Basarabia si politica sufletului

, ,
 

ROMANIA basarabia harta

Nu cu mult timp in urma, mai exact miercuri, presedintele Traian Basescu a transmis un mesaj de o foarte mare importanta ambasadorilor acreditati la Bucuresti, cu prilej intalnirii anuale cu acestia. “Romanii traiesc pe ambele maluri ale Prutului, iar aceasta realitate face din sustinerea aspiratiilor europene ale Republicii Moldova proiectul meu de suflet”, declara atunci Basescu. Sigur, mult analisti au opinat ca liniile mari de politica externa ale Romaniei prezentate de Basescu erau predictibile si nimic nu s-a schimbat. Cu toate acestea, introducerea cu cuvantului “suflet” in cadrul unui discurs politic transcede declaratiile facute anterior spre o noua dimensiune, peste pragmatismul si cliseele cu care am fost obisnuiti. Pe de o parte, multi au afirmat ca aceasta declaratie este o reactie normala de afectiune fata de fratii de peste Prut iar pe de cealalta parte au existat la fel de multe critici vizavi de modul in care astfel de declaratii se vor transforma in munitie politica pentru unii vecini rasariteni ai Romaniei care nu se vor da in laturi de a comenta “imperialismul” si “expasionismul” Bucurestilor. Basescu a spus ca Basarabia este proiectul sau de suflet si a vorbit ca Romania va incerca prin toate parghiile pe care le are la dispozitie sa deschida ochii Europei cum ca zona tampon de pana acum a UE cu Rusia, in speta Republica Moldova, trebuie sa primeasca in viitorul apropiat o noua calitate si anume cea de membru al blocului comunitar. Pana in prezent, simbioza politica pe relatia Bucuresti-Chisinau a fost una extrem de profitabila. Noua guvernare de pe celalalt mal al Prutului a dat semne vizibile ca dezideratul principal este aderarea la UE. Vizitele tot mai dese la Bruxelles a varfurilor Aliantei pentru Integrare Europeana (AIE), precum si prima runda de negocieri intre Republica Moldova si UE in vederea semnarii Tratului de asociere, sunt cateva semne evidente ale dorintei Chisinaului de a se alinia celorlalte 27 de capitale europene reunite sub aceeasi cupola de securitate politico-economica. De asemenea, “sufletul” basarabenilor este la fel de viu ca a celor de la Bucuresti. Sa nu uitam ca de 1 decembrie 2009, presedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a afirmat ca este “roman” si ca in curand va scoate din Constitutia acestei tari sintagma comunistoida de “limba moldoveneasca”, un element de presiune si santaj clocit inca din 1924 de bolsevicii kominternisti in scopul deznationalizarii romanilor de peste Prut. Din pacate, o politica sovietica foarte eficienta care pe alocuri a produs pagube irecuperabile in Basarabia. Asociind “sufletul” lui Basescu si “romanul” lui Ghimpu, ar trebui sa rezulte sintagma “suflet romanesc”. Daca asocierea celor doua cuvinte va da roade si in plan politic, exista toate sansele ca profetia academicianului Florin Constantiniu, rostita pe 23 august 2009 cu prilejul “comemorarii”. “Pactului Hitler –Stalin” sa devina realitate, fie sub umbrela UE, fie ca unire de sine statatoare. “Poate ca nu eu, poate ca nu multi dintre noi, dar unirea Romaniei cu Basarabia tot se face. Istoria isi are legile ei precise. Basarabia va fi in frontierele ei romanesti!”, rostea atunci profesorul Constantiniu. Toata lumea cere un ton pragmatic. Toti cer sa fim cu “mintea rece si inima calda”. Cu toate acestea, politica externa a Romaniei trebuie sa se ghideze si in scopul unor reparatii de ordin moral si sufletesc si de ce nu, si teritorial. Si nu ma refer aici la forta armelor si expansionism, ci mai degraba la un model de civilizatie si trai mai bun pentru toti romanii, de pe ambele maluri ale Prutului. Poate se implinesc anul acesta 700 de ani de la urcarea pe tron a lui Basarab I, cel care a dat si denumirea tinutului de peste Prut, dar la fel de importanti sunt si cei 70 de ani care se implinesc anul acesta de rapturile teritoriale din 28 iunie 1940, cand Basarabia, Bucovina si Tinutul Hertei au fost smulse Romaniei de catre sovietici. Si ca sa termin acest editorial intr-o nota optimista, nu putem trece cu vederea un aspect, zic eu, destul de fericit, cum ca recenta promulgare de catre presedintele Basescu a Acordului de mic trafic la frontiera dintre Romania si Republica Moldova ar putea fi echivalenta cu Mica Unire pe care o infaptuia, in urma cu 151 de ani, la 24 ianuarie 1859, domnitorul Moldovei si Tarii Romanesti, Alexandru Ioan Cuza.

sursa: http://www.madalinecsutu.blogspot.com/

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *