Politica Turciei, intre civilii islamisti si militarii laici


 

Armata turca, decimata de justitie

Armata turca, decimata de justitie

La noua politica a Turciei, un nou sef al Armatei. Generalul Ilker Basburg, seful Statului Major, a fost inlocuuit de generalul Isik Kosaner, fostul comandant al armatei terestre. Fostul sef a cazut din cauza “afacerii Ergenekon”, un plan de lovitura de stat care vroia sa rastoarne guvernul de orientare islamica. Aproape 200 de ofiteri, intre care generali si amirali activi, dar si intelectuali, si ziaristi, au fost tradusi in justitie, pentru participarea la presupusul (deocamdata) complot. Generalul Basburg, care era “foarte in politica”, dupa cum observa un corespondent de presa occidental la Istanbul, a incercat sa taraganeze demersurile justitiei civile. I se reproseaza si “neglijenta” in lupta impotriva insurgentiulor kurzi, se doreste si “reala profesionalizare a armatei si retragerea ei din afacerile curente ale tarii”.

De fapt, asta e problema, una cruciala pentru Turcia: armata nu trebuie sa se mai amestece in politica. Este o conditie esentiala pe care UE o pune Ankarei pentru a putea spera la integrare europeana, iar presedintele Gul si premierul Erdogan fac, de mai multi ani, eforturi consistente in aceasta directie.

Dar implicarea armatei in politica are o traditie indelungata. Armata turca este cea mai numeroasa din NATO dupa cea a SUA si institutia cea mai populara a tarii. Din 1960, liderii armatei au pus la cale trei lovituri de stat. La ultima, cea din 1980, au redactat actuala Constitutie a tarii.

Odata cu instalarea la putere a islamistilor moderati din partidul AKP, dupa decenii de putere a laicilor, intre liderii islamisti si cei militari a inceput o incercare de forte. Lideri civili au marcat mereu puncte: cererea de interzicere a AKP, pentru “activitati antilaice”, a fost respinsa de Curtea Constitutionala, guvernul a reformat Consiliul de Securitate Nationala, iar “afacerea Ergenekon” a fost dejucata.

In paralel, presedintele si premierul au imprimat tarii o noua orientare politica, mai apropiata de zonele din vecinatatea Turciei (lumea musulmana, Rusia), fara a se dezice de aliantele si legaturile cu Occidentul si institutiile sale, dar subordonandu-le interesului national.

Care va fi urmatorul episod in confruntarea de forte islamisti-armata, ramane de vazut. Partida e in desfasurare.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *