Conflictul din Gaza și permanentizarea conflictului din Ucraina readuc treptat Turcia în centrul preocupărilor geopolitice ale blocului comunitar. Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politica de securitate, Josep Borrell, şi comisarul european pentru vecinătate şi extindere, Oliver Varhelyi, au propus celor 27 de state membre ale UE reluarea dialogului la nivel înalt cu Turcia şi ameliorarea cooperării cu această ţară în domenii de interes comun cum ar fi migraţia, energia, comerţul sau acordarea vizelor pentru cetăţenii turci.

Impas proporțional

Turcia este candidată la aderarea la Uniune din 1999, dar negocierile sunt blocate din 2018, reaminteşte agenţia.

În contextul acestui „impas”, cei doi oficiali europeni au sugerat mai multe măsuri. Varhelyi consideră că statele europene ar putea elibera vize cu intrări multiple, pe durate mai lungi cetăţenilor turci, aşa cum solicită de mai mult timp Ankara. De asemenea, ar putea fi „modernizat” acordul de uniune vamală între Turcia şi UE. Comisarul a subliniat că volumul comerţului între cele două părţi a ajuns la circa 200 de miliarde de euro anual, „un record”.

Borrell şi Varhelyi au insistat că reluarea dialogului şi a cooperării trebuie să aibă loc „etapă cu etapă”, în mod „proporţional”, şi trebuie să se poată reveni în orice moment asupra paşilor făcuţi.

În contextul războiului din Ucraina, UE doreşte să discute cu Turcia şi despre cea mai bună modalitate de a împiedica Rusia să ocolească sancţiunile occidentale, au arătat ei. Turcia, membră a NATO, controlează accesul în Marea Neagră şi a refuzat până acum să adopte sancţiuni împotriva Rusiei.

Înainte de a fi aplicate, recomandările trebuie aprobate de statele membre, urmând să ridice alte probleme pentru politica internă din multe state. 

Bomba Gaza

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a salutat armistiţiul în războiul din Gaza şi schimbul de ostatici şi prizonieri între Israel şi mişcarea islamistă palestiniană Hamas, vorbind despre o „oprire temporară a vărsării de sânge” în enclavă.

Turcia, care susţine o soluţie cu două state la acest conflict vechi de decenii, a criticat puternic Israelul pentru atacul său terestru şi aerian asupra Fâşiei Gaza, lansat ca represalii pentru atacul Hamas de la 7 octombrie, în care aproximativ 1.200 de persoane au fost ucise şi alte 240 luate ostatice.

„Vedem schimburile de ostatici, pauza umanitară ca pe o evoluţie pozitivă în ceea ce priveşte oprirea vărsării de sânge”, a spus Erdogan.

Adresându-se parlamentarilor, Erdogan a criticat atacul de represalii al lui Benjamin Netanyahu, adăugând că premierul israelian va fi amintit ca „măcelarul din Gaza”.

„Declaraţiile guvernului Netanyahu ne reduc speranţele că pauza umanitară poate fi transformată într-o încetare durabilă a focului”, a adăugat Erdogan, fără a da detalii, reiterându-şi opinia că în Gaza ale loc un genocid.

El a spus că va discuta despre situaţia din Gaza în timpul unei vizite în Dubai la sfârşitul acestei săptămâni, adăugând că Ankara va intensifica eforturile diplomatice pentru o încetare completă a focului şi schimburi de ostatici în zilele următoare.

Spre deosebire de majoritatea aliaţilor săi occidentali şi de unele state din Golf, Turcia, membră a NATO, nu consideră Hamas ca fiind grupare teroristă. Turcia găzduieşte unii membri ai mişcării, dar, în acelaşi timp, nu a luat măsuri pentru a reduce legăturile comerciale sau din domeniul energiei cu Israelul. Nicio mare companie turcă nu a luat decizia de a-şi muta afacerile.

Manevra suedeză

Turcia ar urma să ratifice aderarea Suediei la Alianţa Nord-Atlantică ”în câteva săptămâni”, a declarat miercuri ministrul suedez de externe, Tobias Billstrom, citând o declaraţie a omologului său turc, Hakan Fidan.

„Am avut o întâlnire bilaterală cu colegul meu, ministrul de externe (turc)… în care mi-a spus că se aşteaptă ca ratificarea să aibă loc în câteva săptămâni”, le-a declarat Tobias Billstrom jurnaliştilor înainte de o reuniune a miniştrilor de externe ai NATO.

„Ministrul turc de externe (Hakan Fidan) nu a oferit o dată, însă a spus că ‘în câteva săptămâni’. El se aşteaptă ca ratificarea aderării Suediei la NATO să aibă loc în câteva săptămâni”, a declarat Tobias Billstrom.

Suedia, împreună cu Finlanda, au decis să solicite aderarea la NATO, după o lungă perioadă de nealiniere militară, ca răspuns la invazia rusă pe scară largă din Ucraina din februarie 2022, aminteşte dpa.

În octombrie, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan şi-a semnalat disponibilitatea de a pune capăt opoziţiei faţă de acceptarea Suediei în rândurile aliaţilor, dar parlamentul de la Ankara încă nu a ratificat aderarea Stockholmului. În timp ce Helsinki s-a alăturat oficial alianţei militare în aprilie, Stockholm încă aşteaptă să devină membru oficial – în ciuda îndeplinirii cerinţelor Ankarei, după cum a subliniat Stoltenberg.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a lansat, la rândul său, un apel către Turcia pentru a ratifica aderarea Suediei la Alianţa Nord-Atlantică ”cât mai curând posibil”.

”Suedia şi-a ţinut promisiunile şi acum a venit timpul ca Turcia să finalizeze procesul de aderare” a ţării nordice, a declarat Stoltenberg într-o conferinţă de presă la Bruxelles, în ajunul reuniunii miniştrilor de externe din ţările aliate.

Jocuri de culise

Comisia de afaceri externe a parlamentului turc a decis la jumătatea acestei luni să aibă discuţii suplimentare asupra proiectului de lege privind aprobarea aderării Suediei la NATO, după o dezbatere de câteva ore, amânând un proces aflat deja în aşteptare de 18 luni.

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a înaintat proiectul de lege parlamentului spre ratificare în urmă cu o lună, într-o decizie salutată de NATO şi Stockholm. Proiectul trebuie să fie aprobat de comisia parlamentară pentru afaceri externe înainte de votul în plenul parlamentului, după care preşedintele Erdogan urmează să promulge legea.

La câteva luni după începerea agresiunii ruse în Ucraina în februarie 2022, Suedia şi Finlanda au prezentat cereri oficiale de aderare la NATO.

Aderarea Finlandei s-a produs în aprilie, dar candidatura Suediei a fost blocată de Turcia şi Ungaria. Majoritatea statelor membre ale Alianţei Nord-Atlantice au ratificat rapid protocolul de aderare a Suediei, însă Ankara a invocat temeri legate mai ales de cooperarea în domeniul securităţii.

După presiuni care au durat mai multe luni, Erdogan afirmase, după summitul de la Vilnius din 11-12 iulie, că în luna octombrie va înainta parlamentului turc, la reluarea activităţii acestuia după vacanţa de vară, dosarul ratificării aderării Suediei la NATO. 

Capcana Eurofighter

Turcia a început discuţii cu state europene în vederea achiziţiei a 40 de avioane Eurofighter Typhoon, după ce a constatat că solicitarea sa de a cumpăra avioane F-16 din SUA ar putea să nu se concretizeze, a indicat recent o sursă din Ministerul turc al Apărării.

Ministrul turc al apărării, Yasar Guler, a afirmat săptămâna trecută că ţara sa poartă discuţii cu Marea Britanie şi Spania pentru a cumpăra avioane Eurofighter Typhoon, deşi Germania are obiecţii.

Guler avea această chestiune pe agenda convorbirilor sale de la Ankara cu omologul său britanic Grant Shapps, a menţionat sursa citată, adăugând că Turcia doreşte să cumpere versiunea cea mai nouă şi cea mai avansată de Eurofighter.

Turcia, ţară membră a NATO, a cerut în octombrie SUA să autorizeze achiziţia a 40 de avioane F-16 de la Lockheed Martin şi 79 de kituri pentru modernizarea avioanelor sale de luptă. Administraţia preşedintelui Joe Biden susţine tranzacţia, în valoare de 20 de miliarde de dolari, dar aceasta întâmpină opoziţie în Congres, pe fondul întârzierii de către Turcia a extinderii NATO şi al bilanţului său în privinţa drepturilor omului.

„Forţele aeriene turce au nevoie de aeronave noi. Prima noastră alegere este F-16. Dar având în vedere posibilitatea de a nu primi un răspuns pozitiv în acest proces prelungit, avioanele Eurofighter Typhoon sunt cele mai potrivite alternative la F-16”, a spus sursa citată. „(Oficialii din) Marea Britanie afirmă că ar putea contribui la a convinge Germania să renunţe la obiecţii”, a mai adăugat aceasta.

Eurofighter Typhoon sunt construite de un consorţiu la care participă Germania, Marea Britanie, Italia şi Spania, reprezentate de Airbus, BAE Systems şi Leonardo

Mavi Vatan-Patria Albastră

Dorința Turciei de a achiziționa avioane performante se datorează și dorinței de a implementa „Patria Albastră” ori Mavi Vatan în limba turcă. Aceasta este o doctrină geopolitică, militară și juridică care ghidează activismul turc în zonele maritime, mai ales în Estul Mediteranei, având potențial de aplicabilitate și în Marea Neagră, în condițiile descoperirii de noi resurse energetice. Prin aplicarea doctrinei Mavi Vatan, Ankara poate încerca revendicarea unui vast domeniu maritim, inclusiv în bazinul pontiv, în funcție de evoluțiile geopolitice.
Dezvoltată de înalți oficiali militari din diferite categorii de forțe militare turcești, dar și de responsabili din cadrul serviciilor de informații de la Ankara, doctrina „Patria Albastră” este bine primită de elitele militare, politice, economice și intelectuale ale Turciei.
Inițiatorii doctrinei, conștienți de importanța strategică a mărilor pentru Turcia, subliniază că succesul acestei doctrine depinde și de capacitatea Turciei de a-și moderniza forțele navale, efort care va necesita menținerea unor parteneriate internaționale puternice, mai ales ca parte a NATO.
Chiar dacă vine în contradicție cu viziunea tradițională a mediilor islamiste și conservatoare, care susțin în mod tradițional politica promovată de președintele Recep Tayyip Erdoğan, administrația acestuia a adoptat-o rapid. Acest lucru i-a oferit posibilitatea de consolidare a alianțelor cu mișcările naționaliste din societatea turcă și lumea panturcică, Marea Neagră fiind un potențial câmp de testare în viitor.
Având în vedere că Mavi Vatan ghidează strategia de apărare a suveranității pe mare a Turciei, inclusiv controlul platoului continental al Turciei și al zonei economice exclusive, ne putem aștepta la aplicarea ei și în cursa pontică pentru resurse energetice.

Sultanatul gazelor

Nevoile energetice ale statelor membre UE oferă o șansă nesperată Turciei de a juca rolul de hub energetic, profitând de relațiile cu unele state exportatoare de gaz, dar și de poziția sa geografică favorabilă.

Alianța strategică dintre Ankara și Baku, dar și relațiile privilegiate pe care Turcia le are cu state precum Turkmenistan, oferă acesteia posibilitatea de a implementa proiecte energetice pe termen lung. Recent, oficiali din industria de extracție turcă declarau că eforturile pentru a aduce pe piață cât mai curând rezervele de gaze naturale din Marea Neagră ale Turciei continuă fără întreruperi.
În decembrie 2022, președintele Erdoğan anunța descoperirea de rezerve suplimentare de 58 de miliarde de metri cubi de gaze naturale în blocul Çaycuma 1 din Marea Neagră, la o adâncime care permite exploatarea comercială pentru piața internă turcă. El a declarat că rezervele de gaze naturale ale Turciei din bazinul Mării Negre au o valoare de piață de cel puțin 1.000 de miliarde de dolari, lăsând să se înțeleagă că această valoare poate crește semnificativ în cazul confirmării unor noi zăcăminte.
Ankara are planuri ambițioase, având un număr de nave de cercetare seismică și nave de foraj care lucrează în bazinul Mării Negre, accelerând procesul de descoperire al gazelor naturale. Administrația Erdogan a prioritizat acest sector, oficialii turci sperând că producția din Sakarya va crește treptat, atingând un nivel de 40 de milioane de metri cubi pe zi până în 2027-28.
Demersurile părții turce obligă partea română să accelereze dezvoltarea propriilor proiecte, mai ales în zona Neptun Deep, existând posibilitatea unei rivalități neoficiale dintre București și Ankara. Turcia ar putea deveni totuși una dintre statele consumatoare de gaz pontic românesc, având în vedere că Turcia este extrem de dependentă de importurile din străinătate. Conform datelor mass-media din Ankara, producția internă turcă acoperă doar 10% din consumul de țiței și sub 1% în cazul gazelor naturale.