Moscova are o noua conducere

Candidatul Kremlinului la postul de primar al Moscovei, Serghei Sobianin, a fost confirmat ieri in aceasta functie de Duma Capitalei ruse, in favoarea sa votand toti deputatii partidului de guvernare „Rusia Unita”, scrie presa moscovita, citata de agentia KARADENIZ PRESS. In timp ce deputatii puterii – 32 la numar – l-au aplaudat pentru scopul pe care si l-a propus, de a moderniza orasul si de a-l transforma intr-un centru financiar international, Partidul Comunist, care are doar trei reprezentanti in forul legislativ, a reclamat lipsa unei alternative. ‘Totul a fost decis demult in locul nostru, in spatele usilor ‘Rusiei Unite”, au afirmat reprezentantii acestei formatiuni politice. Inainte ca Duma Moscovei sa se pronunte prin vot secret asupra candidaturii sale, Sobianin a sustinut, cu sobrietate, un discurs-program in care a promis o redistribuire a resurselor bugetare, in sensul diminuarii cheltuielilor pentru domeniile „neprioritare” si o sporire a sumelor alocate transporturilor, sanatatii, educatiei, investitiilor. In context, Sobianin a punctat ca volumul investitiilor s-a redus de doua ori din 2008, ca 40% dintre moscoviti sunt nemultumiti de sistemul de invatamant, ca sanatatea trebuie modernizata, iar in privinta ambuteiajelor a spus ca „exista pericolul ca orasul sa se opreasca pur si simplu candva”. In orele de varf, traficul este blocat si „neclintit” in multe zone ale capitalei ruse.

Plan revizuit

Sobianin a mai subliniat ca planul de dezvoltare a orasului, aprobat in cursul acestei primaveri de fostul primar Iuri Lijkov si contestat de opozitie si de societatea civila, trebuie revizuit, scrie Agerpres. El a mai promis mentinerea si dezvoltarea programelor sociale pentru veterani, familii cu venituri reduse, copii orfani, invalizi. Intrebat de deputati daca moscovitii de rand vor avea acces la el ca sa-si exprime doleantele, Sobianin a raspuns ca nu va putea discuta direct cu fiecare cetatean in parte, dar a promis un sistem prin care intrebarile importante sa ajunga la el. El s-a declarat constient ca reprezentantii puterii raspund cu greu „scrisorilor oficiale” si a reliefat importanta contactelor directe cu fiecare minister. „Am o experienta bogata cu autoritatile federale”, a spus Sobianin, acesta fiind unul dintre putinele momente in care fostul vicepremier al guvernul lui Vladimir Putin si-a permis sa zambeasca.

Sanatate financiara

Viitorul primar al capitalei ruse nu va avea o misiune deloc uşoară, în condiţiile în care municipalitatea are un buget echivalent cu cel al unor ţări din estul Europei şi o economie imensă. Fotoliul de primar al capitalei Rusiei vine cu obligaţia de a gestiona un buget de 40 de miliarde de dolari (29 mld. euro), de a continua politica financiară a predecesorului său şi de a face faţă statutului metropolei moscovite, considerată nu un oraş, ci o regiune, relateaza mass-media regionala. Sobianin primeşte drept moştenire o economie solidă, cu potenţial de dezvoltare în viitor, dar şi cu un pachet semnificativ de riscuri. Până acum investitorii nu s-au grăbit să se arate îngrijoraţi că noua conducere a oraşului îi va obliga să îşi schimbe fundamental maniera de a face afaceri. Unele voci susţin însă că există posibilitatea unei reconsiderări a modului în care vor fi acordate pe viitor contractele publice. Alţi experţi avertizează în privinţa pericolului de pierdere a unei părţi a veniturilor din taxe şi impozite.

Inima financiară a Rusiei

Moscova deţine un statut aparte, nu numai cel de capitală, dar şi cel de „inimă financiară” a Rusiei. Bugetul său de 43 de miliarde de dolari îl depăşeşte pe cel al multor ţări, cum ar fi Bulgaria, Letonia sau Slovenia. Oraşul generează mai mult de 20% din PIB-ul ţării şi reprezintă un pol de atracţie pentru un sfert din investiţiile străine directe ale ţării.
Dar lipsa diversificării surselor de venit ce construiesc bugetul capitalei se poate transfoma într-o vulnerabilitate îngrijorătoare. Aproape 80% din totalul veniturilor generate de oraş provin exclusiv din impozite şi taxe. Analiştii ruşi avertizează că nivelul taxelor este stabilit de guvernul federal, iar noul primar nu dispune de niciun mecanism pentru a mări astfel bugetul. Din contră, există riscul ca unele companii să eludeze sistemul de taxe moscovit prin translatarea sediului central către alte regiuni mai relaxate fiscal. Creşterea veniturilor rămâne, totuşi, în mâinile noului primar şi depinde de „greutatea politică” a acestuia în cercurile înalte de la Kremlin.
Vladimir Klimanov, directorul Institutului pentru Reformarea Finanţelor Publice, avertizează despre existenţa unui proiect prin care regiunile ce încasează venituri substanţiale ar putea fi nevoite să redistribuie o parte din acestea către alte regiuni mai puţin fertile financiar. „Va avea loc o redistribuire a veniturilor din taxe şi impozite, iar Moscova ar putea pierde 10% din buget”, spune oficialul.
Privatizarea mai multor companii, aflate acum în proprietatea oraşului, pare a fi soluţia pentru a contrabalansa pierderea unei părţi a fondurilor din impozite. Olga Kriştanovksaia, sociolog rus, crede că „toate activele profitabile vor fi vândute. Noul primar va încerca să privatizeze cât mai mult”.

Coruptie amenintatoare

Avântul investitorilor a fost temperat până în prezent de acuzaţiile de corupţie ce planau asupra administraţiei precedente şi de modul în care contractele publice pentru dezvoltarea infrastructurii erau acordate. Miza este una importantă, bugetul de achiziţii publice al oraşului pentru anul 2011 situându-se în jurul sumei de 9,5 miliarde de dolari.
Economia Moscovei se arată totuşi solidă şi sustenabilă, drept dovadă stând faptul că atunci când presa a titrat că primarul Lujkov „a pierdut încrederea preşedintelui”, cotaţiile bursiere au refuzat să fluctueze. Agenţia de rating Standard & Poor’s a confirmat ratingul BBB pentru riscul de credit al oraşului, declarând că acesta „continuă să reflecte poziţia capitalei drept centru economic, administrativ şi financiar al Rusiei, cât şi prezenţa unei economii diversificate cu orientare către sectorul serviciilor, ce ridică nivelul veniturilor mult peste media naţională”. Reprezentanţii agenţiei au adăugat că acest statut depinde direct de politica fiscală a orasului.
Noua echipă de management al administraţiei publice locale va trebui să reuşească mult mai mult decât continuarea politicilor economico-financiare ale fostei guvernări pentru a atrage simpatia locuitorilor şi a investitorilor. Industria hotelieră şi alte câteva sectoare ale economiei moscovite sunt momentan subdezvoltate, deşi au potenţial important de creştere. Alte zone economice ar putea obţine rezultate superioare prin privatizare, implicit, venituri superioare din taxe şi impozite pentru oraş.

Privatizările, prioritate pentru noul primar

Noul primar al Moscovei intenţionează să vândă pachete importante de acţiuni la companiile ce aparţin administraţiei în sectoare cum ar fi cel bancar sau cel al transportului aerian, scrie Bloomberg. Intenţia de a vinde o parte din activele controlate de stat este un demers al Kremlinului pentru a corecta deficitul bugetar. Guvernul plănuieşte să obţină în acest fel 10 miliarde de dolari anual în următorii cinci ani pentru a reuşi să micşoreze deficitul de 5,3% din PIB. Municipalitatea deţine 63,8% din Bank of Moscow, care la rândul ei are o participaţie de 65,9% în cadrul Mosvodokanalbank. Administraţia oraşului are pachete de acţiuni însemnate şi în cadrul Mosstroieconombank şi a companiei aeriene Atlant-Soiuz. Mandatul fostului primar poate fi caracterizat de opoziţia acestuia faţă de guvernul federal şi de respingerea ferventă a programelor de privatizare din timpul preşedintelui Elţîn.
Privatizările de la începutul anilor 1990 din Rusia s-au făcut pentru preţuri „simbolice”, astfel că Lujkov a primit semne unanime de simpatie pentru refuzul de a renunţa uşor la industria capitalei. Serghei Sobianin, apropiat al cuplului Medvedev-Putin, ocupă fotoliul de primar cu misiunea de a transforma economia moscovită într-una „deschisă şi competitivă”.