpului. 

Bulgaria și Rusia au avut legături istorice încă din secolul al IX-lea, iar relațiile s-au consolidat și mai mult în secolele următoare, în special în perioada otomană. Rusia a susținut lupta bulgarilor pentru independență față de Imperiul Otoman și a jucat un rol semnificativ în eliberarea Bulgariei din subjugarea otomană în secolul al XIX-lea.

După căderea comunismului, Bulgaria a avut o perioadă de tranziție dificilă. În timpul acestei perioade, Rusia a avut unele influențe politice și economice în Bulgaria, în special în ceea ce privește sectorul energetic. Relațiile economice și comerciale între cele două țări au fost semnificative, cu investiții și acorduri în diferite domenii.

Recent, preocupările cu privire la influența Rusiei în Bulgaria s-au accentuat. Există îngrijorări cu privire la diseminarea de dezinformare, manipulare politică și influență asupra opiniei publice. Se susține că diverse rețele pro-rusești au încercat să influențeze politica și să destabilizeze societatea bulgară prin intermediul manipulării informațiilor.

Există partide și figuri politice în Bulgaria care au fost criticate pentru a fi pro-ruse sau pentru a primi sprijin din partea Rusiei. Acest lucru a generat tensiuni și dezbateri în cadrul scenei politice bulgare și în societate.

Bulgaria a devenit membru NATO în 2004 și a fost preocupată de securitatea sa în contextul tensiunilor regionale și geopolitice. Există îngrijorări că influența Rusiei ar putea afecta securitatea și stabilitatea regiunii, mai ales în contextul evenimentelor din Ucraina și anexării Crimeei de către Rusia.

Aceste aspecte sunt doar câteva dintre elementele care au conturat influența Rusiei în Bulgaria. Relația dintre cele două țări este complexă și continuă să fie subiect de discuție și analiză atât în sfera politică, cât și în cea socială și economică.

Sprijin bulgar pentru Kiev

Vorbind la o întâlnire cu militari ucraineni care urmează cursuri de limbă la Colegiul Naţional de Apărare Rakovski, ministrul bulgar al apărării Todor Tagarev a afirmat că Bulgaria sprijină iniţiative diplomatice ca planul de pace al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Tagarev i-a informat pe militarii ucraineni cu privire la eforturile cuprinzătoare ale Bulgariei de a oferi sprijin, atât prin pachete de asistenţă militară şi tehnică, cât şi prin diverse iniţiative la care participă ţara, a informat centrul de presă al ministerului său. El a adăugat că industria bulgară de apărare a contribuit în mod semnificativ la furnizarea de muniţii Ucrainei.

La întâlnire au participat ambasadorul ucrainean în Bulgaria, Olesia Ilaşciuk, ministrul adjunct al apărării Atanas Zaprianov, şeful Statul Major Emil Eftimov, comandantul Colegiului Naţional de Apărare Rakovski, generalul-maior Todor Docev, şi reprezentanţi ai cabinetului.

Grupul ucrainean de cursanţi include reprezentanţi ai unor instituţii de învăţământ ucrainene de prim rang, formaţi în Bulgaria în cadrul Programului de îmbunătăţire a educaţiei pentru apărare al NATO.

Tagarev le-a spus că pot conta pe sprijin pentru eforturile Ucrainei de a-şi restabili integritatea teritorială în cadrul graniţelor sale recunoscute internaţional din 1991. Ministrul a subliniat că aceasta nu este doar o chestiune de obligaţie morală şi de solidaritate cu poporul ucrainean, ci este şi în interesul strategic al Bulgariei de a asigura stabilitatea în regiune.

Eftimov şi-a exprimat sprijinul pentru Ucraina şi a spus că învăţarea unei limbi străine este crucială când vine vorba de dezvoltarea capabilităţilor şi a interoperabilităţii.

Ambasadoarea Ilaşciuk şi-a exprimat aprecierea pentru „sprijinul deplin al Bulgariei în acest moment crucial şi dificil pentru bătălia pe care Ucraina o duce nu numai pentru a-şi apăra propria independenţă, ci şi pentru a apăra Europa şi restul lumii de Rusia”.

Axa blindată

Adunarea Naţională din Bulgaria a ratificat recent un acord între Ministerul bulgar de Interne şi Ministerul ucrainean al Apărării privind furnizarea către Ucraina de vehicule blindate de transport şi de armament şi piese de schimb corespunzătoare. Acordul a fost semnat la Sofia la 8 august şi la Kiev la 13 noiembrie.

Vehiculele în cauză nu mai sunt necesare pentru Ministerul de Interne, se arată într-un raport al Comisiei parlamentare pentru apărare.

Deputaţii au aprobat acordul cu 131 de voturi pentru (Cetăţenii pentru Dezvoltare Europeană din Bulgaria – Uniunea Forţelor Democratice GERB-SDS, Continuăm Schimbarea-Bulgaria Democrată (PP-DB), Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi DPS, Există un astfel de popor ITN ), 49 împotrivă (Coaliţia /BSP/ pentru Bulgaria şi Vazrajdane) şi o abţinere (BSP). Ratificarea a fost precedată de aproape două ore de dezbateri.

Totodată, Parlamentul Bulgariei a mai aprobat recent achiziţia de blindate americane Stryker în valoare de 1,5 miliarde de dolari, pentru modernizarea forţelor armate şi aducerea acestora la nivelul standardelor NATO, informează agenţia BTA, preluată de Reuters.

Departamentul de Stat de la Washington autorizase din septembrie eventuala vânzare către Bulgaria a vehiculelor de luptă respective.

Tranzacţia a fost susţinută prin vot de 134 din cei 240 de deputaţi bulgari şi vizează 183 de blindate, conform deciziei din septembrie a guvernului de la Sofia.

Blindatele Stryker sunt vehicule de luptă cu opt roţi produse în Canada de General Dynamic Land Systems pentru forţele armate americane. Configuraţii diferite permit transportul trupelor şi utilizarea de armament, tehnică şi sisteme electronice de diferite tipuri. Sunt folosite de şapte ţări, inclusiv Statele Unite şi Ucraina; ucrainenii au primit în martie 189 de bucăţi.

Bulgaria şi-a intensificat eforturile de a înlocui armamentul învechit de tip sovietic cu sisteme moderne, după ce Rusia a invadat Ucraina în februarie anul trecut. Reuters menţionează de asemenea că poziţia Bulgariei la Marea Neagră este strategică pentru flancul de est al NATO, iar bulgarii le-au donat ucrainenilor arme şi muniţii.

Probleme la nivel european

Planurile de creştere a cheltuielilor UE pentru a ajuta Ucraina să se apere împotriva agresiunii ruseşti au intrat în impas din cauza reticenţei la nivelul blocului de a angaja mai multe fonduri. Şeful politicii externe a UE, Josep Borrell, rămâne optimist şi consideră că depinde de statele membre să îşi mobilizeze industriile pentru ca UE să îşi respecte angajamentul de a livra un milion de proiectile Ucrainei până în primăvara anului viitor.

UE şi-ar putea rata obiectivul de a livra Ucrainei un milion de proiectile de artilerie şi rachete în decurs de un an, perioadă care se încheie în martie 2024. Acest lucru se întâmplă în pofida eforturilor de creştere a capacităţii de producţie şi a contractelor cu industria de armament. În cadrul unei reuniuni a miniştrilor apărării din blocul comunitar desfăşurate marţi, oficialii europeni au făcut bilanţul sprijinului militar pe care l-au oferit şi promis Ucrainei pentru a se apăra de invazia rusă.

„Obiectivul de 1 milion nu va fi atins, trebuie să ne asumăm acest lucru”, a declarat ministrul german al apărării, Boris Pistorius. Vocile care au avertizat încă de la început că obiectivul este nerealist au acum, din păcate, dreptate, a spus el.

Dificultăţile Uniunii în ceea ce priveşte respectarea livrărilor promise vin într-un moment în care opoziţia din Congresul SUA a pus la îndoială capacitatea Washingtonului de a menţine livrările. Evaluarea pesimistă vine, de asemenea, într-un moment sumbru pentru Ucraina, după ce contraofensiva sa nu a reuşit să recâştige teritoriu şi în timp ce războiul Israelului împotriva Hamas pare să fi deturnat atenţia principalilor săi aliaţi.

Statele UE au decis anterior să furnizeze Ucrainei un milion de obuze, de care ţara are nevoie disperată pentru a se apăra împotriva Rusiei. Până în prezent, ţările UE au reuşit să furnizeze doar 300.000 din stocul lor actual.

În timp ce majoritatea statelor membre ale UE sunt dispuse să sprijine Ucraina pe termen lung, unele ţări, precum Ungaria şi Slovacia, au fost reticente în a face noi angajamente de finanţare pentru Kiev, ceea ce a blocat discuţiile privind iniţiativa UE.

În iulie, Înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate, Josep Borrell, a propus un nou fond de apărare de 20 de miliarde de euro pentru următorii patru ani, pentru a acoperi costul livrărilor de arme către Ucraina. Planul făcea parte dintr-un angajament mai larg al G7 de a oferi Kievului angajamente de securitate pe termen lung pentru a-l ajuta să contracareze agresiunea rusă.

Foto: Facebook
Foto: Facebook

Calcule politice

Potrivit ministrului bulgar al apărării, Todor Tagarev, Bulgaria îşi garantează propria securitate ajutând Ucraina. Ajutarea Ucrainei, chiar şi minimă, merită, a subliniat ministrul, în urma deciziei Parlamentului bulgar din 27 septembrie de a aproba o rezoluţie privind acordarea de ajutor militar suplimentar Ucrainei.

La Bruxelles, Tagarev a declarat jurnaliştilor bulgari că războiul din Ucraina va continua probabil, iar statele membre ale UE vor trebui să îşi refacă stocurile militare, ceea ce înseamnă că industria bulgară va primi comenzi.

„Industria are capacitatea de a produce un milion de proiectile pe an, dar asta nu înseamnă că vom avea un milion gata până în martie”, a comentat Josep Borrell, adăugând că „depinde de statele membre să transmită comenzile pentru o astfel de producţie”. În orice caz, el a afirmat că „obiectivul politic” de a ajunge la un milion este „ambiţios”, dar „continuăm să depunem eforturi în acest sens”.

Borrell a declarat că o problemă majoră a fost faptul că firmele europene din domeniul apărării exportau aproximativ 40% din producţie în alte ţări. El a făcut apel la statele membre să acorde prioritate exporturilor de muniţie către Ucraina pentru a furniza cantităţi mai mari mai rapid. Întrebarea, potrivit lui Borrell, este dacă ţările – care în cele din urmă sunt cele care trebuie să trimită materialul la Kiev – se vor organiza pentru a comanda producţia la timp.

Şeful politicii externe a UE a declarat că ţările membre au făcut comenzi comune pentru încă 180.000 de proiectile de 155 de milimetri, dar această cantitate va fi livrată abia la sfârşitul anului viitor.

Borrell a declarat că îi va informa pe liderii europeni cu privire la activitatea sa cu autorităţile ucrainene pentru a face presiuni în vederea obţinerii unor garanţii de securitate pe termen lung şi că va prezenta în decembrie o nouă propunere privind angajamentele de securitate şi ajutor militar pentru Ucraina.

Share our work

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *